Dragă Holden Caulfield,

Înainte să te cunosc cu adevărat, nu aș fi crezut că există

speranță. Speranță să fii tu cel adevărat, cel pe care îl ascunzi

sub masca unui adolescent rebel și imatur. Scopul acestei

scrisori este să te fac să înțelegi că stilul tău de viață haotic,

deși ți-l asumi, nu este cel pe care îl meriți. Oh, Holden,

Holden, iti place sa stai de veghe, dar daca tu vei fi acela care

va cadea? Cine va fi acolo sa te salveze daca nu tu insuti? Dai

impresia că ești un tânăr dezorientat, mediocru, ce nu poate

suporta nimic din ce îl înconjoară, dar ajungi să pari a fi un

adolescent din viața de zi cu zi. Amândoi știm că nu ești un

adolescent tipic societății, ești diferit, fapt ce te face să te

retragi in propria ta lume, „într-un lan de secară”. E

admirabilă viziunea ta asupra acestui cadru natural pe care îl

asociezi cu o inocența ultragiată. Încercările tale de a te aliena

de familie, provocate de stări de confuzie, de căutare a sinelui,

au fost oprite cu succes de sora ta, întruchiparea inocenței. Te

întrebi de ce? Simplul fapt că există o persoană ce te ascultă și

te înțelege, te ține în loc. Pe asta ar trebui să te concentrezi,

pe Phoebe, pe familie, nu pe viciile în care te afunzi din ce in ce

mai adânc. Iar în ceea ce privește familia, nu îți arăți sen-

timentele fiind într-un doliu continuu după moartea fratelui

tău, ci fiind alături de cei ce țin la tine. Poate că, uneori, încă
mai vrei să-ți fi putut prinde pe fratele tău, dar vreau să știi

că nu e vina ta. Nu a fost vina ta faptul că a fugit de pe stâncă

în timp ce nu te-ai uitat. Nu ai fi putut opri asta. Sunt sigură

că Allie a fost o persoană bună și aș vrea să-l fi cunoscut la fel

de bine ca și tine, dar eu încă mai sper că poți găsi puterea de

a merge mai departe. Să fii fericit și mulțumit de viață. De

menționat faptul că insuccesul tău școlar e doar o minciună,

când de fapt ești un tânăr ce dă dovadă de inteligență și prea

multă modestie în ceea ce o privește. Dar cea mai majoră

problemă a ta nu este dezgustul față de societate cât este cel

față de tine însuți. Uneori, trebuie doar să renunți și să nu mai

fii atât de orb în legătură cu ceea ce se întâmplă în jurul tău.

Nu te urî pentru faptul că ești uneori speriat de a te deschide

în fața lumii. Trebuie să fii speriat înainte să fii curajos.

Petreceți timp cu Phoebe, cu Jane, cu cineva a cărui companie

o dorești cu adevărat. Petreceți timp cu oameni care îți sunt

alături. Pentru că după tot iadul prin care ai trecut, cred că

meriți să vezi și partea plină a paharului numit viață.

Cu drag,