O perioadă plină de realizări sau una cu evenimente epuizante
poate preceda apariția simptomelor sindromului de intestin iritabil. În multe studii clinice a fost demonstrat faptul că tulburările de ordin psihic apar odată cu simptomele colonului iritabil sau anterior acestora. Dintre toate tulburările de ordin psihic, pacientul cu sindrom de intestin iritabil suferă cel mai frecvent de depresie sau anxietate. Ignorarea acestora poate compromite schema de terapie a colonului iritabil sau chiar poate duce la exacerbarea simptomelor sindromului. Terapia cognitiv-comportamentală a avut succes în cazul pacienților cu colon iritabil moderat până la sever și în cazul celor cu anxietate asociată cu tulburări de comportament. Acest tip de terapie îi poate ajuta pe pacienți să învețe să elaboreze strategii prin care să controleze simptomele sindromului datorate anxietății asociate. În terapia cognitiv-comportamentală, pacienții lucrează cu un psihoterapeut căruia îi împărtășesc grijile și preocupările cu privire la simptomele gastrointestinale pe care le resimt. Aceste percepții sunt modificate pentru a duce la schimbări în evaluarea cognitivă a stresului, care la rândul lor să ducă la găsirea unor soluții mai potrivite, sănătoase, pentru a diminua stresul. Din cauza legăturii dintre sistemul nervos și funcțiile colonului, stresul joacă un rol important în frecvența și severitatea simptomelor colonului iritabil. Pacienții trebuie încurajați să recunoască și să accepte factorii de stres din rutina lor zilnică.