Sunteți pe pagina 1din 5

S�n�tatea Emo�ional� & Mintal�

S�n�tatea emo�ional� �i cea mintal� sunt, de asemenea, esen�iale pentru o sarcin�


s�n�toas�.

Din momentul �n care b�nuie�ti sau se confirm� c� e�ti �ns�rcinat�, lucrurile �ncep
s� se schimbe. Vestea c� e�ti �ns�rcinat� are, de obicei, un puternic impact
emo�ional � e�ti fie �nc�ntat�, fie �nsp�im�ntat�, fie ai o stare intermediar�
�ntre acestea.

Multe femei �i partenerii lor sunt surprin�i de schimb�rile permanente pe plan


emo�ional, pe care le simt pe parcursul sarcinii.

Acest lucru este absolut normal, dar ceea ce te va ajuta at�t pe tine, c�t �i pe
partenerul t�u s� v� bucura�i din plin de aceast� experien�� extraordinar� este s�
�n�elege�i cum vor evolua lucrurile �i de ce. Sentimentele tale � cu privire la
tine �ns�i, la copil, la rela�iile cu al�ii �i la viitor � se schimb�.

�ncepi s� te g�nde�ti la ce �nseamn� s� fii mam� �i la cum te vei adapta acestui


nou rol. �n aceast� perioad�, femeile se g�ndesc mai mult la propria copil�rie �i
la rela�ia pe care au avut-o cu mama lor �n timpul sarcinii.

Dac� e�ti la prima sarcin�, s-ar putea s� te �ntrebi oarecum �ngrijorat� dac� vei
fi o mam� bun� �i dac� vei fi �n stare s�-�i �ngrije�ti copilului.Astfel de g�nduri
sunt absolut fire�ti � majoritatea femeilor se tem c� nu vor face fa�� �ngrijirii
de zi cu zi a copilului. De mare ajutor pentru a c�p�ta �ncredere �n sine este s�
beneficiezi de sprijinul mai multor persoane �naintea na�terii, de pild� de
sprijinul partenerului �i al familiei, a�adar discut� cu ei despre temerile �i
�ngrijor�rile tale.

Str�duie�te-te s� �nve�i c�t mai multe despre �ngrijirea copilului nou-n�scut �i


discut� �i cu alte mame pe care le cuno�ti. Aceste informa�ii te vor ajuta s� te
sim�i mai bine preg�tit� c�nd copilul t�u va veni pe lume.

�n timpul sarcinii, �n corpul t�u se vor produce mari modific�ri hormonale. E


firesc s� te confrun�i �i cu schimb�ri bru�te de dispozi�ie asupra c�rora nu po�i
avea control deplin.

Aproape toate femeile �ns�rcinate au urcu�uri �i c�deri emo�ionale. Uneori po�i s�


te sim�i nesigur� �i speriat�, s� reac�ionezi exagerat la chestiuni minore �i s�
izbucne�ti �n pl�ns. Nu este �ntotdeauna u�or s� te obi�nuie�ti cu schimb�rile din
perioada sarcinii.

Schimb�rile hormonale pot avea �i simptome fizice precum senza�ia de grea�� �i de


oboseal�, a�adar, aminte�te-�i s� te odihne�ti bine �i continu� s� faci ceea ce-�i
place. Dac� discu�i cu partenerul t�u sau cu cineva apropiat �ie despre
sentimentele �i preocup�rile tale, �i va fi mai u�or s� vezi obiectiv lucrurile �i
s� faci fa�� situa�iei.

Este firesc ca p�rin�ii, �i mai cu seam� mama, s� se �ngrijoreze cu privire la


s�n�tatea copilului lor.
Dac� apare vreo problem�? Copilul va fi normal? Este bine s� �tii c� multe femei
�ns�rcinate �i fac asemenea griji �i au acelea�i temeri despre sarcin�, despre
travaliu �i despre �ngrijirea copilului nou-n�scut. Este normal s� fii oarecum
�ngrijorat� c�nd e�ti �ns�rcinat� �i s� te sim�i din c�nd �n c�nd cu moralul la
p�m�nt, �ns� dac� te sim�i demoralizat� sau deprimat� aproape tot timpul, problema
este mai serioas�. Discut� despre �ngrijor�rile tale cu medicul de familie (GP), cu
moa�a sau cu medicul obstetrician.
Cursurile de educa�ie parental� te vor ajuta s� g�se�ti r�spuns la unele dintre
�ntreb�rile care te fr�m�nt� �i vei avea ocazia s� discu�i cu alte femei care sunt
�n aceea�i faz� a sarcinii ca tine.

Depresia

De�i majoritatea femeilor consider� sarcina �i perspectiva de a fi mam� o perioad�


fericit�, exist� �i femei care simt exact contrariul. Aproximativ una din cinci
femei au o anumit� form� de depresie �n perioada sarcinii � se �ngrijoreaz�, �i
pierd �ncrederea, nu se odihnesc bine �i se simt epuizate.

Se simt nedemne de a fi iubite �i neatr�g�toare, se g�ndesc c� rela�iile cu


ceilal�i merg r�u, se pot sim�i f�r� vlag�, nu �ntrev�d nicio cale de ie�ire �i
sunt posomor�te. Se pot sim�i irascibile �i furioase. Pot avea o stare proast� mai
tot timpul.

O persoan� deprimat� are impresia c� nim�nui nu-i pas� de ea �i c� nimic nu


conteaz�. Cauzele indispozi�iei sau depresiei din timpul sarcinii nu se cunosc cu
exactitate. Dac� �i tu ai suferit �n trecut de depresie, exist� riscul s� reapar�
�n timpul sarcinii �i ulterior.

Exist� metode de a trata depresia �n timpul sarcinii. Po�i gestiona o depresie


u�oar� p�n� la moderat� duc�nd o via�� echilibrat�. Alimenta�ia s�n�toas� �i
exerci�iile fizice te pot ajuta s� r�m�i �n form� �i s� dep�e�ti indispozi�ia �i
depresia. Unele femei au nevoie de antidepresive pentru a �ine sub control efectele
serioase ale depresiei.

Dac� iei un antidepresiv �i �n perioada respectiv� se �nt�mpl� s� r�m�i


�ns�rcinat�, discut� cu medicul de familie (GP) �nainte s� �ntrerupi medica�ia.

O zi proast� e ceva normal. O s�pt�m�n� proast�, nu. Este util s� discu�i cu cineva
�n care ai �ncredere. Dac� accep�i ajutor �nc� de la �nceput, po�i s� te
restabile�ti mai repede. Dac� e�ti �ngrijorat� cu privire la sarcin� sau la
na�terea copilului ori dac� ai mai avut o sarcin� dificil�, atunci �i-ar fi de
folos s� discu�i cu medicul de familie (GP) sau cu moa�a. Dac� sim�i c� nelini�tea
sau atacurile de panic� �i afecteaz� capacitatea de a efectua activit�ile normale,
solicit� ajutor din timp de la medicul de familie (GP) sau de la moa�a care ofer�
asisten��.

Rotunda ofer� servicii de consiliere femeilor aflate �n aceast� situa�ie.


Discu�iile le ajut� s� capete un punct de vedere corect asupra situa�iei �i s�
�n�eleag� ce m�suri trebuie s� ia pentru a sim�i din nou c� de�in controlul asupra
propriei vie�i.

La Rotunda, o moa�� este gata s� ofere sprijin �i informa�ii oric�rei femei, at�t
�n timpul sarcinii, c�t �i dup� na�terea copilului.

Pentru o programare la moa�a care ofer� asisten�� �n domeniul s�n�t�ii mintale,


sun� la 01 817 2541 sau 01 873 0632.

Informa�ii excelente despre s�n�tatea mintal� �n timpul sarcinii �i �n perioada


postnatal� sunt disponibile pe site-ul web al Royal College of Psychiatrists
(Colegiul Regal al Psihiatrilor): www.rcpsych.ac.uk

De�i s-ar p�rea c� sarcina nu este altceva dec�t un �ir lung de crize emo�ionale,
�n cazul majorit�ii femeilor lucrurile nu stau a�a. Vei avea urcu�uri �i c�deri,
�ns�, de obicei, vei reu�i s� le gestionezi, mai ales dac� beneficiezi de sprijinul
unui partener �n�eleg�tor �i implicat. Aminte�te-�i c� majoritatea femeilor
�ns�rcinate trec prin st�rile emo�ionale prin care treci �i tu.

Aceste st�ri sunt perfect normale �i nu ar trebui s� te la�i cople�it� de ele.


Sarcina este o experien�� minunat�, a�adar, nu permite schimb�rilor emo�ionale
fire�ti s�-�i strice aceast� experien��!

�n final, nu uita c� una dintre principalele �ndatoriri care �i revin �n cele nou�
luni de sarcin� este s� te preg�te�ti mintal pentru a fi mam�. Pentru a te preg�ti
cu succes s� devii mam� trebuie s�-�i recuno�ti cu sinceritate sentimentele.

Fii preocupat� de siguran�a ta

Studiile arat� c� unele femei sunt mai �n pericol s� devin� victime ale violen�ei
partenerului lor c�nd sunt �ns�rcinate. Poate fi vorba de abuz fizic, emo�ional,
verbal sau sexual.

Din p�cate, diagnosticul de boal� mintal� este unul puternic stigmatizat �n ziua de
azi ?i poate reprezenta o experien?� �ngrozitoare la locul de munc�, at�t pentru
angaja?i, c�t ?i pentru angajatori. Dac� vrei s� �?i evaluezi nivelul de wellbeing,
po?i face testul pe scala Ryff aici !

Adesea, cea mai critic� pies� lips� a puzzle-ului legat de s�n�tatea mintal� la
locul de munc� este educa?ia. Iat� primele 10 lucruri pe care angajatorii ?i
angaja?ii ar trebui s� le cunoasc�.

1. Problemele de s�n�tate mintal� sunt prezente �n orice loc de munc�

S�n�tatea mintal� este mai mult un spectru. Foarte pu?ini oameni sunt 100% s�n�to?i
din punct de vedere mintal, iar pe parcursul �ntregii vie?i, se deplaseaz�
�nainte ?i �napoi pe acest spectru, la fel cum se �nt�mpl� ?i cu s�n�tatea fizic�.
Indiferent de pozi?ia din acel spectru, starea lor se afl� cu ei peste tot,
inclusiv la locul de munc�, unde mul?i oameni �?i petrec p�n� la o treime din via?
�.

De?i estim�rile variaz�, un studiu a constatat c� Statele Unite au pierderi de


193,2 miliarde de dolari pe an din cauza problemelor de s�n�tate mintal�.
Confruntarea cu aceste realit�?i este esen?ial� pentru organiza?ii, pentru c� este
un lucru bun pentru angaja?i ?i pentru c� ignorarea s�n�t�?ii mintale la locul de
munc� are rezultate negative �n afaceri.

2. Angaja?ii au drepturi legate de s�n�tate mintal� la locul de munc�

�n timp ce exist� o mul?ime de angajatori care pot lua �n considerare s� fac� ceva
pentru a sprijini s�n�tatea mintal� a angaja?ilor, exist�, de asemenea, ?i anumite
lucruri pe care trebuie sau nu s� le fac�. De exemplu:

�n S.U.A., angajatorii nu pot s�-i concedieze pe angaja?i, s�-i for?eze s�


renun?e la munc� sau s� resping� pe cineva pentru un loc de munc� sau o promovare
baz�ndu-se pe s�n�tatea mintal�, ci dimpotriv� s� le asigure locuri de munc�
rezonabile;
De asemenea, angaja?ii �?i pot lua p�n� la 12 s�pt�m�ni de concediu f�r� plat�
pentru a face fa?� unei crize psihiatrice;
�n Rom�nia, persoanele cu probleme psihice �i certificat de handicap pot
solicita s� lucreze mai pu�in de 8 ore pe zi �i pot primi trei zile �n plus de
concediu;
Mai mult, ei nu pot fi concedia�i f�r� un preaviz de minimum 30 de zile
lucr�toare.
�n?elegerea drepturilor pe care angaja?ii cu boli mintale le au poate, de asemenea,
ajuta la motivarea acelora care au nevoie de �ngrijiri de s�n�tate mintal�.

3. Con?tientizarea s�n�t�?ii mintale este urm�torul val de progres social

Din fericire, societatea devine din ce �n ce mai con?tient� de necesitatea de a


aborda s�n�tatea mintal�, iar unii angajatori fac acela?i lucru.

Unul dintre cei mai mari pa?i pe care un angajator �l poate lua este s� schimbe
cultura din jurul condi?iilor de s�n�tate mintal�, deoarece stigma este un motiv
principal pentru care oamenii nu caut� tratament. Scopul este ca oamenii s� fie
suficient de �ncrez�tori s� spun� c�nd au nevoie de ajutor.

4. Conversa?iile despre s�n�tatea mintal� �ntre angaja?i ?i management pot ajuta

Nimeni nu este obligat s� discute despre s�n�tatea mintal� cu un manager ?i, �n


unele cazuri, dezv�luirea unor astfel de informa?ii �ntr-un mediu de lucru poate s�
nu fie cea mai bun� solu?ie. Cu toate acestea, o conversa?ie proactiv� �i poate
ajuta pe unii angaja?i s� ob?in� sprijinul de care au nevoie la locul de munc�.

Se recomand� includerea resurselor umane ?i a unui manager �n aceast� conversa?ie �


sau, �n cazul �n care compania este mic�, a proprietarului ?i a unei a treia p�r?i
de �ncredere � angajatul venind preg�tit cu o not� de la medic �n care se explic�
diagnosticul ?i recomand�rile.

5. Ignorarea problemelor de s�n�tate mintal� la locul de munc� poate face mai r�u,
dar abordarea lor poate contribui la �mbun�t�?irea acestora

Angaja?ii care se confrunt� cu problemele de s�n�tate mintal� au foarte multe


lucruri pe cap deoarece �ncearc� s� g�seasc� cel mai bun plan de tratament. Din
p�cate, lupta lor se poate �nr�ut�?i atunci c�nd un loc de munc� nu �i sus?ine.

Cu toate acestea, angajatorii pot oferi resurse, programe ?i o conducere grijulie


pentru a sprijini angaja?ii �n eforturile lor de a aborda ?i de a �mbun�t�?i
s�n�tatea lor mintal�.

Managerul joac� un rol imens �n eliminarea stigmei legat de s�n�tate mintal� la


locul de munc�. Acesta poate dezvolta at�t programe de instruire, cum ar fi
asisten?a medical� primar� la locul de munc�, c�t ?i discutarea propriilor
experien?e.

6. Mul?i angaja?i nu-?i dau seama c� au acces la programe de asisten?� special�

O resurs� comun� pe care unii angajatori o ofer� sunt programele de asisten?�


pentru angaja?i, chiar dac� este de obicei insuficient utilizat�. Adesea, acest
lucru se datoreaz� faptului c� angaja?ii nu sunt con?tien?i de existen?a acestor
programe sau nu ?tiu c� pot fi accesate prin intermediul telefonului ?i c� sunt
confiden?iale.

�n mod obi?nuit, aceste programe includ c�teva sesiuni de consiliere gratuit� ?i


pot face o trimitere c�tre un furnizor de servicii de s�n�tate mintal� dac� este
necesar.

7. Condi?iile de s�n�tate mintal� sunt �n mare m�sur� tratabile

Oferirea de resurse �i avantajeaz� pe angajatori deoarece acestea au drept rezultat


accesul persoanelor care au nevoie de �ngrijire, ceea ce duce la rezultate mai bune
?i la angaja?i mai productivi.
Exist� multe percep?ii gre?ite despre cum arat� o boal� mintal�. �ns� condi?iile
cronice de s�n�tate mintal� pot fi cu adev�rat tratate ?i oricine poate fi un bun
profesionist ?i productiv la locul de munc� cu sprijinul ?i tratamentul adecvat.

Cea mai bun� modalitate de a ob?ine astfel de rezultate pozitive este de a avea
resursele ?i sprijinul c�t mai la �ndem�n�, astfel �nc�t angaja?ii s� poat� aborda
problemele de s�n�tate mintal� c�t mai cur�nd posibil. Interven?ia timpurie este
crucial�, deoarece oamenii pot ob?ine ajutor ?i pot s� se �ntoarc� sau s� r�m�n� �n
pozi?ia lor.

8. Angaja?ii pot lua m�suri pentru �mbun�t�?irea ?i men?inerea bun�st�rii lor la


locul de munc�

Locurile de munc� pot fi stresante prin natura lor. Indiferent de atmosfera


general�, indivizii pot dezvolta obiceiuri care ajut� la sus?inerea propriei
s�n�t�?i mintale. Aceasta poate include ob?inerea unui somn suficient, efectuarea
exerci?iilor fizice ?i colaborarea cu un furnizor de asisten?� medical� pentru a
identifica ce va func?iona cel mai bine.

�n timp ce lucreaz�, angaja?ii �?i pot �mbun�t�?i s�n�tatea mintal� prin luarea de
pauze, prin crearea unor planuri personale pentru identificarea semnelor de stres ?
i prin educarea lor �n ceea ce prive?te resursele ?i instrumentele disponibile de
ajutor.

9. Majoritatea oamenilor nu ?tie cum s� reac?ioneze la o urgen?� de s�n�tate


mintal�

Situa?iile de urgen?� legate de s�n�tatea mintal� se pot �nt�mpla la locul de


munc�, a?a cum se pot �nt�mpla �n public sau acas�. Oamenii ?tiu ce s� fac� dac�
cineva cade, dar dac� cineva are un atac de panic�, atunci oamenii �ncep s� ?u?
oteasc�.. Nimeni nu ?tie ce s� fac�.

Exist� �ns� solu?ii. Anumite programe de formare �i ajut� pe manageri ?i pe angaja?


i s� �n?eleag� semnele ?i simptomele unei situa?ii de urgen?� �n domeniul s�n�t�?ii
mintale �n curs de desf�?urare, precum ?i cum s� r�spund� la o astfel de situa?ie.

10. Colegii de serviciu pot contribui la sus?inerea reciproc� a s�n�t�?ii mintale

Colegii de serviciu pot ajuta la crearea unei atmosfere de sus?inere �ntr-un loc de
munc� �n urm�toarele moduri:

Acorda?i aten?ie schimb�rilor semnificative de comportament ale colegilor: par


suprasolicita?i, irita?i sau tri?ti?
�ntr-un loc privat, un coleg poate men?iona cu bun�voin?� c� a observat o
schimbare ?i �?i exprim� dorin?a de a ?ti dac� angajatul este �n regul�;
Asculta?i. Distribui?i toate resursele care ar putea oferi un ajutor
suplimentar unui coleg.

?i, mai presus de toate, nu judeca?i. Trata?i-i pe to?i cu demnitate ?i respect!