DARIA Calendarul și-a întors și ultima filă din februarie iar soarele primăverii își piaptănă

razele printre crengiile copacilor. Am scos capul pe fereastră în această dimineață și primăvara
m-a sărutat drept în față

EDI „Primăvara arată ce poate face Dumnezeu cu o lume cenușie și murdară.” -

DARIA „Florile primăverii sunt visele iernii, povestite dimineața, la micul dejun al
îngerilor.” 

EDI „Ziua în care Domnul a creat speranța a fost probabil și cea în care a zămislit
primăvara.” 

DARIA Ce este primăvara? Este soarele strălucind peste ploaie și ploaia căzând peste razele
soarelui”. 

EDI Știința nu s-a putut lăuda vreodată cu inventarea unui calmant atât de puternic precum o zi
însorită de primăvară. – W.Earl Hall

DARIA- La noi, românii, prima zi de primăvară coincide cu sărbătoarea mărțișoruluiobiectul cu

şnur alb şi roşu fiind un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii.
În timpul geto-dacilor, anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima lună a
anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara şi iarna. Marţisorul era un fel
de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urările de bine, sănătate,
dragoste şi bucurie.

EDI- În vechime, pe data de 1 martie, mărtișorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor
şi tinerilor – fete şi băieţi deopotrivă. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite,
colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vara-iarna, caldură-
frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.

DARIA- Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se
arătau semnele de biruinţă ale primaverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau
rândunelele. Atunci, mărţisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă
noroc, fie era aruncat în directia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: “Ia-mi negreţele
şi da-mi albeţele”.

EDI - Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui.
Mărtisorul ajunge să fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui. Cu banul de
la şnur se cumpărau vin roşu, paine şi caş proaspat pentru ca purtătorii simbolului de primăvară
să aibă faţa albă precum caşul şi rumenă precum vinul roșu. Unele legende populare susţin că
mărţisorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

DARIA- Potrivit unei alte legende, odată, demult, soarele coborî într-un sat, la horă, luând
chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit si l-a rapit dintre oameni, închizându-l într-o temniţă.
Lumea se întristase. Păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau.
Nimeni nu îndraznea sa-l înfrunte pe zmeu, până într-o zi, când un tânar voinic s-a hotărât să
plece să salveze soarele.După un drum care a durat trei anotimpuri, tânărul a găsit castelul
zmeului şi după o luptă crâncenă, tânarul a eliberat Soarele. Acesta se ridică pe cer înveselind şi
bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns să vadă
primăvara. Sângele cald din răni i s-a scurs în zăpadă. După aceea, tinerii au început să
împletească doi ciucuri, unul alb şi unul roşu, pentru a le oferi fetelor pe care le iubesc sau celor
apropiaţi.

EDI- O altă legendă, făcând referire tot la Baba Dochia, pomeneşte de un tânăr pe nume
Mărţişor care i-a oferit o floare albă şi alta roşie nurorii Babei Dochia, atunci când aceasta se
străduia să spele lână neagră în râu. Baba Dochia vroia ca nora sa să spele lâna neagră până ce
aceasta ar fi devenit albă. După ce femeia s-a chinuit două zile fără niciun rezultat, un tânăr pe
nume Mărţişor şi-a făcut apariţia lângă ea şi i-a oferit o floare albă. Lâna nurorii s-a făcut instant
albă ca omătul. Ajunsă acasă însă, Baba Dochia a trimis-o pe noră din nou la râu, pentru a spăla
lâna până ce aceasta se va fi înnegrit. La râu, nora Babei Dochia îl întâlni din nou pe Mărţişor
care, de această dată, îi oferi o floare roşie. Iar lâna nurorii se făcu neagră ca tăciunele. De unde
şi concluzia că Mărţişor aduce noroc şi bucurie.

DARIA- Iar acum, ca să mai uităm de isteria creată de virusul buclucaș, vă invităm să ne
încălzim sufletele și întâmpinăm împreună, prin joc și voie bună, această primăvară. Și, cum se
știe, martie este luna în care sîrbîtorim pe cele mai gingașe ființe, femeile. Liviu Sângeap este
solisutl care va spune din suflet: Sărut, femeie, mâna ta !

EDI- A devenit cunoscut prin prestația deosebită a membrilor săi. A obținut numeroase premii
la concursuri locale, naționale și internaționale. Mai nou, sunt invitați și la evenimente
importante din viața socială a comunității. Acum, când mugurii dau să erupă de fericire, așteptăm
să ne încânte grupul vocal-instrumental MUGURI NOI, care, sub atenta îndrumare a doamnei
Nadia Sângeap, va aduce bucurie în sufletele noastre.

DARIA- În aceste zile le sărăbtorim mai ales pe cele care dau viață…mamele. O mamă râde
râsul nostru, vărsă lacrimile noastre, iubește iubirea noastră, suferă teama noastră. Trăiește
bucuriile și necazurile noastre și împărtășește speranțele și visurile noastre.  

EDI- Cum ați putea voi bănui câte lumi mișună într-o rază de soare, câte lupte se dau într-o
gaură de furnici, câte dureri ascunde o inimă de mamă trudită și câte daruri se pot naște într-un
suflet de copil!

DARIA- Flaviana Lica ne va aduce în suflet lumina cu glasul său ca o adiere de primăvară, cu
un omagiu adus mamelor.

EDI- După o iarnă care, nu prea a fost iarnă, dar se apre că am pus câteva grame în plus, este
nevoie de mișcare. Fetele noastre din grupul de dans modern DINAMIC…vin cu dinamism și vă
invită la mișcare.

DARIA- Văd că v-ați adunat aici oameni buni, oameni dragi, cu dor de primăvară în suflet, cu
drag de cânt, de joc, de voie bună. Cin s-aseamănă s-adună…spune o veche vorbă
bătrânească…Vine să ne-o spună și un flăcău mândru…mândru din toate punctele de vedere,
grație

EDI-Dansul popular este poartă spre identitatea noastră națională.- Dansul popular românesc se
caracterizează printr-o bogăţie nesfârşită de mişcări izvorâte din miile de jocuri existente, într-o
mare varietate a stilurilor proprii fiecărei regiuni şi prin vigoarea, veselia naturală,
temperamentul şi dinamismul interpretării. Și elevii noștri au păstrat și au transmis frumusețea
dansului popular.

DARIA- Se știe, dacă nu se știe o repetăm, Primăria comunei, prin intermediul doamnei primar,
a fost mereu alături de noi, a promovat valorile locale și a sprijinit activitatea culturală a
comunei, Prin bunăvoința sa, elevii talentați au fost adunați în ANSAMBLUL FOLCLORIC
DOR VÂNĂTOREAN, ansamblu care activează de mai bine de ani. Numele comunei noastre
a fost cunoscut în aproape toată țara, datorită prestației deosebite a copiilor și îndrumării
domnilor profesori LUCHIAN. Să ne veselim alături de ei.