Sunteți pe pagina 1din 6

Sistemul probelor atletice cuprinse în programul Jocurilor Olimpice şi Campionatelor Mondiale de

Atletism

ATLETISMULUI
Atletismul este o activitate practica in care exercitiile difera prin modul de executie, dar si
prin influentele pe care le produce asupra organismului uman, ca sistem bio-psiho-social
hipercomplex si dinamic.
Atletismul este o ramura a educatiei fizice si a sportului care, prin numarul mare si diferit
de exercitii, vizeaza dezvoltarea armonioasa a organismului, dar si intrecerea.
Scopul acestei activitati, care se desfasoara in anumite forme de organizare, dupa reguli si
prevederi exacte, este:
- adaptarea complexa a organismului;
- realizarea unor performante sportive superioare.

In literatura de specialitate, termenul de atletism este definit ca un “sistem de exercitii


realizat sub forma alergarilor, aruncarilor si sariturilor naturale si stilizate, in scopul dezvoltarii
specifice a calitatilor fizice si obtinerii unui rezultat superior in practicarea lor”. La grecii anticii
“atletii” erau acele persoane, care se pregateau special, cu scopul de acastiga un premiu, intr-o
intrecere.
Termenul utilizat in literatura de specialitate, pentru atletism, este athletics (engleza
britanica) si track and field (engleza americana), respectiv probe pe pista (track - alergari) si
probe de teren (field - sarituri si aruncari).
Concursurile de atletism cuprind grupe de probe si probe care au caracteristici specifice, in
functie de cele 3 categorii fundamentale de exercitii, respectiv alergari, sarituri si aruncari.
Oricum ordonam aceste exercitii, ele nu isi schimba sensul general si esential motric, pe care il
exprima notiunile de alergare, saritura si aruncare.

- in probele de alergari si mars se urmareste parcurgerea in timp cat mai scurt a unei distante
precizate.
- in probele de aruncari se urmareste trimiterea unor obiecte cu forme si dimensiuni speciale,
standardizate (greutatea, discul, sulita, ciocanul) la o distanta cat mai mare.
- in probele de sarituri se urmareste obtinerea unui zbor cat mai lung (la saritura in lungime si la
triplusalt) sau a unui zbor cat mai inalt (la saritura in inaltime si la saritura cu prajina).

In toate probele este necesara respectarea unor precizari speciale, impuse prin
“Regulamentul concursurilor de atletism”. Regulile sunt foarte exacte si stabilesc conditiile
materiale si de desfasurare a concursurilor, departajeaza clar valoarea sportiva a fiecarui atlet, in
raport cu spatiul si timpul, cat si cu ceilalti competitori. Regulamentul prevede si criterii de
stabilire a clasamentelor, a situatiilor de egalitate, a conditiilor de omologare a recordurilor;
anexele acestui document aduc precizari in prevenirea si sanctionarea utilizarii dopajului in
activitatea de pregatire, cat si cea competitionala a atletilor.

ATLETISMUL - SPORT FORMATIV


Utilizarea rationala a exercitiilor de atletism, prin alergari, sarituri, si aruncari, contribuie la
dezvoltarea armonioasa a organismului, la educarea fizicului, in mod special la tanara generatie,
efectul pozitiv fiind sesizat la toate varstele.
Ca mijloc formativ al educatiei fizice si sportive, atletismul tinteste spre urmatoarele
obiective generale:
- optimizarea starii de sanatate, prin ameliorarea conditiei fizice, respectiv: cresterea rezistentei
organismului la agentii patogeni, tonicitate troficitate si suplete musculara, rezistenta cardio-
respiratorie, greutate corporala optima;
- favorizarea dezvoltarii fizice armonioase cu tinuta corporala corecta si prevenirea/corectare
deficientelor fizice;
- ameliorarea motricitatii generale si ridicarea nivelului de practicare a unor probe de concurs;
- stimularea senzorio-motricitatii generale si a proceselor psihice cognitive, afective,
motivationale, volitive;
- activarea capacitatii de relationare cu mediul fizic si comunicare sociala.

Astfel, in scoala, in lectiile de educatie fizica, o serie de alergari, sarituri si aruncari se


exerseaza fara a avea caracter de intrecere sau avand caracter de intrecere. In cazul al doilea,
regulile sunt stabilite in functie de potentialul elevilor si de conditiile materiale ale scolii.
La alergari, in lectiile de educatie fizica, predomina stafetele cu sau fara transport de
obiecte, cu sau fara treceri peste obstacole, distantele fiind in functie de marimea spatiului sau a
terenului scolii. Dintre sarituri, cel mai des, se practica sariturile de pe loc sau sariturile cu elan,
in lungime si in inaltime, iar dintre aruncari cele mai utilizate, sunt cu mingea de oina la tinta sau
la distanta, cat si aruncarile cu mingea medicinala cu ambele brate si cu un brat.
Adaugam, la aceasta succinta prezentare si faptul ca exercitiile de atletism sunt valoroase si
utile in dezvoltarea calitatilor motrice de baza, precum: viteza, forta, rezistenta, contribuind
substantial la intarirea sanatatii si la fortificarea organismului.
In programele scolare, la toate clasele, cat si in activitatea sportiva a studentilor si
militarilor, atletismul este prezent in lectiile de educatie fizica sau de antrenament sportiv.

ATLETISMUL - SPORT COMPETITIONAL


Atletismul, prin probele sale, este un sport individual (exceptie fac alegarile de stafeta).
Data la care s-au organizat primele concursuri nu poate fi precizata. Cert este ca atletismul a fost
prezent la toate editiile Jocurilor Olimpice antice si moderne. Numarul probelor si al
concursurilor a crescut treptat.
In decursul istoriei sale, atletismul s-a diversificat in cadrul celor trei categorii de exercitii
(alergari, aruncari si sarituri), formandu-se probe distincte in cadrul fiecarei categorii.
Treptat, numarul probelor a crescut, s-au precizat regulile si conditiile organizatorice
proprii pentru fiecare proba de alergare, saritura, aruncare sau proba combinata (decatlon,
heptatlon).
In stabilirea clasamentelor, pe baza rezultatelor, la toate probele de atletism, factorul
subiectiv este exclus. Aparatura cu care se masoara timpul sau spatiul este atat de perfectionata
incat nu se poate gresi (foarte precise au fost si mai sunt ruleta si cronometrul).
Regulile de concurs si conditiile organizatorice sunt concepute de asa maniera, incat
departajarea atletilor sa se realizeze in functie de performanta individuala, in cadrul aceleasi
probe. Fiecare proba din atletism are un sistem de reguli si de organizare propriu.
Clasamentele pe echipe (intre tari, cluburi) se intocmesc pentru angrenarea unui numar mai
mare de atleti la prestatia echipei. In aceste cazuri, fiecare atlet se straduieste sa contribuie pe
masura valorii individuale, la clasarea echipei din care face parte, pe un loc cat mai bun.
Clasamentele, in competitiile pe echipe, se fac prin atribuirea unor puncte, in functie de
locul ocupat de fiecare component al echipei in proba sau probele la care a participat; la
intrecerile de cros, castiga echipa care acumuleaza cele mai putine puncte.
Probele atletice considerate a fi cele mai importante, sunt cunoscute sub denumirea de
probe clasice. Acestea sunt obligatorii in programul concursurilor de mare amploare, precum:
Campionatele Nationale, Concursurile Regionale (Jocurile Balcanice, Jocurile Asiatice, Jocurile
Mediteraniene, Jocurile Commonwealth-ului), Campionatele Europene, Campionatele Mondiale,
Jocurile Olimpice.
Exista si concursuri in care nu sunt cuprinse toate probele clasice, respectiv Campionate
scolare, Campionate universitare, Campionate de juniori si mai ales, Grand Prix -urile.
In afara probelor clasice, atletismul mai cuprinde si alte probe, care in tarile anglo-saxone
se organizeaza pe distante de 100 yarzi (1 yard = 91,439 cm), 200, 400, 800 yarzi, 1 mila
(1609,344 m), 2 mile, 120 yarzi garduri.
Federatia Internationala a Asociatiilor de Atletism pastreaza evidenta rezultatelor si la
aceste probe.

Tabloul probelor de atletism se ordoneaza in primul rand in grupe de probe, respectiv:


- grupa probelor de alergari: de viteza ( 100m, 200m, 400m- pista stadionului), de semifond (800m, 1.500m
- pista stadionului), fond (5000m, 10.000m - pista stadionului), mare fond (42,195 km - sosea), garduri
(100 m gd., 110 m gd., 400 m gd. - pista stadionului), obstacole (3000 m - pista stadionului), stafeta (4 x
100 m, 4 x 400 m - pista stadionului);
- grupa probelor de mars (20 km, 50km – sosea);
- grupa probelor de sarituri (Lungime, Inaltime, Triplusalt, Prajina - stadion);
- grupa probelor de aruncari (Sulita, Greutate, Disc, Ciocan - stadion);
- grupa probelor combinate ( Decatlon - I zi: 100m, lung, gr,inal., 400m.; II zi: 110m gd., disc,
prajina, sulita, 1500m; Heptatlon – I zi: 100mgd., greut, inalt, 200m, II zi: lung., sulita, 800m).

In atletism exista si probe speciale de concurs, cum ar fi alergarile in timp 1 si 2 ore, cat si
crosurile care se organizeaza la toate categoriile de varsta si pregatire, pana la nivelul de
Campionat mondial, atat pentru baieti, cat si pentru fete.
Pentru copii si juniori sunt prevazute probe, precum: alergarea de viteza pe 50-60-80m;
alergarea de semifond, de la 500m pana la 1000m; alergarea de garduri pe distante de 60, 80, 90,
200, 300m; alergarea de obstacole pe distante de 1500-2000m; poliatloane cu un numar mai
redus de probe (triatlon, pentatlon, hexatlon, octatlon). Obiectele de aruncat sunt si ele adecvate
varstelor, respectiv 3; 4; 5; 6 kg pentru greutate si 1 – 1 ½ kg pentru disc.

O alta categorie de intreceri se organizeaza in cadrul Concursurilor nationale de probe


neclasice, in care distantele de parcurs, sunt de 80m, 300m, 500m, 600m, 1000m, 3000m, 300m
garduri, 1mila, precum si stafete, ca de exemplu:
- 800m + 400m + 200m + 100m ”stafeta balcanica”;
- 400m + 300m + 200m + 100m “stafeta suedeza”;
- 4 x 200m; 4 x 400m; 4 x 800m; 4 x 1500m.

In ultimii ani, tineri de pe toate continentele, din tari mari si mici, cunoscute sau
necunoscute, s-au afirmat prin efort propriu sau sprijiniti de cei cu posibilitati materiale, in toate
probele de atletism. Suprematia nu mai apartine unor tari consacrate, caci rezultatele de valoare
pot surprinde oricand, atleti deosebiti existand in toate statele lumii.

ORGANIZAREA INTERNATIONALA A ATLETISMULUI


Activitatea atletismului in plan international este dirijata de Federatia Internationala a
Asociatiilor de Atletism (I.A.A.F. International Association of Athletics Federations), for
infiintat in anul 1912, la Stockholm si alcatuit din reprezentanti ai unor Federati Nationale.
Numarul tarilor afiliate la Federatia Internationala a Asociatiilor de Atletism, a depasit in prezent
cifra de 200. Federatia Internationala a Asociatiilor de Atletism urmareste si coordoneaza
dezvoltarea atletismului pe plan mondial, promovand prietenia, respecul, fair-play intre tari si
atleti, cat si spiritul olimpismului.

Federatia Internationala a Asociatiilor de Atletism este un organism eligibil, care are


organisme (comitete si comisii) proprii care activeaza in directii metodice, financiare,
organizatorice, medicale (inclusiv antidoping), tehnice, etc. In sistemul competitional
international sunt cuprinse foarte multe competitii, dintre care le mentionam pe cele mai
importante, la care participa si Romania:
▪ Jocurile Olimpice care se organizeaza din 4 in 4 ani, in anii pari, incepand din anul 1896
(Jocurile Olimpice moderne). Nu s-au desfasurat 3 editii (in anii 1916, 1940, 1944), din cauza
razboaielor mondiale.
▪ Campionatele Mondiale de Atletism, care se desfasoara din 2 in 2 ani, in anii impari; prima
editie s-a desfasurat in anul 1983, la Helsinki.
▪ Campionatele Mondiale de cros se desfasoara anual.
▪ Cupa Mondiala de mars se desfasoara in anii impari.
▪ Campionatele Europene de Atletism, care se organizeaza incepand din anul 1934 (Torino), din
4 in 4 ani, in anii pari, la mijlocul intervalului dintre doua editii ale Jocurilor olimpice.
▪ Jocurile Mondiale Universitare, au loc din 2 in 2 ani, in anii impari.
▪ Cupa Mondiala se organizeaza anual.
▪ Cupa Europei se desfasoara in fiecare an.
▪ Campionatele Mondiale (incepand din 1986) si Campionatele Europene de juniori au loc din 2
in 2 ani.
▪ Jocurile Balcanice se organizeaza in fiecare an.
▪ Campionatele mondiale si europene pe teren acoperit (indoor).
▪ Grand Prix-urile sunt concursuri cu numar redus de probe la care pot participa atletii clasati in
primii 50, in topul mondial. Aceste concursuri se organizeaza anual in peste 20 de intalniri in
orase si tari diferite. Concurentii se califica (primii 8 pe probe si primii 8 la general), luandu-se
in considerare punctajul realizat in cele mai bune 5 concursuri, pentru Finala Grand Prix, pe baza
punctelor acumulate in concursurile la care participa. Se alcatuieste si un clasament general.
Premiile substantiale atribuite de F.I.A.A. si organizatori reprezinta o serioasa motivatie pentru
participare.
▪ Finala Grand Prix se desfasoara anual.

ORGANIZAREA ATLETISMULUI IN ROMANIA


In tara noastra, atletismul este coordonat de Federatia Romana de Atletism (F.R.A.),
infiintata in anul 1912 si alcatuita din specialisti ai domeniului. Acest for isi desfasoara
activitatea in concordanta cu prevederile Federatiei Internationale a Asociatiilor de Atletism la
care este afiliata. Cele mai importante organisme ale sale sunt: Biroul Federal si Biroul Executiv.
Presedintele federatiei coordoneaza activitatea secretarului general, a secretarilor federali si
antrenorilor federali. La nivelul federatiei isi desfasoara activitatea o serie de comisii: Comisia de
arbitrii, Comisia medicala, Comisia de disciplina, Comisia de juniori, Comisia de cenzori,
Comisia de cros, Comisia veteranilor, Comisia mass-media.
Federatia Romana de Atletism este organul reprezentativ al tuturor sectiilor de atletism din
Cluburile si Asociatiile sportive din Romania.
Federatia Romana de Atletism este persoana juridica, care isi desfasoara activitatea in
conformitate cu Statutul si Regulamentele proprii. Ea urmareste: organizarea, indrumarea si
conducerea activitatii de atletism din Romania, afilierea tuturor sectiilor de atletism din Cluburi
si Asociatii sportive, promovarea atletismului romanesc in competitiile internationale sub egida
Federatiei Internationale a Asociatiilor de Atletism si Asociatia Europeana de Atletism.
Federatia Romana de Atletism are atributii in strategia participarii atletilor romani la
competitii internationale oficiale (Jocurile Olimpice, Campionatele mondiale, Campionatele
europene, etc), sprijina buna organizare si dezvoltare a Centrelor olimpice, elaboreaza
calendarele competitionale si regulamentele concursurilor nationale, alcatuieste loturile nationale
la toate categoriile de varsta, indruma, controleaza si acorda sprijin metodic, tehnic, organizatoric
si material sectiilor din Cluburi si Asociatii sportive, precum si Comisiilor judetene de atletism.
De asemenea stabileste si intretine relatii cu Federatii de atletism din alte tari, cu Federatia
Internationala a Asociatiilor de Atletism si Asociatia Europeana de Atletism, Asociatia Balcanica
de Atletism, participa la Conferinte si Congrese organizate de acestea.

Recorduri olimpice la probe masculine:


- 100m: 9, 63 s Usain Bolt – 05.08.2012;
- 200m: 19,30 s Usain Bolt – 20.08.2008;
- 400m: 43,49 s Michael Johnson – 29.07.1996;
- 800m: 1:40,91 min David Rudisha – 09.08.2012;
- 1 500m: 3:30,07 min Noah Ngeny – 29.09.2000;
- 5 000m: 12:57,82 min Kenenisa Bekele – 23.08.2008;
- 10 000m: 27:01,17 min Kenenisa Bekele – 17.08.2008;
- maraton: 2:06:32 h Samuel Wanjiru – 24.08.2008;
- 110 metri garduri: 12,91 s Liu Xiang – 27.08.2004;
- 400 metri garduri: 46,78 s Kevin Young – 06.08.1992;
- 3.000 m obstacole: 8:05,51 min Julius Kariuki – 30.09.1988;
- 4x100 metri stafeta: 36,84 s Nesta Carter, Michael Frater, Yohan Blake, Usain Bolt-
11.08.2012;
- 4x400 metri stafeta: 2:55,39 min LaShawn Merritt, Angelo Taylor, David Neville, Jeremy
Wariner – 23.08.2008;
- 20 km mars: 1:18:46 h Chen Ding – 02.08.2012;
- 50 km mars: 3:35:59 h Sergey Kirdyapkin – 11.08.2012;
- Saritura in inaltime: 2,39 m Charles Austin – 28.07.1996;
- Saritura in lungime: 8,90 m Bob Beamon – 18.10.1968;
- Saritura cu prajina: 5,97 m Renaud Lavillenie – 10.08.2012;
- Triplu salt: 18,09 m Kenny Harrison – 27.07.1996;
- Aruncarea greutatii: 22,47 m Ulf Timmermann – 23.09.1988;
- Aruncarea discului: 69,89 m Virgilijus Alekna – 23.08.2004;
- Aruncarea ciocanului: 84,80 m Sergey Litvinov – 26.09.1988;
- Aruncarea sulitei: 90,57 m Andreas Thorkildsen – 23.08.2008;
- Decatlon: 8.893 p. Roman Šebrle – 24.08.2004.

Recorduri olimpice la probe feminine:


- 100m: 10,62 s Florence Griffith-Joyner – 24.09.1988;
- 200m: 21,34 s Florence Griffith-Joyner – 29.09.1988;
- 400m: 48,25 s Marie-José Pérec – 29.07.1996;
- 800m: 1:53,43 min Nadezhda Olizarenko – 27.07.1980;
- 1 500m: 3:53,96 min Paula Ivan – 26.09.1988;
- 5 000m: 14:40,79 min Gabriela Szabó – 25.09.2000;
- 10 000m: 29:54,66 min Tirunesh Dibaba – 25.08.2008;
- maraton: 2:23:07 h Tiki Gelana – 05.08.2012;
- 110 metri garduri: 12,35 s Sally Pearson –07.08.2012;
- 400 metri garduri: 52,64 s Melaine Walker – 20.08.2008;
- 3.000 m obstacole: 8:58,81 min Gulnara Galkina-Samitova – 17.08.2008;
- 4x100 metri stafeta: 40,82 s Tianna Madison, Allyson Felix, Bianca Knight, Carmelita Jeter-
10.08.2012;
- 4x400 metri stafeta: 3:15,17 min Tatyana Ledovskaya, Olga Nazarova,, Mariya Pinigina, Olga
Bryzgina – 01.10.1988;
- 20 km mars: 1:25:02 h Elena Lashmanova – 11.08.2012;
- Saritura in inaltime: 2,06 m Yelena Slesarenko – 28.08.2004;
- Saritura in lungime: 7,40 m Jackie Joyner-Kersee – 29.09.1988;
- Saritura cu prajina: 5,05 m Yelena Isinbayeva – 18.08.2008;
- Triplu salt: 15,39 m Françoise Mbango Etone – 17.08.2008;
- Aruncarea greutatii: 22,41 m Ilona Slupianek – 24.07.1980;
- Aruncarea discului: 72,30 m Martina Hellmann – 29.09.1988;
- Aruncarea ciocanului: 78,18 m Tatyana Lysenko – 11.08.2012;
- Aruncarea sulitei: 71,53 m Osleidys Menéndez – 27.08.2004;
- Decatlon: 7.291 p. Jackie Joyner-Kersee – 24.09.1988.

Bibliografie:
- Curs Educatie fizica 3_LMNGD_ANUL II_sem I_2019-2020
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_recordurilor_olimpice_la_atletism
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Atletism