Abracadabra

Peste 1600 de "vizitatori", sute de comentarii si mesaje, cateva saptamani de "

defectiuni tehnice" si... doar trei persoane cu care pot schimba cateva idei periferice,
orizontale si tangente cu preocuparile, mele sau ale lor.
Avalanse de citate, link-uri pe diverse alte site-uri, logoree baloasa si salivara a carei
singura calitate este... cantitatea. Raman aceiasi doi trei amici care scriu cu sufletul si
cu creierul conectate concomitent.
Octavian Paller ar fi fost jenat de cate ori ati putut sa COPIATI eseul lui "Avem
timp". De ce jenat? Fiindca ii confirmati cele scrise in eseu: aveti timp sa copiati, ca
niste semianalfabeti, pagini intregi, dar nu aveti timp sa aruncati macar o privire la cel
de langa voi, la cel care a copiat si el acelasi pasaj.
Lectii de viata de genul: traieste-ti viata", " fi intelept", "iubeste si vei fi fericit" si mii
de alte astfel de clisee verbale care ascund o gaunosenie patologica la "miticii" din
jurul Carpatilor, garnisite cu greseli gramaticale care dezvaluie caractere necizelate,
grabite si colerice, oameni ce nu pot respecta mai nimic (exceptand propriile
persoane), daca nu pot respecta gramatica limbii in care se exprima, oameni care nu
respecta logica, fiindca gramatica nu este altceva decat logica aplicata.
Apropos de limba: culmea marlaniei mi-a furnizat-o nu un roman, ci o unguroaica,
femeie cu "simt revizionist", vulgar si arogant, care, in plin scandal politic, privitor la
obligativitatea minoritatilor de a sti limba majoritatii, se gandeste ca, o modalitate de
a sfida aberatiile pe care le spun antenistii-pupincuristo-securisti, ar fi sa posteze un
blog cu o poezie in limba maghiara. Prostia, incurajata de anonimat, nu au putut-o
duce pe acea femeie de 52 de ani decat sa "ne arate ea noua". Aberanta atitudine.
Sa vorbim putin si despre acest anonimat.
Cunosc personal persoane care posteaza pe acest site si care se prefac a fi destepti.
Nici nu este greu: cateva fotografii cu "stil", doua trei citate din mai stii ce scriitor si...
succesul la ceilalti impostori sau impostoare care, in realitate, sunt "palmasi" pe-acolo
pe unde robotesc. Aici insa sunt manageri, sau asistenti manageri, sau freelanceri fara
sa posteze ce dracu' lanseaza ei atat de liber, exceptand propriile polutii, propriile
deseuri si toxine de care nici nu vrem sa stim. Culmea in aceasta directie a atins-o un
medic "psiholog" care, intrand cu mine in discutie, s-a dovedit a fi o preadistinsa
impostoare, caci statea la cateva casute de mine si numai psiholog nu era.
De fapt, acest blog la asta se refera: la cat de usor va este sa folositi anonimatul virtual
pentru a va balaci in impostura. Abracadabra: si gata. Broasca raioasa, pe care in
blocul ei o cunosc toti ca avand probleme patologice grave, devine in cateva secunde
"sufletul special" care scrie mult si cu substanta, plagiind cu inversunare pentru...
pentru ce?
Daca ceea ce sustineti ca sunteti ar fi adevarat si in proportie de 1%, va asigur ca ceea
ce ati scrie in blogurile voastre ar fi mai interesant cu 50%. De ce? Fiindca imbecilii
copiaza cateva citate si se plictisesc, ar ramane cei ce ar avea ceva de spus... dar...
Peste toate cele spuse vreau sa mai atrag atentia asupra celor mai urate aratari de pe
site: MISOGINII si FEMINISTELE. In realitate acelasi tip de monstrulet, caci ce-i
desparte nu este tipul de gandire, ci doar ce au in chiloti, iar ceea ce-i apropie, pe
langa sofismele ce le tin loc de sinapse, este o boala: prostia din necunoastere, nestinta
si, inevitabil, suficienta generata de aceasta hiba cvasiomniprezenta.
Femei care scriu bloguri in care iti explica de ce e un barbat imbecil, barbati care fac
expozeuri despre originea prostiei feminine, femei care, parca inadins, iti
demonstreaza ce facila este prostia, barbati care se straduiesc cu fervoare sa atinga
cele mai inalte grade ale imbecilitatii. Opriti-va, va zic!
Oamenii nu se impart in barbati si femei, caci, inainte de a fi sexe, ei sunt oameni,
creiere, intelecte. Descartes nu spune: "am orgasm, deci exist", ci "GANDESC, deci
exist". Experientele voastre, placute sau nu, nu pot sa va determine sa generalizati:
veti mai avea de cunoscut peste 3 miliarde de persoane de celalalt sex pana sa puteti
sintetiza, axiomiza si in fiecare secunda se mai naste un individ, barbat sau femeie.
Am sa mai scriu doua trei fraze de sfarsit, fiindca vreau sa ma refer la cei cativa
ciudati care m-au stupefiat cu felul lor de a "exista" in virtual.
Prima persoana pe care am s-o amintesc este una care se tot lamenteaza ca ea e
plecata din tarisoara ei mandra si manoasa. Nu ma intereseaza asta, dar m-am trezit cu
ea, umila si spasita cerandu-mi sa fie "prietena" mea. Am acceptat. "Cu ce o sa ma
incurce?" mi-am zis. Cand mi-a propus asta avea 98 prieteni. A doua zi avea deja 150
de prieteni. Am rezistat pana a facut 200 si am neantizat-o.
A doua ciudata este o platitudine de 29 de ani care are numai link-uri cu melodii pe
site-ul ei. Mi-a cerut sa fim prieteni. Eu i-am scris cerandu-i sa justifice de ce vrea sa
ma aiba in lista ei. Mi-a scris: "Iubesc arta". Eu am acceptat sa o asez langa putinii
mei prieteni si... asta a fost tot ce am "metabolizat" eu cu aceasta femeie timp de 2, 3
luni. Intr-o zi am primit notificare ca a renuntat la amicitia cu mine. "Paguba-n
ciuperci", mi-am zis, numai ca, peste alte 2, 3 zile ma trezesc cu notificare ca mi-a
acceptat din nou prietenia. E, asta era deja prea mult: am neantizat-o, asa cum o sa fac
cu voi toti intr-o zi daca nu renuntati la vrajitoria asta la care va dedati.
Chiar atat de fruste vieti sa aveti incat sa trebuiasca sa va inventati altele? Probabil,
dar mie nu imi vine sa cred. Printre voi sunt si oameni si juxtapunerea cu ei ar trebui
sa va "pateze", cat de cat, si cu calitate.
Sa fie totul pierdut? Ia demonstrati-mi voi ca ma insel, insa tineti cont de avertisment:
ASIGURATI_VA CA NU ABERATI!