Sunteți pe pagina 1din 32

15 IUNIE 2018

Rămas bun, Doamnă


învăţătoare!
PARTEA I

Sebastian
Dragi părinţi, bunici şi fraţi,
Iubiţii noştri invitaţi,
Noi pe voi v-am adunat
Ĩn această sală mare,
La a noastră sărbătoare !
V-am chemat să vă distraţi
Alături de noi să staţi,
Că noi azi sărbătorim
Cinci ani de când ne ştim.
Dar iată c-au trecut grăbiţi,
Am fost voioşi, am fost şi trişti,
Am învăţat, ne-am şi jucat …
Dar a venit şi clipa-n care
Ne despărţim de doamna învţătoare.
Dar hai s-o facem vesel, nu fiţi trişti,
S-o facem chiar acum, prin cântece şi poezii.

Adina
Iată-ne ajunşi în ziua care încheie cei cinci ani pe care i-am petrecut împreună, cinci ani de muncă, de
efort, de succese, de bucurii.
Unii dintre voi , dragi colegi , ar fi vrut, poate, ca în aceste ore de încheiere să facem matematică ; alţii
care iubesc limba română, ar fi preferat o analiză gramaticală. Sunt elevi care ar fi dorit să încheie cei cinci ani
de şcoală, realizând un desen deosebit sau o cusătură aleasă, poate s-ar fi potrivit momentului o compunere cu
cele mai alese expresii sau un cântec de bun rămas.
Ca să fim împăcaţi cu toţii, vom face câte puţin din fiecare, dar mai cu seamă, ne vom aminti de acea
toamnă când pentru prima oară am devenit şcolari. Vă mai amintiţi ?
Frunzele ruginii se pregăteau să ţeasă covorul toamnei. Ne-am întâlnit în curtea şcolii. Povestea noastră
începea. Ĩncepea cu momentele de descoperire a şcolii, a clasei, a băncii, a colegilor, începea cu lacrimi de
teamă sau sfioase semne de prietenie.
A venit vremea bastonaşelor, a literelor, a primelor adunări, apoi problemele, tabla înmulţirii, cititul,
povestitul…şi anii au trecut… . Privind în urmă totul ni se pare acum atât de simplu şi ne vine să zâmbim,
gândindu-ne cât de greu am scris primul cuvânt, cuvântul «mama».
Orice muncă cere efort şi munca noastră a cerut efort, dar efortul a fost încununat cu multe bucurii.
Noi suntem bobocii de acum cinci ani. Am crescut, am muncit, am mai şi greşit (unii mai mult, alţii mai
puţin) şi din greşeli am învăţat cu toţii.
La toamnă vom începe clasa a V-a: obiecte de studiu noi, profesori noi. Nimic nu trebuie să ne sperie,
deoarece ceea ce am învăţat în aceşti cinci ani constituie o adevărată bază pe care se va putea înălţa învăţătura
viitoare.
Deci, haideți să păşim încrezători în noi spre clasele mai mari; să creştem sănătoşi la trup şi la minte; să
învăţăm cu dragoste şi cu sârg, spre bucuria părinţilor şi doamnei învățătoare.

Madalin
Prima zi de şcoală, amintire vie,
Frunza mea de toamnă, dulce, aurie!
Soare blând şi mare, planuri de şcolar,
Buna-nvăţătoare şi-un abecedar…
Frunza mea de toamnă, drumul meu cu rost,
Prima zi de şcoală, parcă ieri a fost!...
Timpul nu se-opreşte, curge ne-ncetat.
Cinci ani de şcoală azi am încheiat.
Cinci ani cu nori şi soare
Lângă Doamna învăţătoare!

Ioana
Nu-i prea mult timp, de când întâia oară,
Sculându-ne cu grijă de cu zori,
Ne-am luat ghiozdanul
Şi am pornit spre şcoală,
Sfioşi, dar veseli şi nerăbdători.
Ne mai ţineam de mâna mamei, încă,
Ne era teamă?! Nici acum nu ştim,
Dar, ne-ndreptam spre prima noastră muncă
Să învăţăm, să scriem, să citim…

Cosmin
În toamna aceea ghiozdanul mi se părea un geamantan, iar şcoala o cetate din poveşti.
Număram până la 10: castane, frunze, flori, cocori…
Ce bine era acasă! Aş fi vrut să mă întorc acolo unde toţi îmi erau prieteni. Aş fi vrut în
acelaşi timp, să şi învăţ să citesc. Cu gândul la citit şi la poveşti am acceptat sa intru în rând cu
ceilalţi copii, să stau în bancă, să răspund la întrebări, să scriu cele dintâi bastonaşe. Odată cu
scrierea primelor bastonaşe am simţit că sunt şcolar şi că am răspunderi foarte mari.

Ana
Azi suntem mari, vedeţi prea bine
Şi parcă ieri eram de-o şchioapă
Şi mai visam poveşti cu zâne
Şi lacrimi tremurau sub pleoapă.
Noi cu sfială pragul şcolii
Cu multă spaimă l-am trecut
Şi teama ne-ncercase ochii,
De cine oare ne-am temut?
Dar vocea caldă-a-nvăţătoarei
Ne-a alungat întâia teamă.
Şi-am înţeles că-n şcoala asta
Noi mai avem încă o mamă.
Bogdan
Stimată doamnă-nvăţătoare,
Azi vă privesc cu-nduioşare
Şi mă-ntristez când mă gândesc
Că anii repede-au trecut
Şi eu prea mare am crescut.

Marina
Vă amintiţi oare de mine
Fetiţă mică cu ghiozdan?
Nici să vorbesc nu ştiam bine
Ba uneori chiar adormeam.
Şi-atunci cu dragoste de mamă
Făceaţi un semn discret: „ Lăsaţi!”
E somnoroasă mititica
Şi nu aş vrea s-o deranjaţi.

Stefan
Anii vor trece-n zborul lor
Iar noi pornim spre viitor
Şi-un rost ne-om face fiecare
Dar niciodată n-om uita
Pe doamna noastră-nvăţătoare.

1. Cântec PARCĂ IERI TOȚI NE-AM STRANS

Parca ieri toti ne-am strans 


Si la scoala am pornit, 
Cu pasi repezi, usori si grabiti, 
Uniforme aveam
Fericiti noi eram. 
Parca ieri, parca ieri, parca ieri... 

Anii au trecut usor, 


Ca un fulg de cobor, 
Ca un fulger ce trece prin nori, 
Am avut bucurii, 
Am legat prietenii, 
Prietenii, prietenii, prietenii
Am avut bucurii, 
Am legat prietenii, 
Prietenii, prietenii, prietenii. 

Bun ramas scoala mea, 


Alti copii vor veni, 
Ce pe scari vor zburda
Vor sarii
Ca si noi am sarit, 
Ca si noi te-am iubit, 
Dar acum te-am parasit, 
Te-am parasit. 
Bun ramas banca mea
Te-am iubit indeajuns, 
Scartzaiai cand ieseam la raspuns, 
Cu formule te-am scris, 
Si cu versuri de vis, 
Tu nimic nu mi-ai zis, 
Nu mi-ai zis
Cu formule te-am scris, 
Si cu versuri de vis, 
Tu nimic nu mi-ai zis, 
Nu mi-ai zis

Bun ramas catalog, 


Invechit, prafuit, 
Despartirea acum a sosit... 
Cate note ne-ai dat... 
Cate lacrimi ne-ai luat
Dar acum am plecat, 
Am plecat... 

Bun ramas spunem acum


Indragiti profesori, 
Chiar de v-am suparat uneori, 
Toate ni le-ati iertat
Dar acum am plecat
Drumul vietii de azi s-a schimbat
Toate ni le-ati iertat
Dar acum am plecat
Drumul vietii de azi s-a schimbat

Madalina
Mămico, ce mult am crescut
Nu-ţi vine nici să crezi.
În clasa a V-a am trecut
De-acum sunt mare, vezi?
Dar port în suflet un regret
De dorul cui, ştii oare?
De clasa a IV-a mă despart,
De draga-nvăţătoare.
Din clasa întâi m-a învăţat
Să scriu şi să citesc,
Şi poate multe le-am uitat
Dar tot îi mulţumesc
Pentru iubirea ei de mamă
Ce margini n-a avut,
Pentru căldura fără seamăn
Cu care ne-a crescut.

David
Vă rog să îmi daţi cuvântul
Să ne-ntoarcem iar cu gândul
Într-antâia când eram
Şi-alfabetul învăţam.

Ionela
Clasa-ntâi încet s-a dus
Şi-ntr-a doua am ajuns.
Şi ne-a pocnit fericirea
Că-nvăţarăm înmulţirea
Şi apoi şi împărţirea.
Înmulţirea-i grea, măi frate,
Din sărite ea mă scoate.
Înmulţiri visez şi-n somn
Nu mă lasă nici să dorm.
Cu-nmulţri mama mă scoală,
Le repet până la şcoală.
Şi de-atâta învăţat
Înmulţirea am uitat
Tocmai când să dăm lucrare.
3x8 fac…cât fac oare?
Simt că tremur de picioare.
6x6…ce să spun?
Nu e rezultatul bun.
Şi mă mişc în bancă, frate
Mă întorc în faţă-n spate
Şi uite-aşa mă străduiesc,
Lucrarea s-o isprăvesc.

Alexandru
Clopoţelul a sunat,
Toţi în clasă am intrat.
Numai Nicuşor mereu
Întârzie, că-i este greu
Să se scoale dimineaţa.

Geanina
Dimineaţa ceasul sună
Toţi s-au deşteptat
Cine stă cu nasu-n pernă
Sus în vârf de pat
Cum, nu ştiţi? E Nicuşor
Doarme sforăind de zor
Parc-ar fi un avion în zbor.

Robert
Şi cum ziceam vorba ceea,
Am ajuns şi-n clasa-a treia
Cascadori vestiţi, măi frate
Şcoala merge ca pe roate,
Băncile, catedra, toate
Stau tot timpul răsturnate.

Costel
Noi suntem cascadori,
Suntem nemuritori,
Pe bănci noi ne urcăm
Prin aer navigăm.
Ne place să zburăm,
Catedra s-o răsturnăm,
Priviţi-ne pe noi,
Cei mai grozavi eroi.

Denisa
Sunt grăbită tare, tare,
Nu mă duc nici la culcare.
Nici mâncare nu mai vreau
Hai, lăsaţi-mă să stau.
Mă aşez comod de zor
Cu nasu-n televizor.
Şi desene animate,
Eu le văd pe toate, toate.
De se nimereşte bine,
Văd şi-un film ce nu-i de mine.
Văd şi cântăreţi, artişti
Unii veseli, alţii trişti
Şi-aşa zi de zi, măi frate,
Temele-s pe apucate
Şi lecţiile ne-nvăţate.

Stefan
Invenţie mare- acest televizor,
La fiecare ne dă câte-un rol
Din zori de ziuă până pe-nserat
Sunt tot grăbit, mereu preocupat,
De la vreun film să nu lipsesc cumva
Că poate ajung o stea de cinema
Dar ca s-ajungi actor în filme mari
Să nu uităm să fim întâi şcolari.

Ioana
Anii trec în zbor ca vântul
Şi cât nu te duce gândul
Într-a patra am ajuns
Şi-avem multe-acum de spus.
Suntem mari, vedeţi prea bine
Nu ne facem de ruşine.
Matematica o ştim,
Ştim să scriem, să citim.

Sebastian
Stai cu lauda încet
Că eu nu-s aşa discret
Şi-am să povestesc îndată,
Să audă lumea toată
Cum învăţăm uneori,
Când suntem nepăsători.
Zice doamna-nvăţătoare
„Mâine o să daţi lucrare
Deci începeţi să-nvăţaţi
Lecţiile le repetaţi”.

Nicoleta
„Pune mâna şi învaţă
Dacă vrei s-ajungi în viaţă
Un om cinstit, respectat”.
Spune tata înfuriat.
Când mă vede tolănită
Jumătate adormită
Urmărind televizorul,
Butonând calculatorul.
Să învăţ mie nu-mi place,
Ia lăsaţi-mă în pace!

Bogdan
Şi la şcoală…la lucrare
Matematica se pare
Că ne-a pus la grea-ncercare
Cu probleme complicate
Uneori nerezolvate.
Ascultaţi o întrebare
De la ultima lucrare:
Ce este dreptunghiul, oare?

Marina
Şi-apoi doamna-nvăţătoare
Ne citeşte supărată
Ce răspus a dat o fată.
„Dreptunghiul e-o linie frântă
Care-a frânt-o nu ştiu cine
Dar e îndoită bine!”

Madalin
Aria o-ncurcăm cu arul,
Decametrul cu hectarul,
Şi dreptunghiul cu pătratul
C-atâta ne duce capul.

Ana
Haideţi, terminaţi cu gluma
C-are să ne creadă lumea
Cei mai răi copii din şcoală
Hai mai bine să cântăm,
Să fim veseli, să dansăm.

2. Cântec DOAMNA INVATATOARE

Doamna învăţătoare, clasa noastră mare


Mişună precum un muşuroi
Doamna învăţătoare, oare, oare, oare
Oare o să vă fie dor de noi?
Când ne-aţi luat de mână eram mici
Patru ani frumoşi am stat aici
Ştim să scriem, să citim şi prieteni buni să fim
Doamna învăţătoare, vă iubim!
Ştim să scriem, să citim şi prieteni buni să fim
Doamna învăţătoare, vă iubim!

Doamna învăţătoare, cât de răbdătoare


Ne-aţi condus de mici prin alfabet
Din poveşti alese ne-aţi cules poveţe
Fără să ascundeţi vreun secret
Când ne-aţi luat de mână eram mici
Patru ani frumoşi am stat aici
Ştim să scriem, să citim şi prieteni buni să fim
Doamna învăţătoare, vă iubim!
Ştim să scriem, să citim şi prieteni buni să fim
Doamna învăţătoare, vă iubim!

Plecăm, dar ştim că uneori


Vom reveni cu dor ca să întrebăm:
„Ce mai faceţi, doamna învăţătoare?”
Doamna învăţătoare, oare, oare, oare
Oare o să vă fie dor de noi?
Doamna învăţătoare, clasa noastră mare
Mişună precum un muşuroi
Când ne-aţi luat de mână eram mici
Patru ani frumoşi am stat aici
Ştim să scriem, să citim şi prieteni buni să fim
Doamna învăţătoare, vă iubim!
Ştim să scriem, să citim şi prieteni buni să fim
Doamna învăţătoare, vă iubim!
Doamna învăţătoare, vă iubim!

Madalina
Nici măcar creionu-n mână
Cum se ţine nu ştiam.
Cum să-nveţi atâtea semne?
Cum să-nveţi ca să citeşti?
Şi să scrii, să socoteşti!
Greu a fost la început!
Dar din zi în zi simţeam,
Cum se face-n jur lumină.
Şi-mpreună învăţam.

David
Şi uite-aşa, încet, încet
Am învăţat întregul alfabet.
Şi ne-am jucat de-a literele tiparului
La Sărbătoarea abecedarului.

Denisa
Hai, copii, să-ne-amintim
Şi aici să povestim
Noi câte-am pătimit
Şi iată că s-a sfârşit.
Mai întâi am învăţat
Cu greu scrisul ordonat.

Adina
Încă de la început,
Liniuţe am făcut,
Bastonaşe aplecate
Noduleţe ne-nnodate,
Cifre uneori greşite,
Litere îngrămădite,
Până când am învăţat
Scrisul ordonat.
Am tot scris, am exersat
Şi bine, şi apăsat,
Uneori şi chiar pătat.

Robert
M şi N erau la mine
Cam la fel, ştie oricine,
De-asta "nor" când eu citeam
Ieşea "mor": ce mai păţeam!

Alexandru
Şi eu frate, tot aşa,
Aveam o problemă grea:
Că citeam, citeam, vezi bine,
Dar clasa râdea de mine!

Cosmin
Eu lui CI, GI îi spuneam,
Neatent îi confundam,
De-asta de-o strigam pe Cici,
Mie îmi răspundea Gigi.

Ionela
UN ursuleţ ce mânca mure
"Să fac o şcoală", se gândi
Şi animalele pădurii
Să-nveţe carte le pofti.

Stefan
DOI iepuraşi veniră-ndată
În spate cu ghiozdane noi,
Cu uniforme apretate
Aşa cum le aveţi şi voi.

Geanina
TREI căprioare săritoare
Aduseră băncuţe mici,
La şcoală nu se stă-n picioare
Nu toţi elevii sunt voinici.

Costel
PATRU arici cu ţepi pe spate,
Abecedaru-l aduceau,
Să-nveţe literele toate
Şi să citească ei voiau.

Nicoleta
CINCI pui de lup se străduiau,
S-aduc-o carte mare
Din ea pe semne că voiau
Să-nveţe adunare.

Madalin
ŞASE jderi se necăjeau
Că n-aveau pe ce scrie
La librărie n-au găsit,
Caiete şi hârtie.

Denisa
ŞAPTE vulpiţe prin pădure
Cu gândul numai la coteţe
Ar prefera găini să fure
Decât la şcoală să înveţe.

David
OPT şoricei cu dinţii mici
Se uită cu mirare.
La şcoală n-au văzut pisici,
Ăsta e lucru mare!

Madalina
NOUĂ bursuci fug speriaţi
Că-ntârzie la şcoală.
Şi singuri sunt doar vinovaţi,
Că tare greu se scoală.

Bogdan
ZECE mistreţi cu colţii mari
Şi cu ghiozdane-n spate,
Vor ca să fie buni şcolari,
Şi să înveţe carte.
Marina
Şi acum o întrebare
Vă pun vouă, tuturor
La această şcoală, oare,
Cine va fi profesor?

3. Cântec FIECARE ARE O INVATATOARE

Suntem veseli si cantam


Inspre scoala ne-ndreptam
Pentru ca-n fiece zi,
Pe ea o vom intalni

Fiecare are o invatatoare


Asa iubitoare cum am eu
Imi spune intruna cum sa ridic mana
Si sa fiu ascultator mereu

Doamna ne-nvata de toate


Romana, geografie, mate
Si ne-nvata sa pictam
Sa cantam, sa ne purtam

Fiecare are o invatatoare


Asa iubitoare cum am eu
Imi spune intruna cum sa ridic mana
Si sa fiu ascultator mereu

Chiar daca ne-a mai certat


Doar de bine ne-a-nvatat
Ca se-ncrunta, ca zambeste
Noi stim toti ca ne iubeste

Fiecare are o invatatoare


Asa iubitoare cum am eu
Imi spune intruna cum sa ridic mana
Si sa fiu ascultator mereu

Doamna invatatoare este rabdatoare


Si surprinzatoare, stiti voi
Zi de zi ne-nvata, dar ne si rasfata
E ca o mamica pentru noi.

Ana
Voi nu ştiţi, n-aveţi habar,
Tare-i greu să fii şcolar!
Şi vă dau cuvântul meu,
Că elev în clasa-ntâi,
Este-n lume cel mai greu!
Dar nu şcoala mă apasă,
Ci profesorii de-acasă,
Că-mi pândesc orice mişcare
Mama, tata, mama-mare,
Tanti Puşa, unchiul Gică,
Nenea Tache şi-o pisică.
De atâţia nu mai poţi
Nici un cuvinţel să scoţi!

Robert
Mama-mi spune să mănânc,
Tata-mi strigă să mă culc,
Tanti Puşa să citesc,
Unchiul Gică să mai cresc.
Fără zece să nu vii!
Primu-n clasă vreau să fii!
Toată ziua să înveţi,
Să nu scoţi nasul din cărţi!
Fii atent la traversare!
Ai luat punga cu mâncare?

Ioana
Să nu fugi! Să fii atent!
Iar pe hol să mergi încet!
Vezi să nu mai scrii cu pete!
Să nu rupi foi din caiete!
Eşti mare, să cumperi pâine,
Să te scoli devreme mâine,
Poezia să o-nveţi,
Şi pe X să-l mai repeţi!

Sebastian
Spală-ţi mâinile murdare!
Să te speli şi pe picioare!
Nu uita cartea acasă!
Stai frumos când stai la masă!
Asta-i virgulă, Ha, ha!
Mai curând e-o acadea!

Madalina
"Nu se face aşa un "şi cu"!"
Strigă plin de nervi bunicul.
"Nu se scrie aşa "Maria"!"
Te apucă nebunia!
Spune repede, Andrei,
Cât fac 9 fără 3?
Fără numărat băbeşte,
Doamne, cât se mai gândeşte?

Stefan
"Vai, copilu-i anormal
Îl vom duce la spital!"
De greşeam şi adunarea
Se chema pe loc salvarea!
Ionela
Ştiu că ce spun toţi e bine,
Dar uitaţi-vă la mine!
Sunt eu mare, dar nu prea,
Şi-mi mai place-a mă juca!
Am crescut, dar tot sunt mic,
Nu mă credeţi un voinic!

Bogdan
Jocurile să-ţi placă?
Când să mai ai timp de joacă?
Nu ştiu chiar bine să citesc,
Încă mai silabisesc,
Scriu frumos, pe îndelete,
Uneori mai fac şi pete!

Geanina
Plâng caietele-n ghiozdane,
Că s-au subţiat cam tare,
C-am rupt foi de avioane.
Ce să fac, aşa sunt eu;
Of, să fii şcolar e greu,
Să ai lecţii de-nvăţat,
De socotit, de copiat!

Cosmin
Dar acum s-a terminat,
Am crescut cu-adevărat,
Am trecut în altă clasă,
Plec devreme de-acasă,
Scriu, învăţ, sunt ordonat.

Adina
Alfabetul este bun,
El ne-nvaţă toate;
A e apa cu săpun
B e bunătate.
M e muncă,
Z e zel,
V e voioşie,
Alfabetul doar Gigel
În alt fel îl ştie.
A e-absenţă pentru el
Şi nemotivată.
B bomboane caramel,
C e ciocolată.
F fondante-ar însemna,
P, ghiciţi, praline.
Şi aşa cum va urma
S sunt savarine.
De la A până la Z
Pentru el se ştie,
E întregul alfabet
O cofetărie!

Alexandru
Învăţarăm alfabetul
De ruşine n-am rămas,
Şi-am făcut cu toţi în viaţă
Un pas mare, primul pas.

Marina
Cât am putut, am învăţat,
Ne-am străduit peste puteri,
Şi-n cunoştinţe-am avansat,
Suntem cu toţi mai buni ca ieri.
Ştim acum de ce e soare,
De ce creşte iarba mare,
De ce-i noapte,
De ce-s nori,
De ce-i ger, de ce sunt flori,
Ştim acum, deci, cum s-ar spune,
Rostul lucrurilor bune,
Ştim tot ce-i frumos pe lume.

Madalin
În clasa a patra am ajuns
Şi suntem foarte mari,
Ştim să citim cărţi cu poveşti
Nu doar pe-Abecedar.
Ştim să-nmulţim, să împărţim
Să facem un ierbar,
Ce-i orizontu-am învăţat
Şi-l vrem mereu mai larg.
Să nu ne-mpiedice nimic
În zborul către vis,
Pe Venus vrem s-ajungem chiar
Şi drumul e deschis.
Dar trebuie să învăţăm
În fiecare zi,
Căci ştim cu toţii că doar aşa
Visul se va-mplini!

Denisa
Învăţătura e averea
Ce pururea o duci în gând,
Şi fără raza ei, puterea
E doar un colb purtat de vânt.
Învăţătura-i o comoară
Ce nimeni nu ţi-o poate lua.
Îţi va spori podoaba rară,
Cu cât împarţi mai mult din ea!
Sebastian
Când am venit la şcoală-n toamnă
Eram un ţânc sfios şi mic.
M-aţi mângâiat pe creştet, Doamnă,
Şi parcă m-am simţit voinic.
Nu aţi văzut în ochi de stele
Bobiţe calde de mărgele.
Sau aţi văzut. Acum ştiu clar,
Dar le-aţi închis într-un sertar…
Ce caldă mână mi-aţi întins
Şi-am scris şi am citit cu spor.
Nimic în viaţă nu-i uşor!
(Toţi) Să fim destoinici ne-aţi pretins!
O dată, poate aţi lipsit.
Ce mult atunci ne-am necăjit!
Că e uşoară truda noastră
Doar sub privirea dumneavoastră.
Şi în dulapuri ferecate
Stau toate pozele-ncuiate,
Le-aţi adunat ca pe mărgele,
Dar noi…am învăţat din ele.
Acum, când patru ani s-au dus
Ca soarele către apus,
Pe când ne înălţam c-o treaptă,
Vă sărutăm mâna cea dreaptă
Şi vă aducem, Doamna noastră,
Tot cerul într-o floare-albastră!

4. Cântec INVATATOAREA

Cine in clasa vine, priveste cald spre tine


Si incet te-ndeamna sa citesti
Cine sa scrii te invata, cu-o vorba te rasfata
Pe cap te mangaie usor
Cine povesti o mie, pe dinafara stie
Cine te invata sa pictezi

Cine la geografie, munti , continente stie


E invatatoarea ce-o iubesti

Invatatoarea este, o zana din poveste


Chiar si bunicii isi amintesc
Cand ei erau la scoala
A lor invatatoare
Aveau surasul ce-l iubesc

Cine cu o povata, drumul cel bun te-nvata


Cine te-ndrapta cand gresesti
Cine dintr-o mirare, rasare o intrebare
Si-ti da raspuns de nu-l gasesti
Cine te-ncurajeaza, caietul corecteaza
Si teme-ti da sa exersezi
Cine cu o privire, transmite multumire
Copil istet daca tu esti

Invatatoarea este, o zana din poveste


Chiar si bunicii isi amintesc
Cand ei erau la scoala
A lor invatatoare
Aveau surasul ce-l iubesc

Ana
La început, gramatica mi se părea că are prea multe denumiri. Confundam, tot timpul,
atributul cu…
(Toţi) Adjectivul!
Subiectul cu…
(Toţi) Substantivul!
Şi tot aşa, de-a valma: părţi de propoziţie cu părţi de vorbire, silabe cu cuvinte, litere cu
sunete, până când, în sfârşit, am priceput că…
“a” este un…
(Toţi) Sunet şi-i zicem vocală!
“lă” este-o…
(Toţi) Silabă din cuvântul “şcoa-lă”!
“Carte” este orişicând…
(Toţi) Un cuvânt!
„Eu citesc”. Oare ce e?
(Toţi) Este-o propoziţie!
Totu-i simplu când înveţi şi totul este confuz când n-ai siguranţă.
Pentru că tot suntem la gramatică aş vrea să vă spun câteva ghicitori. Sunteţi de acord?
(Toţi) Da! Să le auzim!

Ţine locul unui nume


Şi se numeşte…
(Toţi) Pronume!

În orice propoziţie
El este „împărat”.
Nu poate să lipsească
Şi-i zicem…
(Toţi) Predicat!

Este parte de vorbire


Şi arat-o însuşire,
Stă pe lângă substantiv
Şi se cheamă…
(Toţi) Adjectiv!

Acest semn îl pui mata


Când vorbeşti cu cineva.
Cine crezi c-ar fi, mă rog?
(Toţi) Linia de dialog!
Madalina
Şi eu m-am pregătit cu câteva ghicitori matematice:
Numerele când se-adună
Spunem că aflăm o…
(Toţi) Sumă!

Înmulţire când ai spus


Sigur afli un…
(Toţi) Produs!

Un tablou am cumpărat
Laturile-i sunt egale
Are formă de…
(Toţi) Pătrat!

David
V-am adus şi eu trei ghicitori din istorie!
A fost un domnitor neînfricat
Cu hoţi şi leneşi nu s-a împăcat,
I-a pedepsit cumplit pe toţi
Şi n-au mai fost nici leneşi şi nici hoţi.
Ghici!

Stefan
„Eu îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul”
A spus domnul ca s-audă şi să ştie şi duşmanul..
Dar înfumurat şi sigur venea măre Baiazid,
Până s-a izbit de oaste ca de cel mai straşnic zid.
Despre ce domn este vorba?
(Toţi) Mircea cel Bătrân!

Bogdan
S-a luptat cu vitejie
Ne-nfricatul, veşnic treazul.
Visul lui a fost Unirea
Şi i-am zis…
(Toţi) Mihai Viteazul!

Marina
Câte întâmplări minunate nu am trăit şi noi, în orele de lectură, împreună cu Pinocchio
sau cu Nastratin Hogea, cu Vrăjitorul din Oz, cu Gavroche sau Prinţul Fericit!
Ce mult am suferit sub Stejarul din Borzeşti! Am ascultat vrăjiţi „Amintirile din
copilărie”, am călătorit prin „Dumbrava minunată” împreună cu duduia Lizuca şi pretutindeni
am fost conduşi de îndemnul cald al Doamnei învăţătoare.
Pentru toate vă mulţumim!

Robert
Cu gândul la această sărbătoare am vrut să vă scriu cea mai frumoasă compunere pentru
dumneavoastră cea care ne-aţi învăţat cum să scriem compunerile. Nu încape în cuvintele mele
toată recunoştinţa pentru dragostea pe care ne-aţi arătat-o. Nici un munte, oricât ar fi de înalt, nu
întrece răbdarea dumneavoastră. Nici o apă nu este mai adâncă decât iubirea dumneavoastră şi
nici un cer nu este mai senin decât cerul bunătătii dumneavoastră.
Vă mulţumim pentru tot ce-aţi făcut pentru noi şi vă promitem că nu vă vom uita.

Ionela
Draga mea învăţătoare,
Raza mea strălucitoare,
Sfatul, eu vi-l port cu mine:
Să fiu bun şi să-nvăţ bine.
Şi în viaţă, mai târziu,
De ruşine să nu fiu !
Vă mulţumesc !

Ana
În clasa-aceasta cu adânci foşniri
E-o bancă încărcată cu-amintiri.
Mă-ntorc cu gândul către vechiu-i rost
Să întâlnesc copilul care-am fost.
El stă în bancă mic, ascultător
Şi soarele îl mângâie pe păr.
În ochi e-un zâmbet care-ar da în plâns
Şi mâna ţine tocul tot mai strâns.
Aş vrea să mă apropii, să-l ajut,
Dar n-o mai pot lua de la-nceput.
Aş vrea să stăm alături amândoi,
Dar timpul şade-acuma între noi.
În clasa cu năzbâtii şi copii
Şi zvon îndepărtat de jucării,
Mereu stăpână peste bancă fie
Nestăvilita mea copilărie.

Cosmin
Am stat în ultima bancă. Am fost printre cei mai înalţi elevi din clasă şi am înţeles că nu
puteam sta în primele bănci. Dar, de acolo, din banca a şaptea v-am urmărit cu toată atenţia şi am
fost fericit atunci când mi-aţi spus că am făcut din ultima bancă „o bancă de onoare”.
Vă mulţumesc!

Adina
Copilărie, plai de aur
Cu jocuri şi năzdrăvănii,
Te preţuim ca pe-un tezaur
Şi-am vrea mereu să fim copii.
Dar anii trec în zbor ca gândul
Şi mâine vom fi oameni mari,
Dar uneori cu nostalgie
Ne-om aminti c-am fost şcolari.

Stefan
Îmi place matematica…
Totul a pornit de la invitaţia pe care ne-o făceaţi ori de câte ori veneaţi cu o problemă mai
dificilă: „Să vedem cine-i găseşte cheiţa!” Îmi plăcea să fiu cel care va dezlega problema. Şi aşa
a început dragostea mea pentru matematică.
Vă mulţumesc !
Madalina
La început nu acceptam că pot greşi.
Atunci când luam la o lucrare o notă mai mică şi vedeam caietul corectat cu roşu, îl
puneam repede în ghiozdan de ruşine. M-aţi observat şi v-aţi adresat întregii clase, sfătuindu-ne
să urmărim greşelile, să le corectăm şi să învăţăm din ele. Eu ştiam că vorbeaţi pentru mine şi
urmându-vă sfatul, mi-a prins bine.
Vă mulţumesc !

Robert
Eu am venit în clasa a II-a
Am învăţat în clasa I cu o altă doamnă învăţătoare. Mi-a fost greu la început. Nu
cunoşteam pe nimeni. Unii colegi se uitau cu răceală la mine, dar n-aveam ce face. M-aţi ajutat
să mă acomodez şi să mă împrietenesc cu ei. Acum suntem buni prieteni şi totul e bine.
Vă mulţumesc !

Nicoleta
În clasa am lipsit
Am lipsit cam mult de la şcoală. Mi-era necaz, dar nu aveam ce face. Colegii m-au
vizitat, mi-au adus lecţiile şi am trecut mai uşor peste necaz. Dumneavoastră ne-aţi învăţat să fim
ca nişte fraţi. Când va veni vremea să ne despărţim ne va fi foarte greu, dar vom rămâne prieteni.
Vă mulţumesc !

Adina
Pentru-o cretă şi-un burete
Să te cerţi nu e frumos,
Nu striga în gura mare
Tu explică cu răbdare !
(Toţi) Fii politicos!
Cu cei mari sau cei de-o şchioapă
Fii la fel, cuviincios!
Lasă fetele să treacă,
Gestul sigur o să-ţi placă.
(Toţi) Fii politicos!
Orişiunde-ai fi, vezi bine,
Vorba bună-i de folos.
Nu uita stimând pe alţii,
Te vei stima şi pe tine,
(Toţi) Dacă eşti politicos!
În tot locul şi-n tot timpul
Să te porţi cât mai frumos!
Şi în vorbă şi în faptă
Pune judecată dreaptă,
(Toţi) Fii mereu politicos!
Politeţea-i o purtare
Ce se-nvaţă cu răbdare,
Ea de-o vorbă veche ţine:
Tot ce ţie nu îţi place
Nici tu altuia nu-i face,
Dacă vrei să fie bine.

Ioana
Bun rămas, voi clase mici,
De-astăzi nu mai sunt un pici!
Sfaturi pot să dau un car,
Chiar şi-o bancă să repar.
Pot să cumpăr ce îmi place
Şi pot socoti cât face!
Pot să scriu rudelor mele
La Constanţa şi Săcele.
Pot să îi conving îndată
Pe doi ţânci să nu se bată.
Şi pot desena-n culori
Chipul dragii noastre şcoli.
Ce mai, n-ai ce să mai zici
De-astăzi nu mai sunt un pici!
Pe părinţi nu-i plictisesc,
Seara, singur îmi citesc.
Merg acasă frumuşel,
Nu mă sperii de-un căţel.
Am prieteni mari şi mici.
Ce mai, nu mai sunt un pici!
Dar, când mama-i lângă mine,
Mă fac mic şi-mi este bine.

5. Cantec VINE VACANTA

Astazi chiar sunt fericit


M-am trezit din somn zambind
Ma simt ca si cand plutesc
Simt ca ma topesc..
Deci ghiozdanul mi l-am luat
Si spre scoala am plecat
Imi tot repetam in gand
Si-am inceput sa cant..
Vine vacanta si e bucurie
Pana la cer eu mi-as dori sa sar
Este ziua in care am mai crescut inca un an
Si-am primit vacanta in dar
Imi este dor si de bunici
Si de cei mai buni amici
Dar in curand ii voi vedea spre bucuria mea
De dimineata pana-n noapte
Vom manca cirese coapte
Vom depana doar amintiri
S-asculti si sa te miri
Vine vacanta si e bucurie
Pana la cer eu mi-as dori sa sar
Este ziua in care am mai crescut inca un an
Si-am primit vacanta in dar…
Ionela
Vă propun o scurtă convorbire despre clasa a V-a deoarece…
Ne punem toţi aceeaşi întrebare:
(Toţi) În clasa a V-a cum va fi oare?
Păi să vă dau o mână de-ajutor. În clasa a V-a nu-i uşor!
Denisa
Că nu-i uşor, e lucru hotărât. Dar ce e oare de făcut?
Ionela
Să ne oprim aici!
(Toţi) În nici un caz!
Denisa
Să trecem în a VI-a !
(Toţi) Zău, ai haz!
Ionela
S-avem curaj!
(Toţi) Nu este prea uşor…
Denisa
Să învăţăm mai mult şi mai cu spor!
Ionela
Eu zic şi cred că nu greşesc prea tare:
S-o luăm cu noi pe doamna învăţătoare!

Marina
Nu-i mult de-atunci. Treceam în grabă.
Prin dreptul şcolii, ca şi-acum.
Să intru?... N-aveam nici o treabă,
Ştiam că nimeni nu mă-ntreabă,
Că doar treceam, aşa, pe drum.
Vacanţă. Vară. Zi fierbinte…
În umbra sălilor pustii,
Păşesc sfioasă şi cuminte
Pe-acolo, unde, înainte,
Făceam atâtea nebunii…

Sebastian
Pornim acum spre ciclul doi
Ne-aşteaptă cunoştinţe noi.
Dar primii ani nu-i vom uita,
Mereu ei ne vor ajuta.
Căci aţi sădit în noi mândria
De a ne face datoria,
S-ajungem şi când vom fi mari
Destoinici, curajoşi şcolari.

Ana
Draga mea învăţătoare,
Raza mea strălucitoare,
Sfatul, eu vi-l port cu mine
Să fiu bun şi să-nvăţ bine.
Şi în viaţă, mai târziu,
De ruşine să nu fiu!
Prea buna mea învăţătoare,
Prin anii care trec în zbor,
Prin viaţa care-n vuiet vine,
Mereu mă voi gândi la tine.
Cu acelaşi drag şi cu mult dor.

6. Cantec CE MICA-I VACANTA MARE

Sa te duci la tara la bunici


Sa le fii de ajutor aici
Sa fii alintat
Cum n-ai fost niciodat
Doar atata vreme cat esti pici
Sa inoti in raul involburat
Care trece prin oricare sat
Sau sa pleci in zori
Iar la cules de flori
Prin padurea ce nu te-a uitat

Ce mica-i vacanta mare


Si ce dor mi-a fost de ea
La scoala visam ca o asteptam
Dar ea cand vroia venea
Ce mica-i vacanta mare
Spuneam cand eram scolar
Dar parca oricand
As spune asteptand
Vacanta mare iar

Sa ai timp de toate, sa citesti


Cu prietenii sa te-ntalnesti
Si sa dormi cat vrei
La umbra unui tei
Sau la umbra carui pom doresti
Sunt atatea lucruri de facut
Ca nu este vreme de pierdut
Apoi stergi in calendar
Si este toamna iar
Si trebuie s-o iei de la inceput

Ce mica-i vacanta mare


Si ce dor mi-a fost de ea
La scoala visam ca o asteptam
Dar ea cand vroia venea
Ce mica-i vacanta mare
Spuneam cand eram scolar
Dar parca oricand
As spune asteptand
Vacanta mare iar

Adina
Amintirile de-o şchioapă
Iată că au luat sfârşit!
Şi aşa, povestea noastră
Poate nu v-a plictisit!

Robert
Pentru câteva minute
Aţi redevenit copii
Căci aşa rămâi tot tânăr
Cu plăcere de-a trăi.

Adina
Ne făcurăm datoria
Şi ne despărţim aici,
Căci ne-om întâlni prin vreme
Noi…părinţi,
Şi voi…bunici…

Învăţătoarea
Din acest moment va puteţi considera elevi în clasa a V - a. Ca să vă amintiţi mereu de
primii ani de şcoală primiţi o diplomă de absolvire a clasei a IV-a. Să o păstraţi în sertarul cu
amintiri şi, peste ani,când veţi fi mai în vârstă, uitându-vă la ea,vă veţi aminti cu nostalgie de
frumoşii ani ai copilăriei şi,poate, şi de învăţătoarea voastră.
PARTEA II

Sceneta Pe scena cu notele

PE SCENĂ NOTELE
( scenetă )
PERSONAJE: - Prezentator Bogdan
- Catalogul Cosmin
- Foarte bine Marina
- Bine Ionela
- Suficient Denisa
- Insuficient Geanina
- Învățătoarea Adina
- Elev Cizmă David
- Elev Chiulangescu Stefan

Prezentatorul: Am să pornesc în prezentare


De la o mică ghicitoare:
Ce carte este cea mai mare
Și-o are doamna-nvățătoare?
În ea stau scrise calificativele,
Dar sunt notate și absențele.
Mă sprijină în prezentare
Ei, ați ghicit? Atunci rogu-l…
S-apară…(apare un băiat îmbrăcat adecvat)
Iată-l! CATALOGUL !!

Catalogul: Bine v-am găsit, dragi prieteni ! sper că sunteți bine cu toții. Deși, sincer
spunând, mai văd câte unul ascunzându-se după deget: îi e frică să nu dau filele pe față ! Ar cam
trebui, că tare mă-nțeapă în coaste câte un „I”. Știți voi despre ce e vorba ! Despre Insuficient !!
(desenează în aer nota)

Cântec: ( pe aria „Noi suntem profesori”)


Noi suntem „notele”
Suntem cu toatele
Micuțe sau mai mari
Alături de școlari.
Nicicând noi nu-i uităm,
Știința le-o notăm
Și apărem concret,
La dânșii în carnet.

„I” - Eu sunt „Insuficient”


Apar frecvent,
La unii leneși în carnet.
„S” - Eu sunt „Suficient”- perseverent,
Cei ce școala n-o iubesc,
Pe mine mă întâlnesc!

„B” Cu mine se-mprietenesc,


Cei care muncesc.

„FB” „Foarte Bine” mă numesc,


Cei buni mă știu și mă iubesc,
Și aș dori din catalog,
Doar eu să vă privesc!
Cântec (același cu mișcări)

Catalogul: - Ei, gata, v-ajunge! Prea sunteți vesele… . Tu , „Insuficient”, ce motive de


veselie ai?

„I” - Eu( pufnește în râs) mi-am găsit un nou prieten în clasa a IV-a. Ne-am
împrietenit la o oră de geografie. L-a ascultat la o lecție despre care habar n-avea! Dar știi
cum….tămâîe!

Catalogul: - Și tu „Suficient”?

„S” - Cine, eu? Păi, e vreo notă mai des folosită ca mine? Ce „B”? Ce „FB”? Nimeni
nu îmi face concurență!

„B” - Minți „Suficient”! Știi prea bine că nu ești cea mai des folosită. Tot mai mulți
elevi își dau seama că nu valorezi nici cât o ceapă degerată ! O s-ajungi până la urmă tot singură!

„I” - Ia te uită cine vorbește! Umflata care n-are loc în rubrica din catalog. Ce te
dezumfli pe mine ca o … gogoașă înfuriată? Ești invidioasă pe mine?

„B” - Așa invidie…lipsă! Că te iubesc copiii ca sarea-n ochi!

„S” - Pe prietenii tăi îi număr pe degete.

„B” - Să nu îndrăznești să te atingi de prietenii mei ! Toți ai tăi la un loc nu fac cât
unul dintre elevii de „ FB” și „B”.

Catalogul: - Ia te uită! Dar tare v-ați mai înfierbântat! Stați mai ușor, că asta nu-i o discuție
potrivită pentru aici ! Nu vedeți că râde lumea de voi? Ce propui , „FB” ?

„FB” - Eu zic să-i lăsăm pe elevii noștri să dovedească spusele colegelor mele.
Rezultatele de la sfârșitul anului școlar vor confirma la urma urmei cine are dreptate.

Catalogul : - Așa e, colega! Și până atunci, să urmărim o scenetă … Atenție, suntem la


lecție!....
(Sala de clasă, învățătoarea, 2 elevi)

Învățătoarea : - Să iasă la lecție….Cizmă Ion!

Elev Cizmă: - I…i…imediat, doamna învățătoare!


Învățătoarea: - Ia spune tabla înmulțirii cu 8.

Elev Cizmă: - 8 ori 1, 8 ; 8 ori 2 …Pegas ; 8 ori 3….cursieră ; 8 ori 4,…..

Învățătoarea : - Cizmă, ce tot îndrugi acolo? Nu vezi că ai luat-o razna?

Elev Cizmă: - Am luat-o cu bicicleta, d-na învățătoare. Dacă ați vedea ce opturi
desenez pe asfalt…! Opturi simple cu Pegasul meu și duble dacă-mi împrumută Costel cursiera
lui. Dacă-mi dau silința și cu pegasul mai reușesc câteodată !

Învățătoarea : - De ce nu-ți dai silința aici, la școală? Că uite, în loc de-un B sau FB ai
luat I(Insuficient). Treci la loc! Chiulangescu! Poftim la răspuns! Tu să ne spui tabla înmulțirii
cu 6 .

Chiulangescu : 6 ori 1, 6 ; 6 ori 2, 6 ; 6 ori 3, 6 ; 6…

Învățătoarea : - Oprește, Chiulangescule, nu-i bine!

Chiulangescu : - Ba-i bine, d-na învățătoare. Ia auziți:


6 ori 4, 6 ; 6 ori 5, 6 ; 6 ori 6, 6 ;

Învățătoarea : - Torni ca o moară hodorogită și degeaba: ți-am spus că nu-i bine!

Chiulangescu : - Cum să nu fie bine, d-na învățătoare. Știți, eu am pe stradă o ceată de


prieteni. Și pentru că sunt cel mai mic, m-au învățat să tot spun 6: când merg la furat cireșe în
grădina vecinului, eu stau la colț și cum o văd pe vecina, spun 6, fugiți! Sau când jucăm fotbal pe
stradă, ca să fie terenul mai mare, eu păzesc la curbă; cum apare o mașină strig, 6, fugiți! Acuma
nimeni nu-mi mai spune Chiulangescu. Toți copiii de pe stradă mă alintă zicându-mi: Ce mai
faci, bă 6?

Învățătoarea: - Insuficient

Chiulangescu : - Ba 6, d-na învățătoare! Așa îmi spune toată lumea!

Învățătoarea : - Nu 6, Chiulangescule! Insuficient! În catalog! Și vedeți să nu se mai


repete! Nu prea vă lasă timpul: chiulul și lenea sunt tare mâncăcioase! V-au mâncat tot răgazul
când ați fi putut deveni copii cuminți și silitori. (iese)

Chiulangescu: - Știu, eu, măi Cizmă ? Eu zic să ne schimbăm năravurile că altfel….

Notele :
„ Leacul este mult mai simplu
Să nu mai pățiți așa,
Învățați cu sârguință,
Și-o să iasă altceva. ”

„B” - Noi cântăm și ne distrăm, dar unde ne-o fi prietenul?

„FB” - Care prieten? Doar nu ți-o fi prieten Cizmă sau Chiulangescu?

„B” - Nici nu mă gândesc la ei. E vorba de prietenul nostru CATALOGUL.


„FB” - Așa e. Unde-i catalogul? (îl caută)

Catalogul: (apare singur și făfă costumație)

„ FB” - Ce-i cu tine? Ți-ai terminat rolul?

Catalogul : - Nu, dar e cazul să ne cunoască spectatorii noștri în adevăratele haine: de elevi
conștiincioși .

Prezentatorul: - Și din când în când de mici artiști.


Personajele au fost interpretate de : ……………………, …………………,etc

( se poate menționa personajul și numele elevului care l-a interpretat)

SFÂRȘIT

CANTEC : HAI SA FIM FERICITI

Fericirea incepe iar cu tine,


Cu un zambet si priviri senine
Cu o raza ce-ti mangaie fata
In toata dimineata

Cu un minunat rasarit de soare


Cu un vis frumos ce prinde culoare
Cu lumina-n suflet si ganduri bune
Omule esti o minune

Ref> Hai sa fim fericiti, viata este frumoasa


Nu incetati sa iubiti, viata-i misterioasa
Oferiti, daruiti numai iubire
Sa aveti fericire

Nu incetati sa visati, doar la vise reale


Important sa nu dati la lucruri banale
Pretuiti ce aveti si tot ce va-nconjoara
Iar in suflet pastrati, numai primavara

Pentru tine soarele rasare


Pentru tine infloreste o floare
Pentru tine pasari ciripesc
Si gradinile infloresc

Si natura toata iar invie


Mii de fluturi zboara pe campie
Toate iar revin pentru a ne spune
Omule esti o minune!
Ref> Hai sa fim fericiti, viata este frumoasa
Nu incetati sa iubiti, viata-i misterioasa
Oferiti, daruiti numai iubire
Sa aveti fericire

Nu incetati sa visati, doar la vise reale


Important sa nu dati la lucruri banale
Pretuiti ce aveti si tot ce va-nconjoara
Iar in suflet pastrati, numai primavara

Dans modern ALE ALE ALE (FETELE)

Sceneta Nu citesti o carte

NU CITEŞTI O CARTE ?!

SCENETĂ

PERSONAJE: A – un elev harnic, ordonat; Ana


B - un elev leneş, dezordonat. Robert

 A : Din câte am înţeles, nu-ţi prea place să citeşti...


 B : De ce spui asta? Ba chiar astăzi am citit în ochii mamei o oarecare nemulţumire.
Cred că s-a uitat în carnetul de note…
 A : La cărţi mă refer. Nu citeşti nimic ?
 B : O, ba da, aproape în fiecare zi câte una.
 A : Chiar aşa?
 B : Uite, chiar astăzi am citit o carte poştală ilustrată pe care mi-a trimis-o vărul meu,
Costel de la Buşteni. Mi-a plăcut ,că era în versuri. Zicea:
Este ora nouă,
Aici la Buşteni plouă.

 A : Tot nu mă înţelegi. Eu vorbesc de citit o poveste, o istorioară. Acum eşti lămurit?


 B : Buştean! Citesc şi poveşti, cum să nu. Chiar azi am primit un mail de la sora mea,
Tanţa. Mi-a povestit istoria cu farsa pe care au făcut-o ele băieţilor în tabără. Poveşti, ce
mai…
 A : Ascultă, nu te preface că nu mă înţelegi! Eu vorbesc de cărţi de literatură, de ştiinţe,
de călătorii.
 B : Aşa spune! Săptămâna asta asta am cumpărat o carte super şi am început s-o citesc.
 A : Cum se numeşte?
 B : Mersul trenurilor. Vreau să plec cu părinţii la bunici şi nu ştiu sigur ce legături avem.
 A : Dar o carte de literatură nu citeşti?
 B : Da, dar să vezi fenomen interesant. M-am apucat într-o zi să citesc o carte aşa de
groasă ( arată cu mâna), iar la pagina 8 m-a prins somnul. A doua zi am luat-o de la capăt
şi când am ajuns la pagina 9 iar m-a prins somnul. Nu ştiu ce am de nu pot să trec peste
această pagină.
 A : Ia şi tu o carte mai interesantă!
 B : Am luat , dar au dat de ea Titel şi Gigel, gemenii vecinilor noştri…şi au rupt-o. Ce te
poţi aştepta de la doi analfabeţi?! Abia dacă au un an.
 A : Cred că ţi-a părut rău de carte .
 B : Aaa, nu, că nu era a mea, o împrumutasem de la bibliotecă.
 A : Şi de atunci nu ai mai împrumutat nimic?
 B : Ba da, am luat Opere complete de … cineva, adică nu …. Am luat Scrieri de …
altcineva. Am luat vreo trei la care le-am uitat titlul, dar le ştiu conţinutul . De la cei ce
le-au citit, că le-am spus să mi le povestească.
 A : Spune-mi subiectul uneia dintre ele, poate am citit-o şi eu!
 B : Da. Uite că ţi-o spun pe aia…nu ştiu cum îi zice…lasă că-ţi dai seama de titlu după
subiect. Aşa deci! Unul…adică nu unul, ci altul, avea o soacră , sau nu, o noră ….sau o
cuscră…pe care o chema Zoiţica…sau Tuşa Mărioara…sau , nu, Julieta, nu ştiu exact,
dar ce contează numele? Ei, şi era un personaj negativ…şi citea ziarul, cu unul Agamiţă
Venturiano…sau Ivan Păţitul…ori Stan Păţitul…În fine, şi-l lua aşa…o mie de leghe în
balon, că…
 A : ( îl întrerupe) Stai! Le-ai încurcat aşa de tare, că ai ajuns la Jules Verne.
 B : Dar eu sunt o persoană cultă!
 A : Văd că nu ţi-a rămas nimic din toate cărţile pe care le-ai avut. Din nici una.
 B : Cum să nu? Mi-au rămas coperţile, că am făcut din ele un oracol mortal, nu altceva!
 A : Vrei să spui că ai luat coperţile cărţilor?!
 B : Păi, nouă ne-a spus doamna învăţătoare că din fiecare carte trebuie să ne rămână
ceva. Mie….mi-au rămas coperţile.

Dans modern: NU MI-E FRICA DE BAU BAU

Sceneta Un smecher la lectie


Un șmecher la lecție
-adaptare după Mircea Sântimbreanu

Personajele: Matei, zis Tilică Madalin


O fată scoasă la lecție Ioana
Profesorul Sebastian
Elevi care stau în bănci
Prezentator Madalina

Decor: Sala de clasă cu câteva bănci, catedra

Prezentatorul: Va trebui să faceți neapărat și cât mai degrabă cunoștință cu Matei. Tilică cum îi
spun colegii. Și nu pentru că băiatul, după cum singuri veți putea judeca, ar avea ceva
extraordinar sau măcar deosebit în ființa lui; statură potrivită, potrivit de gras, nas, gură, frunte
potrivită, potrivit de curat (de murdar, aș fi ispitit mai curând să spun, dar se înțelege că
murdăria nu e niciodată potrivită). Cu toate acestea, repet, căutați de-i faceți cunoștință. N-o să-l
uitați curând, vă asigur. Dar pentru asta trebuie să-l vedeți scos la lecție. Da, să-l vedeți ieșind
din fundul clasei latablă, rotindu-și ochii, rugător,printre bănci, apoi apropiindu-se zâmbitor în
fața profesorului și, în aceeași fracțiune de secundă, întorcându-se speriat spre clasă. ( În acest
timp Tilică își face apariția, comportându-se exact cum descrisese prezentatorul) .

Tilică: Nu mă lăsați, bă! Nu mă lăsați!

Profesorul: Ei, Matei, ce lecție am avut pentru azi?


(Tilică se trage pe nesimțite lângă prima bancă)

Tilică: Suflă, mă! (Privește, apoi, cu nevinovăție în ochii profesorului). N-am înțeles întrebarea,
domnule profesor. Su-flă!
Profesorul: Ce titlu are lecția de azi?
(Băiatul închide ochii, strânge din pumni, țopăie, oftează).

Tilică: Nu pot să zic, domnule profesor, e un nume încurcat.


(Profesorul arată cu capul o fată scoasă și ea la lecție).

Fata: Despre Vasile Lupu.

Tilică: Așa am vrut să spun și eu!!!

Profesorul: Unde a domnit Vasile Lupu?

Tilică: Mai puneți-mi o dată întrebarea, domnule profesor. N-am înțeles-o bine...

Profesorul: Unde a domnit Vasile Lupu?

Tilică: Mai puneți-mi o dată întrebarea, domnule profesor. N-am înțeles-o bine...

Fata: În Moldova!

Tilică: Tot așa am vrut să zic și eu!

Profesorul: Când?

Fata:La una mie șase sute treizeci și...

Profesorul: Nu tu, să spună Matei.

Tilică:Eu? Vasile Lupu a domnit la una mie șase sute treizeci și...și... (Se trage de ciuful frizurii,
privind printre degete în clasă)
(foarte încet) Ce spune ăla din fund? Parcă șase...parcă șapte...

Profesorul:Ei?

Tilică:La una mie șase sute treizeci și...(încet) șapte.

Profesorul:Cât?

Tilică: O mie șase sute treizeci și ...șapse.

Profesorul: A avut războaie?

Tilică: Nu...A avut.

Profesorul:A avut sau n-a avut?

Tilică: Nnnn..a avut...(bălmăjit)

Profesorul: Și cine era domn în Muntenia?

Tilică:În Muntenia era domn...N-am înțeles ăntrebarea, domnule profesor.


Profesorul (scos din sărite) : Ci-ne e-ra domn în Mun-te-ni-a?

Tilică: A, da...În Muntenia era domn al Munteniei, știu, domnule profesor, dar nu pot să zic. E
un nume încurcat. ( Bâțâie din picior , trăgând discret de mânecă pe fetița ce ridică mâna).

Profesorul: Îl chema ca și pe tine.

Tilică: Așa am vrut să spun și eu.În Muntenia era domn Tilică Vodă!

(Profesorul ia stiloul).

Profesorul: Treci la loc! Insuficient.


Tilică ( se agață de tablă): Mai întrebați-mă, domnule profesor.Eu am învățat...dar m-am
încurcat la denumirile mai grele...
Profesorul: Denumiri grele? Dar pe voievodul Munteniei- ți-am spus – îl chema ca și pe tine ,
Matei.
Tilică: Știu, dar m-ați încurcat! (cu lacrimi în ochi) Ce-s eu de vină? Poate dumneavoastră nu
știți, dar mie băieții așa-mi zic. În loc de Matei, Tilicăăă!!!

Cantec JOACA HORA

Refren:
Ce se-aude mai badita
Joaca hora-n poienita
Joaca bade mai cu foc
Sa nu ne lasam deloc
Hai cu totii mai vioi
Sa jucam ca pe la noi
Sa-nvartim hora pe loc
Sa nu ne lasam deloc

I:
Tine hora n-o lasa
Si invarte-o tot asa, mai!
Nu lasa hora s-o rupa
Ca doar suntem mare trupa
Chiuim si tot cantam
Nici un pic nu vrem sa stam

S-aide una, s-aide doua, s-aide trei sa-i dam batai


I-auzi mai!

Ce se-aude mai badita


Joaca hora-n poienita
Joaca bade mai cu foc
Sa nu ne lasam deloc
Hai cu totii mai vioi
Sa jucam ca pe la noi
Sa-nvartim hora pe loc
Sa nu ne lasam deloc

Joaca hora tot pe loc, mai


Din opinci sa iasa foc, mai
Tot pe loc pe loc pe loc
Sa rasara busuioc
Joaca hora tot asa
Ho-Ra!

Refren..

S-aide una, s-aide doua, s-aide trei sa-i dam batai


I-auzi mai!
S-aide una, s-aide doua, s-aide trei sa-i dam batai
I-auzi mai!

Refren:..

 
Dans ALUNELUL

Dans HORA

Dans POPULAR

S-ar putea să vă placă și