Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Drept şi Sociologie


Specializarea: Asistenţă socială, An II
Disciplina: Psihoterapie
Titular curs: Lector univ. dr. Alina COMAN

Anexe pentru exercitii practice de


psihoterapie
TRAINING A UTOGEN (antrenament)

Psihoterapie relaxantă după tehnica


Schultz
Date preliminare privind aplicarea trainingului
autogen Pentru uzul pacientului
Remenul de training autogen (din greceşte autos = prin el
însuşi, genan = a provoca) indică un experiment practic prin sine
însuşi. Originea trainingului îşi are obârşia în antica experienţă
medicală a hipnozei (somn terapeutic).
Hipnoza este o stare de destindere, asemănătoare somnului,
mai mult sau mai puţin realizabilă la individul nervos, obţinută la
cel normal prin pura sugestie psihică.
Antrenamentul autogen, proces de autodeconectare
concentrativă permite o stare analoagă somnului, fără ajutorul unei
sugestii străine: ex. melodia dă posibilitatea pacientului de a realiza
el însuşi un calm interior şi de a ajunge la utilizarea completă a
forţelor energetice ale vieţii interioare.
Orice exerciţiu are două scopuri fundamentale, urmărind:
1. Creşterea capacităţii vitale;
2. Reducerea deficienţelor.
Antrenamentul autogen îşi propune acelaşi ţel. Pe de altă
parte, el poate ajuta la dezvoltarea factorilor de sănătate,
atenuează şi eventual elimină deficienţele morbide.
Este asemănător cu educaţia fizică ce îşi propune atât
dezvoltarea corporală a individului sănătos cât şi reeducarea celor
bolnavi.
Autodeconectarea concentrativă a trainingului autogen,
graţie exerciţiilor minuţios studiate are ca scop ajungerea la o
destindere şi un calm interior şi astfel la obţinerea unei
deconcentrări a întregului organism ce permite creşterea
capacităţii normale şi reducerea sau eliminarea deficienţelor
anormale.
Această metodă, prin cele două procese (deconcentrarea şi
şi concentrarea) permite obţinerea următoarelor rezultate:
1. Destinderea respiratorie;
2. Destinderea şi liniştea în acţiune (starea care rezultă din
crisparea
unei voinţe încordate şi contrariul - din decontracţia interioară);
3. Constituie o cale naturală către somn;
4. Permite autoreglarea funcţiilor corporale care scapă în mod
obişnuit
acţiunii voinţei (ex. circulaţia sângelui);
5. Creşterea capacităţii mintale, a memoriei;
6. Suprimarea durerii nu prin represiunea manifestărilor
exterioare ci
prin dispariţia completă a senzaţiilor dureroase;
7. Constituie un mijloc preţios de adaptare şi disciplina
personală,
printr-un sistem de formule intenţionale care se aplică în
stare de
deconectare; acţiunea lor este automatizată exact ca aceea care se
realizează
în urma sugestiei post - hipnotice;
8. Subiecţii bine antrenaţi sunt capabili să adoarmă când
doresc şi să
se redeştepte la orele fixate de ei. Autocontrolul şi autocritica
permit
obţinerea calmului;
9. Toţi cei care fac antrenament autogen ajung să fie
calmi, mai
destinşi, mai degajaţi în viaţa cotidiană;
10. Starea de concentrare permite intensificarea
randamentului
facultăţilor psihice: senzaţiile, amintirile, intenţiile devin mai
reliefate,
mai netede;
11. Stăpânirea de sine atât de necesară în viaţa cotidiană
este mult
facilitată de către trainingului autogen;
12. Şi în fine, psihoterapia relaxantă este un mijloc
deosebit de
autoadaptare şi autodisciplinare, procedeul de antrenament fiind
un fel de
"gimnastică a minţii" care permite eliminarea multiplelor senzaţii
neplăcute
percepute de către bolnavi în corp şi care conduce la întărirea
voinţei, la
modelarea caracterului.
Nu toate ideile lui Schultz îşi au originea în teoria
europeană a sugestiei şi autosugestiei; nu pot fi negate nici

2
rădăcinile indiene ale metodei sale. Trebuie amintite astfel
tehnicile: tantrica budistă, yoga, tehnicile Mahamuara precum şi
tehnica budismului japonez Zen.
Trainingul autogen conceput de Schultz are două cicluri: unul
inferior şi altul superior. Aici se prezintă numai cel inferior.
Tehnica folosită de noi se bazează pe metoda lui Schultz la
care se adaugă tehnica relaxării a lui Jacobson.
1. Inceputul, desfăşurarea şi aplicarea metodei
Înainte de începerea exerciţiilor medicul terapeut prezenta
bolnavilor, în mod succint metoda antrenamentului autogen după
ce, în prealabil, pacienţii au fost sensibilizaţi teoretic prin
materialele puse la dispoziţie.
Totodată, medicul va da explicaţiile necesare în problemele
confuze pe care le ridică desfăşurarea metodei.
Trainingul autogen aplicat aici se va consuma într-un număr
de 9 exerciţii, eşalonarea lor fiind explicată gradual, după cum
urmează:
1. Exerciţiul pentru LINIŞTE
2. Exerciţiul pentru LINIŞTE ŞI GREUTATE
3. Exerciţiul pentru LINIŞTE, GREUTATE, CĂLDURĂ
4. Exerciţiul pentru LINIŞTE, GREUTATE, CĂLDURĂ,
ECHILIBRU
5. Exerciţiul pentru INIMA
6. Exerciţiul pentru RESPIRAŢIE
7. Exerciţiul pentru ABDOMEN
8. Exerciţiul pentru CAP
9. Exerciţiul pentru SOMN
Primele patru exerciţii realizează condiţiile preliminare pentru
cele următoare care au domenii circumscrise pe diversele sisteme
ale corpului omenesc, inclusiv şi pentru ultimul exerciţiu.
Exerciţiile sunt imprimate pe banda de magnetofon.
Scopul înregistrării pe bandă constă în faptul că permite învăţarea
cu uşurinţă a metodei. Ca atare, numai sub acest beneficiu trebuie
privită utilizarea magnetofonului, în general, în cursul unei întâlniri
nu avem realmente timpul material necesar pentru parcurgerea
exerciţiilor; astfel pacientul va continua şi după externare
tratamentul autogen. Insă, uneori, se indică de la început
executarea individuală a trainingului autogen fără magnetofon
după ce, în prealabil, bolnavul a memorat textul exerciţiilor.
Condiţiile şi regulile pe care trebuie să le avem în vedere
pentru aplicarea metodei de psihoterapie relaxantă autogenă ar fi
următoarele:
a. Poziţia pentru exerciţiu: există două poziţii practice:
- poziţia orizontală, la pat, complet relaxat, fără pernă;
- poziţia şezândă în fotoliu sau pe scaun, aşa-zisă poziţia
birjarului,

3
cu picioarele uşor desfăcute în afară, corpul aplecat în jos, cu
spatele
rotunjit, capul căzut înainte şi braţele atârnând lateral inerte, ori
relaxate.
La început, aceste poziţii trebuie să fie aranjate de către
medicul psihoterapeut.
b. Fiecare exerciţiu de antrenament autogen implică trei faze:
- prima fază constituie pregătirea poziţiei de bază (expusă la
punctul
(a) urmând imediat închiderea ochilor comandă ce favorizează
concentrarea
şi reprezentarea mintală de o manieră intensă, fără a face nici o
mişcare şi
fără a vorbi formulele exerciţiilor;
- faza a doua conţine exerciţiul propriu-zis;
- ultima fază marchează sfârşitul exerciţiului: se mişcă
braţele în sus
şi în jos de trei ori, se strâng pumnii, apoi se vor executa trei
respiraţii
adânci, după care se vor deschide ochii.
c. Durata antrenamentului, eşalonarea exerciţiilor este foarte
impor
tantă:
- în cazul primelor 15 zile de training, se efectuează 2 - 3
şedinţe pe
zi, exerciţiile repetându-se câte o dată şi de două ori şi se
execută numai
după mesele principale:
- dimineaţa între 7 - 8
- la prânz între 13 - 14
- seara în jurul orei 22

- Primele patru exerciţii, cele premergătoare, se vor face


individual
sau în grupuri mici de 5 - 6 persoane în funcţie de condiţiile
fiecărui loc de
spitalizare sau sanatorizare, cu magnetofonul alături, manipulat
de medic
sau cască (acolo unde sunt posibilităţi), de câte 2 - 3 ori pe zi.
După şedinţa
de training, pacienţii nu vor fi lăsaţi sau trimişi la pat, ci vor fi
sfătuiţi să
facă ceva, indiferent ce, să aibă o mică şi uşoară ocupaţie. Nu se va
trece la
al II -lea exerciţiu până nu se va controla exact rezultatul
primului, adică

4
până ce bolnavul nu va afirma cu sinceritate şi certitudine că
"braţul său
stâng este în întregime greu" sau că "simte o greutate de plumb".
Repetarea
exerciţiilor se va face numai până la exerciţiul patru inclusiv. La
fiecare
etapă pacientul va trebui să-şi concentreze efortul principal
asupra
exerciţiilor deja învăţate, ştiute la perfecţie şi apoi să schiţeze
scurt noul
antrenament.
- Ulterior exerciţiile pot fi eşalonate astfel: trecerea la
exerciţiile
premergătoare la cele pentru corp facându-se treptat primele
dimineaţa, la
prânz cele de somn, seara introducându-se şi exerciţiile pentru
somn.
- prima zi:
- dimineaţa ex. pentru inimă
- la prânz ex. pentru respiraţie
- seara ex. pentru somn
- a doua zi:
- dimineaţa ex. pentru abdomen
- la prânz ex. pentru cap
- seara ex. pentru somn
etc.
Această eşalonare va fi începută în perioada internării şi
continuată după formula de mai sus pe toată perioada spitalizării,
apoi adaptată de pacienţi va fi aplicată la domiciliu, păstrându-se
legătura cu medicul curant. Pentru antrenamentul tuturor acestor
exerciţii avem nevoie de medic timp de 2 luni. După aceea, în
cursul a 3 - 6 luni ce vor urma, antrenamentul se va continua cu
câte două şedinţe zilnic, în funcţie de programul pacientului, de
preferat dimineaţa şi la prânz, dacă se realizează un somn
fiziologic spontan. Fenomenele de relaxare vor apărea din ce în ce
mai repede şi vor fi simţite cu o intensitate crescută. Şi de reţinut e
faptul că diferitele faze ale destinderii prin training autogen
fuzionează într-o unitate permanentă completă şi armonioasă. în
final, întrucât antrenamentul autogen conferă posibilitatea
pacientului de a fi propriul său medic, rămân exerciţiile majore,
pentru corp şi eventual somn.
d. Aplicarea indicaţiilor trainingului autogen rămâne în
exclusivitate
la latitudinea terapeutului.
NU EXISTĂ CONTRAINDICAŢII PENTRU ACEASTĂ METODĂ.

5
e. în cazul în care pacientul nu realizează în primele 10 -
15 zile
senzaţiile obligatorii cuprinse în exerciţii metoda trebuie
abandonată.
f. Psihoterapia relaxantă nu este obligatorie tuturor celor
internaţi.
g. în cazul tratamentului nu este permisă forţarea.
Senzaţia şi starea de relaxare nu pot fî obţinute sau
menţinute prin constrângere. Va trebui să se treacă natural, fără
rigiditate, de la o senzaţie la alta. Va trebui să se încerce
reprezentarea formulelor (ex. "braţul meu este foarte greu") sub
formă de imagini vizuale sau auditive.
Nu gândim doar o idee sau o comandă, ci o vedem, o auzim.
Ne vom lăsa absorbiţi de viziunile şi reprezentările imaginare
ale diverselor comenzi cuprinse în formula exerciţiului.
Dar nu ne vom crampona de formula exerciţiului. Se va lăsa
liberă imaginaţia chiar dacă aparent ne vom îndepărta de la formula
tip.
i. Problema formulării exerciţiului diferă de la autor la
autor. Esenţială rămâne respectarea desfăşurării exerciţiilor, şi
important de reţinut este faptul că la circa o lună de exersare
formula exerciţiului se comprimă aproape de la sine reducându-se
la terminarea ciclului la câteva cuvinte pentru fiecare şedinţă de
antrenament autogen.
Redăm mai jos una din formulele posibile ale fiecărui exerciţiu
de training, formula pe care pacientul o va memora şi o va aplica în
paralel cu exerciţiile date pe banda de magnetofon, apoi, acasă
după externarea sa.
De precizat încă o dată că exerciţiile premergătoare, primele
patru, se exersează numai pe timpul internării.
II. Rezultatele ce se obţin prin antrenamentul
autogen
In primul rând, destinderea respiratorie. Prin relaxarea
obişnuită duce la o economie de energie. Subiecţii bine antrenaţi
sunt capabili să adoarmă şi să se redeştepte la orele fixate de ei.
Toţi cei care duc la bun sfârşit antrenamentul autogen au
şansele "să ia viaţa de la capăt".
PSIHOTERAPIE RELAXANTĂ DUPĂ TEHNICA SCHULTZ
I. Exerciţiul pentru linişte
Luaţi poziţia de bază închideţi ochii
Sunt înîntregime liniştit
Sunt cu desăvârşire calm
Toţi muşchii imi sunt destinşi şi odihniţi
O linişte plăcută mă înconjoară
Calmul mă inundă

6
Nimic nu-mi tulbură liniştea
Simt o linişte şi o pace interioară
Sunt complet calm
Braţul meu drept zace fără vlagă, inert Braţul meu drept este în
întregime greu
O greutate ca plumbul imi cuprinde umărul, braţul, mâna şi se
furişează până în vârful degetelor
Braţul meu drept este în întregime greu
Linişte şi greutate............
Sunt în întregime liniştit............
Mişcaţi braţele în sus şi în jos de trei
ori Strângeţi pumnii
Respiraţi profund.....încă o dată.............Şi încă o dată
Deschideţi ochii
II. Exerciţiul - LINIŞTE şi GREUTATE
Luaţi poziţia de bază închideţi ochii
Sunt în întregime liniştit Sunt cu
desăvârşire calm Toţi muşchii imi sunt
destinşi şi odihniţi O linişte plăcută mă
înconjoară Calmul mă inundă Nimic
nu-mi tulbură liniştea Simt o linişte şi
o pace interioară Sunt complet calm
întregul meu corp zace fără vlagă, inert
Umerii, braţele, mâinile, picioarele, întregul meu corp este greu
Trupul meu este cuprins de o greutate copleşitoare Corpul meu zace
fără tonus şi destins ca un arc în repaos, împietrit ca o stană de
piatră
O greutate firească îmi năpădeşte tot trupul
O greutate liniştitoare mă împresoară
Linişte şi greutate
Liniştea şi echilibrul mă inundă
în jurul meu e numai calm şi un necontenit echilibru
Mişcaţi braţele în sus şi în jos
Strângeţi pumnii
Respiraţi profund.......încă o dată......Şi încă o dată
Deschideţi ochii
III. Exerciţiul - LINIŞTE, GREUTATE, CĂLDURA
Luaţi poziţia de bază
închideţi ochii
Sunt în întregime liniştit
Sunt cu desăvârşire calm
Toţi muşchii îmi sunt destinşi şi odihniţi
O linişte plăcută mă înconjoară
Calmul mă inundă
Nimic nu-mi tulbură liniştea

7
Simt o linişte şi o pace interioară
Sunt complet calm
întregul meu corp zace fără vlagă, inert
Umerii, braţele, mâinile, picioarele, întregul meu corp este
greu
Trupul meu este cuprins de o greutate copleşitoare
Corpul meu zace fără tonus şi destins ca un arc în repaos,
împietrit ca o stană de piatră
O greutate firească îmi năpădeşte tot trupul
O greutate liniştitoare mă împresoară
O căldură agreabilă îmi cuprinde braţul, mâna dreaptă şi se
furişează până în vârful degetelor
Venele braţului drept se dilată
O căldură îmi năpădeşte braţul şi mâna dreaptă ca într-o baie
caldă
Braţul meu drept este învăluit într-o căldură odihnitoare
Linişte, greutate, căldură
Liniştea şi echilibrul mă împresoară
Mă las cuprins în voie de tihna senină şi necontenitul
echilibra din jurul meu
Mişcaţi braţele în sus şi în jos
Strângeţi pumnii
Respiraţi profund.......încă o dată......Şi încă o dată
Deschideţi ochii
IV. Exerciţiul - LINIŞTE, GREUTATE. CĂLDURĂ. ECHILIBRU
Luaţi poziţia de bază
închideţi ochii
Sunt în întregime liniştit
Sunt cu desăvârşire calm
Toţi muşchii imi sunt destinşi şi odihniţi
O linişte plăcută mă înconjoară
Calmul mă inundă
Nimic nu-mi tulbură liniştea
Simt o linişte şi o pace interioară
întregul meu corp zace fără vlagă, inert
Umerii, braţele, mâinile, picioarele, întregul meu corp este
greu
Trupul meu este cuprins de o greutate copleşitoare
Corpul meu zace fără tonus şi destins ca un arc în repaos,
împietrit ca o stană de piatră
O căldură agreabilă îmi cuprinde corpul
O căldură plăcută îmi împresoară umerii, braţele, mâinile şi se
răsfiră în tot corpul
Tot corpul este scăldat într-o căldură plăcută şi odihnitoare ca
într-o baie caldă
Linişte, greutate, căldură

8
Liniştea şi echilibrul mă împresoară
Mă las cuprins în tihnă de necontenitul echilibru din jurul meu
Mişcaţi braţele în sus şi în jos
Strângeţi pumnii
Respiraţi profund.......încă o dată......Şi încă o dată
Deschideţi ochii
V. Exerciţiul pentru INIMA
Luaţi poziţia de bază
închideţi ochii
Sunt în întregime liniştit
Sunt cu desăvârşire calm
Toţi muşchii imi sunt destinşi şi odihniţi
O linişte plăcută mă înconjoară
Calmul mă inundă
Nimic nu-mi tulbură liniştea
Simt o linişte şi o pace interioară
întregul meu corp zace fără vlagă, inert
întregul meu corp zace fără vlagă, inert
Trupul meu este cuprins de o greutate copleşitoare, el zace
fără tonus şi destins ca un arc în repaos, împietrit ca o stană de
piatră
O căldură agreabilă îmi cuprinde corpul
Tot corpul este scăldat într-o căldură plăcută şi odihnitoare ca
într-o baie caldă
Inima bate liniştit, egal şi ritmic
Inima împrăştie sângele cald în tot corpul meu
Simt cum îmi încălzeşte umărul stâng, în braţul stâng se
răsfiră o căldură moleşitoare până în vârful degetelor
Inima lucrează de la sine, de abia îmi dau seama cum sângele
pompat de inimă îmi încălzeşte trupul
Inima bate egal, liniştit şi de la sine
Linişte, greutate, căldură
Liniştea şi echilibrul mă împresoară
Mă las cuprins în voie de tihna senină şi necontenitul
echilibru din
jurul meu........
Mişcaţi braţele în sus şi în jos
Strângeţi pumnii
Respiraţi profund.......încă o dată......Şi încă o dată
Deschideţi ochii
VI. Exerciţiul pentru RESPIRAŢIE
Luaţi poziţia de bază
închideţi ochii
Sunt în întregime liniştit
Sunt cu desăvârşire calm
Toţi muşchii imi sunt destinşi şi odihniţi

9
O linişte plăcută mă inundă
Simt o linişte şi o pace interioară
întregul meu corp zace fără vlagă, inert
Trupul meu este cuprins de o greutate copleşitoare
El zace fără tonus şi destins ca un arc în repaos, împietrit ca
o stană de piatră
O agreabilă greutate îmi cuprinde corpul
Tot corpul este scăldat într-o căldură plăcută şi liniştitoare
ca într-o baie caldă
Răsuflarea mea este liniştită şi rară
Respir liber şi aproape de la sine
Aerul este foarte curat în jurul meu
Trupul meu respiră calm şi liniştit
Mă scald într-o baie de aer plăcut şi înviorător
Plămânii se mişcă liniştit
Respir în pace
Aerul mă împresoară ca un balsam dătător de viaţă
în preajma mea totul respiră lin, aer tonic, proaspăt, ca de
înălţime
Linişte, greutate, căldură
Liniştea şi echilibrul mă împresoară
Mă las cuprins în voie de tihna senină şi necontenitul
echilibru din
Jurul meu.........
Mişcaţi braţele în sus şi în j os
Strângeţi pumnii
Respiraţi profund.......încă o dată......Şi încă o dată
Deschideţi ochii
VIL Exerciţiu pentru ABDOMEN
Luaţi poziţia de bază
închideţi ochii
Sunt în întregime liniştit
Sunt cu desăvârşire calm
Toţi muşchii imi sunt destinşi şi odihniţi
O linişte plăcută mă înconjoară
Calmul mă inundă
Nimic nu-mi tulbură liniştea
Simt o linişte şi o pace interioară
întregul meu corp zace fără vlagă, inert
întregul meu corp este greu
Trupul meu este cuprins de o greutate copleşitoare,
El zace fără tonus şi destins ca un arc în repaos, împietrit ca
o stană de piatră
O căldură agreabilă îmi cuprinde trupul
Tot corpul este scăldat într-o căldură plăcută şi odihnitoare ca
într-o baie caldă

10
Umerii, braţele, mâinile, picioarele, îmi sunt năpădite de o
căldură plăcută şi liniştitoare
Abdomenul este foarte liniştit şi relaxat
Toţi muşchii care îl învelesc sunt destinşi, orice tensiune
cedează
Plexul este cuprins de o căldură plăcută
Nu mai simt nici o apăsare în tot abdomenul
Plexul este cald şi relaxat
Linişte, greutate, căldură
Liniştea şi echilibrul mă împresoară
Mă las cuprins în voie de tihna senină şi necontenitul
echilibru din
jurul meu........
Mişcaţi braţele în sus şi în jos
Strângeţi pumnii
Respiraţi profund.......încă o dată......Şi încă o dată
Deschideţi ochii
VIII. Exerciţiul pentru CAP
Luaţi poziţia de bază
închideţi ochii
Sunt în întregime liniştit
Sunt cu desăvârşire calm
Toţi muşchii imi sunt destinşi şi odihniţi
O linişte plăcută mă înconjoară
Calmul mă inundă
Nimic nu-mi tulbură liniştea
Simt o linişte şi o pace interioară
întregul meu corp zace fără vlagă, inert
întregul meu corp este greu
Trupul meu este cuprins de o greutate copleşitoare,
El zace fără tonus şi destins ca un arc în repaos, împietrit ca o
stană de piatră
O căldură agreabilă îmi cuprinde tot trupul
Tot corpul este scăldat într-o căldură plăcută şi liniştitoare
Capul meu este liber şi uşor
Muşchii feţei sunt relaxaţi
Bărbia atârnă destinsă
Nici o cută n-o mai tulbură
Simt cum aerul rece îmi împresoară tâmplele
Creerul îmi este limpede ca un izvor de munte, limpezime de
cristal
Acum m-aş putea concentra asupra celor mai dificile probleme
Capul îmi este limpede şi clar
Linişte, greutate, căldură, echilibru....
Liniştea şi echilibrul mă împresoară

11
Mă las cuprins în voie de tihna senină şi necontenitul echilibru
din
jurul meu.........
Mişcaţi braţele în sus şi în jos
Strângeţi pumnii
Respiraţi profund........încă o dată.......Şi încă o dată
Deschideţi ochii
IX. Exerciţiu pentru SOMN
Luaţi poziţia de bază
închideţi ochii
Sunt în întregime liniştit
Sunt cu desăvârşire calm
Toţi muşchii imi sunt destinşi şi odihniţi
O linişte plăcută mă înconjoară
Calmul mă inundă
Nimic nu-mi tulbură liniştea
Simt o linişte şi o pace interioară
întregul meu corp zace fără vlagă, inert
întregul meu corp este greu
Trupul meu este cuprins de o greutate copleşitoare,
O căldură agreabilă îmi cuprinde tot corpul
Tot trupul este scăldat într-o căldură plăcută şi liniştitoare
Răsuflarea mea este liniştită şi rară
Respir liber şi aproape de la sine
Aerul este foarte limpede în jurul meu
Trupul meu respiră calm şi liniştit
Mă scald într-o baie de aer cald, înviorător
In preajma mea totul respiră lin, lin ca un aer tonic şi
proaspăt, ca de înălţimi
în preajma mea e numai linişte şi pace, un aer bucolic mă
acoperă
Zumzet de gâze în lanul de grâu, deasupra mea seninul cu
nori de vară
O toropeală plăcută mă năpădeşte ca o boare marină, precum
foşnirea mătăsoasă a mărilor
O lumină diafană mă împresoară, încet, încet, se stinge orice
zvon din jurul meu
Lumina se pierde treptat ca umbrele estompate în noaptea
polară
Culorile sunt mereu, mereu mai stinse.
Linişte, greutate, căldură, echilibru....
Liniştea şi echilibrul mă împresoară
Mă las cuprins în voie de tihna senină şi necontenitul
echilibru din
jurul meu........

12
GHID PENTRU TRATAMENTUL ANXIETĂŢII PRIN
TERAPIE COGNITIVĂ
A fi om înseamnă să ai probleme emoţionale. Câteodată ne
putem descurca singuri cu aceste probleme sau cu ajutorul familiei şi
prietenilor, însă, câteodată avem nevoie de ajutorul unui specialist
în rezolvarea problemelor emoţionale, înainte ca ele să devină atât
de severe încât să se ajungă la infirmitate.
Această broşură te va ajuta să câştigi experienţă în Terapia
Cognitivă, o formă nouă şi foarte eficientă de tratament pentru cei
care suferă de anxietate. Citeşte-o de mai multe ori şi discută cu
terapeutul tău tot ceea ce îţi este neclar.
SEMNELE ANXIETĂŢII
"Ce fac eu dacă nu reuşesc la acest examen? Părinţii mei vor
fi distruşi dacă nu voi lua examenul. Când mă gândesc la asta, mă
simt atât de rău, încât nu mai pot învăţa".
"De fiecare dată când plec de acasă ma simt rău, mă gândesc
că voi face un colaps şi că trebuie să mă întorc acasă. Eu nu pot pleca
nicăieri decât dacă mă însoţeşte cineva".
"Când trebuie să vorbesc cu persoane străine încep să transpir
şi să intru în panică; mă simt blocat şi nu pot să mă mai gândesc la
ceea ce trebuie să spun".
"Câteodată mă simt foarte tensionat şi îngrijorat pentru lucruri
pe care trebuie să le fac a doua zi, sau chiar în următoarea
săptămână sau lună. Eu nu-mi pot imagina ce trebuie să fac pentru a
mă debarasa de aceste gânduri îngrijorătoare".
Acestea ar fi gândurile şi emoţiile care îi lovesc pe cei care
suferă de anxietate şi fobii. Datorită faptului că atât anxietatea, cât
şi fobia îşi au rădăcina în teamă, amândouă indică frica de un
anumit pericol sau ameninţare a bunăstării cuiva. Această
senzaţie a ameninţării este manifestată printr-o varietate de
simptome fizice -"limbajul corpului" anxietăţii, care sunt chinuitoare
prin ele însele: respiraţie rapidă, accelerarea bătăilor inimii,
ameţeală, greaţă, dureri de cap, transpiraţie, uscăciune, nod în gât.
în stare cronică ele pot părea o adevărată boală sau invaliditate.
Unul dintre cei mai importanţi factori pentru o persoană
sever stăpânită de anxietate este de a învăţa şi de a-şi aminti în
momentele critice că simptomele a căror experienţă o are, nu sunt
periculoase. Accelerarea pulsului sau a bătăilor inimii, ameţeala sau

13
greaţa, dorinţa de a ţipa sau a plânge sau de a bate în masă -nici
una din aceste reacţii fizice sau emoţionale nu indică că persoana
este un bolnav periculos sau că devine "nebună". Toate acestea sunt
neplăcute, sunt inconfortabile, dar pot fi tolerate până când ele te
părăsesc şi te vor părăsi.
NATURA ANXIETĂŢII ŞI A FOBIILOR
În timp ce fobiile cauzează anxietate intensă, însoţită de
numeroase simptome fizice şi emoţionale, fobicul reacţionează la un
anumit obiect sau situaţie care poate ajunge la oarecare întindere şi
fără prea mari probleme poate fi evitată. Atâta timp cât
evenimentul, obiectul sau situaţia care provoacă teamă, nu face
parte integrată din viaţa persoanei, el poate rămâne liber de efectele
anxietăţii sau fobiei. De exemplu, cineva care are o teamă fobică
intensă de a zbura cu avionul, poate ajunge în diferite locuri fără a
călători cu avionul.
Cel care suferă, însă, de anxietate, nu poate determina exact
sursa anxietăţii sale. Şi chiar dacă poate identifica cauza, el nu
poate evita ciocnirea de aceasta; cerinţele vieţii zilnice îl forţează
să înfrunte împrejurarea care îi provoacă teamă sau el a interiorizat
aşa de multă teamă, aşa încât sursa acesteia este în el însuşi.
Câteodată este necesar pentru o persoană să experimenteze
teama în scopul cunoaşterii unui pericol real şi pentru a-1 pregăti să-
1 întâmpine. Un anumit grad al anxietăţii poate fi însoţit de o astfel
de teamă. însă, persoana care suferă de anxietate excesivă sau
reacţii fobice, nu răspunde la realităţile situaţiei lui. El poate să
anticipeze o ameninţare a bunăstării lui atunci când, de fapt, este
puţin probabil ca acesta să se întâmple. Dacă el se află în faţa unei
probleme ca: un examen, un interviu pentru angajare, el va exagera
dificultăţile şi va analiza nenorocirile unui rezultat negativ. în acelaşi
timp, el va subestima, va trece cu vederea sau nu va lua în seamă
propria lui abilitate de a face faţă la ceea ce îl sperie. Cu alte
cuvinte, el interpretează greşit sau deformează realitatea, aşa încât
el este anxios în legătură cu pericole care nici nu există, sau cu care
el s-ar descurca bine dacă n-ar fi atât de incapabil prin propriile lui
reacţii anxioase.
Situaţia se înrăutăţeşte când o persoană sever anxietată va
deveni conştientă de propriile reacţii fizice şi emoţionale neplăcute,
el va începe să se teamă de aceste simptome chiar mai mult decât
de situaţia care le-a declanşat. El devine mai tulburat, simptomele lui
devin mai exagerate şi îi va creşte mereu în intensitate suferinţa
emoţională şi fizică.

SENSURI NOI ALE CERCETĂRII


Din cauză că anxietatea este bazată pe o interpretare
greşită a realităţii, cercetarea a scos în evidenţă că experienţa
anxietăţii este însoţită de anumite gânduri şi tablouri mintale

14
automate. Aceste GÂNDURI AUTOMATE sau cunoaşteri sunt de obicei
focalizate astfel în viitor: "Eu nu voi fi în stare să fac faţă la serviciu",
"Eu îmi voi pierde controlul şi voi fi umilit", "Eu voi muri de un atac
de inimă", "dacă voi merge la petrecere nimeni nu va vrea să stea
de vorbă cu mine".
Legătura dintre aceste GÂNDURI AUTOMATE şi experienţa unei
anxietăţi excesive a sugerat celor care studiază problema după care
dacă pacientul a devenit mai conştient de aceste gânduri şi le-a
schimbat în conformitate cu realitatea, anxietatea se va reduce
mult. Experienţa clinică cu oamenii care suferă de anxietate a arătat
că această metodă poate fi foarte eficientă. Modul acesta de abordare
se numeşte TERAPIE COGNITIVĂ.
APLICAREA TERAPIEI COGNITIVE
Din anecdota care urmează vei putea recunoaşte modul în
care gândurile anxioase ale unei persoane pot distruge abilitatea
acesteia de a funcţiona adecvat. "Un tânăr doreşte să invite o fată la
întâlnire de amor, dar de fiecare dată când are prilejul să o facă îi
apar gânduri anxioase şi el evită să o invite." Gândurile "automate"
pe care le are sunt: "Ea va crede că sunt anormal de nervos. Ea mă
va privi cu răutate. Eu voi eşua din nou".
Cum ar putea ajuta Terapia Cognitivă pe cineva a cărui gânduri
şi închipuiri interferate cu abilitatea de a-şi conduce felul de a trăi
le recompensează?
Mai întâi te va ajuta să recunoşti felul erorilor raţiunii din
gândirea ta, care te face să te simţi tulburat.
În al doilea rând, te ajută să corectezi aceste erori şi să le
înlocieşti cu gânduri mai rezonabile, care să nu aibă ca drept rezultat
sentimente de nervozitate şi anxietate.
In al treilea rând, te ajută să înţelegi cum modurile tale
caracteristice de a privi lumea (care sunt PRESUPUNERI DE BAZĂ),
te pot face vulnerabil să gândeşti în moduri care provoacă anxietate.
In timpul tratamentului, terapeutul tău te va ajuta să înveţi
cum să sfidezi gândurile tale automate, iraţionale şi să-ţi schimbi
presupunerile de bază tulburate. Există o varietate de moduri
pentru a face aceasta şi terapeutul tău te va ajuta să găseşti
modurile specifice care să te ajute cel mai bine. Acesta ar putea fi
un proces îndelungat, uneori dureros şi te va antrena în asumarea
unor riscuri pentru "verificarea" credinţelor şi ideilor tale pentru a
determina cât de realistice sunt ele. Totuşi, recompensele învăţării
prin a şti cum să-ţi controlezi anxietatea vor compensa aproape cu
siguranţă mai mult decât adecvat munca grea care a fost necesară.
Deoarece tu vei elimina treptat distorsiunile şi incorectitudinile din
gândirea ta, îţi va creşte totodată încrederea în abilitatea de a te
descurca în situaţiile care ţi-au pricinuit o mulţime de greutăţi în viaţă.

15
ETAPELE TERAPIEI COGNITIVE
1. Primul pas este recunoaşterea gândurilor automate
(iraţionale),
oricând te vei simţi anxietat.
Pentru a te ajuta să le recunoşti, va trebui să reţii
următoarele caracteristici:
a) Aceste gânduri par să apară "din senin" şi izbucnesc în
mintea ta,
fără ca tu să fii cu adevărat conştient de ele.
b) Ele par foarte plauzibile pentru tine, atunci când ai
experienţa lor.
De fapt, tu ai tendinţa de a le accepta ca un mod rezonabil
de a le
gândi, deoarece ai putut deja accepta adevărul unui gând
realist ca:
"Telefonul sună, trebuie să răspund".
c) Aceste gânduri sunt suficient de iraţionale şi când îţi vei da
seama
de aceasta, vei învăţa să le sfidezi cu raţiune şi cu forţă.
d) Gândurile automate sunt un fel de gânduri pe care
majoritatea
oamenilor le vor considera cauza anxietăţii, dacă ei au
crezut în
ele.
2. Un al doilea pas este de a învăţa cum să sfidezi cu raţiune
gândurile
automate şi perceperea faptelor aşa cum sunt ele cu adevărat, o cale
potrivită
pentru a face aceasta este de a considera toate gândurile pe care
tu le-ai fi
putut avea în locul gândurilor automate. Când tu vei face aceasta, vei
începe
să-ţi dai seama că modul în care tu ai gândit despre situaţie a fost
numai una
dintre diferitele interpretări . (Este foarte important de amintit că
există
întotdeauna o mulţime de moduri diferite de a privi aceeaşi situaţie).
Odată
ce tu reuşeşti să faci aceasta, vei începe să vezi gândurile automate
care au
fost cauza anxietăţii tale sau a ERORILOR GÂNDIRII. Aceste erori pot
fi
clasificate în următoarele categorii:
a) Gândeşte totul sau nimic: înseamnă a vedea lucrurile în
negru sau
în alb, mai degrabă decât în nuanţe de gri (de exemplu: ori

16
succes
total, ori eşec total).
b) Suprageneralizare: a-ţi imagina că o experienţă nefavorabilă
într-o
anumită situaţie înseamnă că tu vei avea întotdeauna o
experienţă
nefavorabilă în astfel de situaţii (de exemplu: a crede că tu
vei fi
întotdeauna anxios în situaţiile sociale, deoarece tu ai fost
extrem
de anxios la o petrecere recentă)..
c) Vede o catastrofă : presupunând că lucrul cel mai rău
posibil
trebuie să se întâmple într-o situaţie pe care tu o găseşti
dificilă (de
exemplu după o ceartă cu şeful tău, presupunând că s-ar
putea să-ţi
pierzi slujba, după care va trebui să-ţi vinzi casa şi nu vei
mai fi
capabil să lucrezi din nou).
d) Exagerează - lucrurile iau proporţii. Reacţionând la o situaţie
care
este dificilă, jenantă sau iritantă, aceasta fiind un dezastru
major
(de exemplu, de a fi extrem de tulburat când un vecin
critică cu
uşurinţă comportamentul unui prieten de-al tău).
e) Ignorarea pozitivului: -Nu ia în seamă experienţele şi
aspectele
pozitive ale unei situaţii. Sprijinirea în exclusivitate pe
aspectele
negative ale unei situaţii (de exemplu, a te gândi după o
nereuşită
numai la calităţile tale negative şi la sentimentele personale).
f) A trece direct la concluzii - a ajunge la o concluzie destul
de
arbitrară în legătură cu ceva, în absenţa unor fapte definite
care să
o justifice (de exemplu, a decide că vecina ta nu te place
numai
pentru faptul că ţi-a refuzat invitaţia de a merge la
cumpărături
împreună).
g) Expresiile "TREBUIE" -Aceasta se referă la gândurile
automate
care sunt cauza anxietăţii şi vinovăţiei excesive, deoarece

17
ele
conţin impropriu cuvintele: "Trebuie" sau "Totdeauna"
sau
"Niciodată". Oamenii au în general astfel de gânduri când
încearcă
să trăiască după reguli şi standarde personale, care ar
putea, de
fapt, fi excesiv de rigide şi nu au o aplicare reală la o
viaţă
normală, de fiecare zi (de exemplu, eu trebuie să
urmăresc
întotdeauna ce este mai bine pentru mine, altfel oamenii
nu mă
plac).
3. Odată ce ai învăţat să-ţi identifici gândurile automate şi
erorile gândirii, al treilea pas este de a exersa substituirea
RĂSPUNSURILOR RAŢIONALE în locul gândurilor automate. Astfel, în
loc să răspunzi automat la situaţiile din seriile negative, gânduri care
provoacă anxietate, tu vei învăţa să răspunzi la situaţii în moduri mai
rezonabile. De exemplu, vei începe să-ţi dai seama că experienţa
unei anxietăţi acute este totdeauna limitată în timp şi că tu ai putea
să înveţi să controlezi anxietatea nu prin lipsa de control asupra
reacţiilor la simptome. Tu vei învăţa, de asemenea, să-ţi verifici
gândurile anxioase şi credinţele despre ceea ce ţi s-ar putea întâmpla
în anumite situaţii care provoacă anxietate există ceea ce numim
FACTORI SALVATORI: există lucruri care fac ca consecinţele care
provoacă teamă să fie din punct de vedere anxios tolerabile, să
fie improbabil să se întâmple, să fie limitate în timp, etc.
4. După ce ai învăţat primii trei paşi şi ai învăţat cum să-ţi
controlezi simptomele anxietăţii în viaţa ta de fiecare zi, etapa a
patra este de a modifica PRESUPUNERILE DE BAZĂ pe care le-ai
putea avea şi care te fac vulnerabil de a fi anxios. Acestea sunt mai
greu de explicat în comparaţie cu gândurile automate; ele se referă la
modurile caracteristice în care tu tinzi să priveşti lumea şi să gândeşti
despre tine. De exemplu, oamenii anxioşi au foarte adesea nevoia
excesivă de dragoste şi aprobare din partea altor oameni sau credinţa
că a avea întotdeauna foarte mare succes în muncă este de o
importanţă vitală pentru a fi o persoană valoroasă. Acestea ar
putea fi speranţe care ar putea fi nesatisfăcute în viaţă sau poate
sentimente excesive ale responsabilităţii pentru alţi oameni. Tu vei
începe să înveţi despre felurile credinţele şi presupunerile pe care le
ai şi care ar putea fi vulnerabile în viitor pentru anxietate. Odată ce
acestea sunt identificate tu vei putea lucra cu terapeutul tău pentru a
încerca şi pentru a le schimba, aşa încât să fie mai puţin probabil să
ai experienţa reîntoarcerii gândurilor şi sentimentelor anxioase.

18
Formulările de mai jos sunt exemple de presupuneri de bază
maladaptive:
a) Pentru a fi fericit eu trebuie să am succes în tot ceea ce fac.
b) Oamenii trebuie să mă placă tot timpul.
c) Dacă eu fac o greşeală, aceasta înseamnă că sunt
incompetent.
d) Eu nu pot trăi fără să fiu iubit.
e) Dacă cineva nu este de acord cu mine înseamnă că nu mă
place.
f) Valoarea mea ca persoană depinde în principal de ceea ce
cred alţi
oameni despre mine.

COMENTARII GENERALE DESPRE TERAPIA COGNITIVA


1) Acest tip de terapie lucrează cel mai bine când între tine
şi
terapeutul tău există o relaţie de lucru apropiată. Această relaţie
trebuie să fie
de colaborare, amândoi să lucraţi împreună ca o echipă. Această
relaţie
trebuie să fie deschisă, adică tu să te simţi confortabil când vorbeşti
despre
grijile şi anxietăţile tale, pe care ţi le-ai putea face în legătură cu
progresul
tău, despre viaţa ta personală sau despre modul în care
terapeutul tău se
comportă.
2) în timpul tratamentului vei avea TEME ACASĂ, în intervalul
de
timp dintre şedinţe. Aceasta este o parte foarte importantă a
Terapiei
Cognitive şi este important ca tu să înţelegi atât ce_va trebui să faci,
cât şi de
ce să faci. Cu siguranţă că va fi necesar să ai un caiet de notiţe şi un
pix în
timpul şedinţelor de terapie pentru aţi putea nota ceea ce ai
nevoie să-ţi
aminteşti.
3) In timpul primelor şedinţe de terapie, ca parte a evaluării
generale a
problemelor tale şi a credinţelor prezente, va fi folositor să-ţi
fixezi SCOPURILE TRATAMENTULUI. Fixarea scopurilor dă impuls
procesului
de tratament. Dacă tu ai în minte imaginea clară despre cum ţi-ar
plăcea să te
schimbi şi despre cum ar fi viaţa ta dacă ai fi liber de anxietăţi, tu

19
vei şti
pentru ce lucrezi şi încotro te îndrepţi. Ideile tale le vei
împărtăşi
terapeutului tău, aşa încât el să te poată aşuta să-ţi atingi scopul.
4) în afară de paşii de mai sus, mai există în Terapia Cognitivă şi
alte
tehnici terapeutice şi moduri de abordare pe care le vei putea folosi
pentru
aţi controla anxietatea, sau să te pui în situaţii de care îţi era frică,
sau să-
nveţi moduri mai eficiente de a te comporta în situaţii sociale. De
exemplu,
terapeutul tău te-ar putea învăţa cum să te relaxezi, sau cum să
abordezi
situaţiile care îţi provoacă teamă, prin metoda numită "Expunere
gradată",
sau pentru afirmare de sine, folositoare tehnicii "A juca roluri". La
începutul
tratamentului nu este totdeauna clar care este modul de abordare
cel mai
eficient pentru tine, de aceea este necesar un oarecare grad de
încercare şi
eroare.

COMENTARII CONCLUZIVE
Această broşură ţi-a dat câteva repere despre Terapia
Cognitivă. Trebuie să-ţi aminteşti că scopul acestui tratament este
de a te învăţa deprinderile pe care tu le vei stăpâni când terapia se
va termina. pentRu a învăţa să ai încredere că vei învinge simptomele
anxietăţii, s-ar putea să ai nevoie de mai mult timp. Probabil că va fi
nevoie ca tu să lucrezi şi singur când se ivesc situaţiile stresante sau
problematice. Nimeni nu are viaţa fără nici un fel de anxietate sau
depresie -scopul cel mai important este de a învăţa cum să te
eliberezi de anxietatea excesivă care inhibă abilitatea ta de a te
bucura de viaţă şi de a te realiza la potenţialul tău. Nu este uşor să
înveţi cum să faci acest lucru, este un proces sinuos, tu trebuie să te
aştepţi să ai şi urcuşuri şi coborâşuri, şi reîntoarceri întâmplătoare.
Lucrul cel mai important este că printr-o muncă asiduă şi mult
exerciţiu, tu vei deveni din ce în ce mai încrezător că se poate şi fără
anxietate -ceea ce ţi se păruse imposibil.

20