1.

Psihologii care studiază dezvoltarea umană sunt preocupaţi de:

a) dezvoltarea embrionară
b) dezvoltarea psihosocială
c) dezvoltarea şi modificările survenite de-a lungul vieţii
d) dezvoltarea sugarului şi a copilului

2. Controversa continuitate-discontinuitate se referă la:

a) copilărie ca perioada cea mai importantă a vieţii
b) dezvoltare ca fiind graduală şi neîntreruptă sau caracterizată prin salturi calitative
c) comportament ca fiind influenţat de factori genetici sau de mediu
d) dezvoltarea umană ca o combinaţie a evoluţiei animale

3. Un psiholog studiază strategiile mnezice la copii de 7 ani. Cercetarea sa este focalizată

pe :
a) dezvoltarea biologică
b) dezvoltarea afectivă
c) dezvoltarea psihosocială
d) dezvoltarea cognitivă

4. Psihologia dezvoltării studiază:

a) comportamentul la diferite vârste
b) modificările comportamentale de-a lungul vieţii
c) variaţiile individuale în dezvoltare
d) toate cele de mai sus

5. Existenţa diferenţelor individuale la nivelul atitudinilor, al comportamentului şi al

dezvoltării:
a) determină imposibilitatea construirii unei teorii generale a dezvoltării
b) face ca studiul de caz să fie cea mai validă metodă de cercetare
c) înseamnă că un individ nu va fi în mod necesar reprezentativ al aşa-numitei “persoane
modale”
d) nici una

6. Distincţia ereditate-mediu se referă la diferenţa dintre:

a) determinanţii genetici vs. cei biologici ai dezvoltării
b) determinanţii de mediu vs. cei culturali ai dezvoltării
c) determinanţii dobândiţi vs. cei învăţaţi ai dezvoltării
d) determinanţii moşteniţi vs. cei dobândiţi ai dezvoltării
e) Răspunsuri la exerciţiile de auto-evaluare:
f) 1-c), 2-b), 3-d), 4-d), 5-c), 6-d)
1. Un design longitudinal măsoară:
a) o caracteristică particulară la indivizi diferiţi
b) aceiaşi indivizi în momente distincte ale evoluţiei lor
c) factori de personalitate
d) comportamente observabile

2. Un cercetător care doreşte o evaluare rapidă a diferenţelor în abilitatea de citire la copiii

de 6, 8, 10 ani ar trebui să utilizeze:
a) metoda transversală/longitudinală
b) metoda transversală
c) metoda longitudinală
d) metoda experimentală

3. Procesul de obişnuire cu un obiect sau cu un sunet este:

a) habituare
b) condiţionare clasică
c) condiţionare operantă
d) lege a efectului

4. Fanta vizuală este folosită pentru a investiga:

a) scanarea vizuală
b) constanţa vizuală
c) percepţia adâncimii
d) percepţia feţelor

Procedura de cercetare care măsoară răspunsul copilului la un stimul care este prezentat
repetat se numeşte metoda ___de habituare_____
Răspunsuri la exerciţiile de auto-evaluare:
1-b), 2-b), 3-a), 4-c), 5- de habituare.

1. Constructivismul se referă la:

a) formarea progresivă a abilităţilor cognitive pe baza unui program înnăscut
b) formarea structurilor cognitive prin interacţiunea gene-mediu
c) formarea structurilor biologice prin interacţiunea gene-mediu
d) formarea competenţelor cognitive în funcţie de informaţia furnizată de mediu

2. Acţiunea genelor în determinarea comportamentului uman este:

a) independentă
b) directă
c) probabilistă
d) aleatoare
3. Epigeneza probabilistă presupune următoarea cale:
a) genefuncţiile creieruluistructura creieruluiexperienţă
b) gene+experienţăstructura creieruluifuncţiile creierului
c) geneexperienţăfuncţiile creieruluistructura creierului
d) genestructura creieruluifuncţiile creieruluiexperienţă

4. Specializarea interactivă se referă la:

a) specializarea funcţiilor cognitive în evoluţie
b) influenţa experienţei asupra localizării unei funcţii într-o arie corticală anume
c) interacţiunea cu mediul în formarea abilităţilor motorii
d) toate cele de mai sus

Răspunsuri: 1-b)c), 2-c), 3-d), 4-b).

Pe baza teoriei piagetiene, adaptarea optimă la mediu implică următoarele două procese mentale:
a) condiţionarea operantă şi condiţionarea clasică
b) diferenţierea şi acomodarea
c) reflexele şi învăţarea
d) acomodarea şi asimilarea

1. O caracteristică majoră a stadiului senzoriomotor este aceea că acum:

a) copiii devin capabili să-şi reprezinte intern lumea
b) copilul integrează sistemele motor şi perceptiv
c) copilul manifestă gândire logică
d) copilul îşi dezvoltă convingerea că un obiect nu există dacă nu poate fi văzut

2. O specie de extratereştri atacă Terra. Ei pot să împuşte oamenii cu razele laser doar când
aceştia sunt vizibili. Dacă oamenii se ascund după nişte bariere speciale, extratereştrii nu
îi pot împuşca pentru că ei nu îşi mai dau seama că indivizii umani continuă să existe.
Extratereştrii dau dovadă de :
a) gândire fără cogniţie
b) deficit de învăţare
c) lipsa permanenţei obiectului
d) reprezentare mentală

3. Conform teoriei lui Piaget, în stadiul preoperator copilul se focalizează pe un aspect al

situaţiei şi neglijează alte aspecte ale acesteia. Acest fenomen exprimă:
a) transformarea
b) reversibilitatea
c) conservarea
d) centrarea

4. Recunoaşterea faptului că o cantitate rămâne aceeaşi în ciuda modificărilor de formă sau

poziţie defineşte cel mai bine:
a) serierea
 b) conservarea
c) altruismul
d) interiorizarea

5. Piaget consideră că în timpul adolescenţei, tinerii dobândesc abilitatea de a :

a) gândi în termeni logici
b) utiliza moralitatea postconvenţională
c) rezolva probleme tangibile
d) realiza experimente în domeniul chimiei

6. Rezolvând problema pendulului în stadiul operaţiilor formale, Alex a utilizat:

a) disonanţa cognitivă
b) operaţiile concrete
c) raţionamentul ipotetico-deductiv
d) egocentrismul
7. Conform teoriei lui Piaget, copiii între 2 şi 6 ani sunt egocentrici, adică:
a) nu pot să înţeleagă relaţiile întreg-parte
b) se bazează mai mult pe simţuri şi mai puţin pe logică
c) văd lucrurile doar din propria lor perspectivă
d) tind să fie egoişti

Răspunsuri la exerciţiile de auto-evaluare: 1-d), 2-b), 3-c), 4-d), 5-b), 6-a), 7-c), 8-c).

1. Datele experimentale ulterioare studiilor piagetiene au arătat că:

a) nu există stadii
b) ratele de dezvoltare a anumitor concepte prezintă o asincronie
c) conceptele nou-născutului sunt relativ aceleaşi cu ale adultului
d) efectele învăţării sunt specifice conceptului

2. În lumina acestor cercetări, dezvoltarea reflectă:

a) numai dotarea genetică
b) experienţe culturale şi interacţiuni sociale
c) temperamentul înnăscut
d) interacţiunea cu părinţii

3. Incapacitatea de a face raţionamente tranzitive exprimă la copilul mic:

a) incapacitatea de a rezolva probleme
b) lipsa operaţiilor formale
c) deficit al memoriei
d) dezinteresul factorilor educativi

4. Nivelul 2 al perspectivei înseamnă a înţelege că:

a) 2 persoane pot să îşi formeze 2 reprezentări diferite văzând acelaşi lucru
b) 2 persoane pot să vadă acelaşi obiect în acelaşi timp
 c) reprezentarea mentală a perspectivei se poate modifica în timp
d) toate cele de mai sus

5. Printre următoarele direcţii de cercetare două sunt numite “postpiagetiene”. Care?

a) teoria disonanţei cognitive
b) teoria operatorilor constructivi
c) distincţia experţi-novici
d) teoria atribuirii

Răspunsuri la exerciţiile de auto-evaluare: 1-b)d), 2-b), 3-c), 4-a), 5-

b)c).

EXEMPLE DE SUBIECTE DE EXAMEN

1. Comentati urmatoarea afirmatie "Teoria piagetiana subestimeaza competentele copiilor". 4p

2. Dati un exemplu original de asimilare. 1p

3. Exista studii care indica o legatura intre anomaliile cromozomului 6 si tulburarile de limbaj. Putem
considera ca baza genetica a limbajului se afla la nivelul acestui cromozom? Argumentati. 5p

TEST PE PARCURSUL SEMESTRULUI

1. Interpretati pe baza teoriei lui Piaget, performanta celor doi copii la proba de conservare
a cantitatii descrisa mai jos:

- se aseaza un sir de radiere pe masa, cu elementele usor distantate intre ele si se cere copiilor sa
aseze dedesubt un sir similar, prin realizarea corespondentei de unu la unu (vor observa ca sunt
“tot atatea” radiere):
     

     

a) – se distanteaza elementele primului sir si se cere copilului sa precizeze daca sunt tot atatea, mai
multe sau mai putine elemente in cele doua siruri, o data cu justificarea raspunsului:

     

     

b)- se apropie elementele primului sir – sarcina copilului ramane acceasi:

     

     
Copilul 1: - esueaza la a) si b) afirmand ca:
- “sunt mai multe pentru ca le-ati inmultit” (a);
- “sunt mai putine pentru ca asa ati facut, sa fie mai putine ” (b).

Copilul 2: - reuseste la a) si b), justificand astfel:

- “sunt tot atatea pentru ca nici nu ati luat, nici n-ati pus altele” (a si b)

2. Pornind de la caracterul adesea etnocentric al studiilor privind competentele cognitive ale

copiilor, s-a realizat un experiment pentru a verifica urmatoarea ipoteza (Ismail
Aboubakar, 1986):

- olaritul, respectiv activitatile timpurii cu argila pentru confectionarea de obiecte artizanale, poate
genera dezvoltarea precoce a notiunii de conservare a substantelor solide la copiii care sunt
initiati devreme in acest tip de activitate.
Lotul de subiecti a inclus copii cu varsta cuprinsa intre 7 si 11 ani, provenind dintr-un mediu rural din
Nigeria: dintre acestia jumatate desfasurau activitati de olarit (grupa de copii “olari”), iar cealalta
jumatate nu.
Sarcina a constat din proba piagetiana de conservare a substantelor solide, singura diferenta fata de proba clasica

fiind materialul utilizat: argila in loc de bucati de plastilina. Se prezinta copiilor 2 bucati egale de argila (bile);

una dintre ele se deformeaza, iar copilul este rugat sa precizeze daca bucatile au ramas echivalente ca si cantitate

sau nu.

Rezultate: proportia reusitei la proba de conservare a substantelor:

varsta Copii “olari” Copii care nu practica

olaritul
7 40% (n=20) 20% (n=30)
8 60% (n=20) 33% (n=30)
9 100% (n=10) 77% (n=30)
11 100% (n=10) 100% (n=10)

Interpretati diferentele dintre cele doua grupe de copii, tinand cont de criticile aduse teoriei piagetiene.