Accidentul vascular cerebral (AVC)

reprezinta o problema importanta de

sanatate publica. Acesta se afla pe locul trei
din cauzele deceselor din principalele tari
industrializate si este principala cauza de
handicap neurologic, in special in cazul
varstnicilor. In ultimii ani se observa
“intinerirea” acestei patologii, astfel incat
apare si la persoane cu varsta de 30 ani sau
mai putin. Aces fapt demonstreaza
importanta cunoasterii mecanismelor de
producere, dar si a modalitatilor de
tratament si profilaxie a sechelelor.

Program de
recuperare post-
AVC ischemic

Stan Polina, DSDU, BFKT, an II

1.Introducere

Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă una din cauzele principale de

morbiditate şi mortalitate pe plan mondial. 1 Există diferenţe de prevalenţă,
incidenţă şi mortalitate între ţările din Estul şi respectiv Vestul Europei. Aceste
diferenţe pot fi explicate prin diferenţele între factorii de risc, în special a
hipertensiunii arteriale, ducând la apariţia unor AVC mai severe în ţările din Estul
Europei.2 AVC reprezintă cea mai importantă cauză de morbiditate şi dizabilitate
pe termen lung în Europa, iar modificările demografice au dus la o creştere atât a
incidenţei cât şi a prevalenţei acestei patologii.
AVC reprezintă a doua cauză de apariţie a demenţei şi cea mai frecventă cauză de
epilepsie la vârstnici, precum şi o cauză frecventă de depresie.3

2. Prezentare caz

Nume, Prenume C. A.
Sex F
Varsta 63 ani
Mediu de provenienta Urban
Ocupatie Pensionara
Cauza spitalizarii In urma cu 5 zile
-deficit motor total la nivelul membrelor de partea stângă
-asimetrie facială
-deviere a capului şi globilor oculari spre dreapta
-simptomatologie instalata brusc in ziua internarii
Antecedente patologice 1995 - Hipertensiune arterială
2007 - Sindrom dislipidemic
2007 - Insuficienţă cardiacă cronică clasa III NYHA
Medicatie Felodipină 10 mg x 2 / zi, Nitromint 2,6 mg x 2 / zi
Obiceiuri vicioase nu declară consum de cafea, alcool, neagă fumatul

1
Lopez AD, Mathers CD, Ezzati M, Jamison DT, Murray CJ: Global and regional burden of disease and risk factors,
2001: systematic analysis of population health data. Lancet 2006;367:1747-1757
2
Brainin M, Bornstein N, Boysen G, Demarin V: Acute neurological stroke care in Europe: results of the European
Stroke Care Inventory. Eur J Neurol 2000;7:5- 10.
3
O'Brien JT, Erkinjuntti T, Reisberg B, Roman G, Sawada T, Pantoni L, Bowler JV,Ballard C, DeCarli C, Gorelick PB,
Rockwood K, Burns A, Gauthier S, DeKosky ST:Vascular cognitive impairment. Lancet Neurol 2003;2:89-98.

1
 Examenul clinic general

La examentul clinic general se constată:

 pacientă conştientă, dreptace

 afebrilă
 cu stare generală influenţată
 cu facies asimetric
 zgomote cardiace ritmice, TA 130 / 70 mmHg (sub tratament)
 discrete edeme la nivelul membrelor inferioare
 Obezitate gr. II

Examenul neurologic

Examenul neurologic obiectivează:

 Atitudini particulare : clinostatism cu membrele stg. de-a lungul corpului ,

devierea capului şi globilor oculari spre dreapta.
 Miscari involuntare : absente
 Semne de iritatie meningeana : absente
 Ortostatiunea si mersul : nu sunt posibile
 Tonus muscular : hipotonie membre stg.
 Coordonarea : normala la membrele dr.
 Reflexe:
- R.O.T. diminuate la membrele stg.
- R.C.A. Absente
- R.C.P. flexie dr. , extensie stg.
- R. linie mediana prezente , r. bucal viu
 Sensibilitatea : hemihipoestezie stg.
 Miscari active segmentare : deficit motor plegic membre stg. ( MRC = 0 )
 asimetrie facială prin pareză facială de n. VII stg. tip central (stergerea
santului naso genian , coborarea comisurii bucale)
 deficit motor total la nivelul membrelor stângi (scor 5 Rankin), cu hipotonie
şi ROT diminuate, cu semn Babinscki stg
 Limbaj: intelege si executa comenzi simple si complexe , discreta dizartrie
 Praxia: dreptace , normala la membrele drepte

2
  Nervi cranieni :
- HOL stg.
- deviatie oculogira dr., RFM prezent bilateral , pupile egal reactive
coborarea comisurii bucale stg. , stergerea santului naso genian stg.
 Psihic : constienta, orientata temporo spatial, cu tulburări somatognozice
(neagă deficitul motor - anosognozie)

Investigatii paraclinice efectuate

La pacienta examinată au fost efectuate următoarele investigaţii:

1. Analize sanguine: patologic-glicemie 160 mg/dl, sdr. dislipidemic

sumar urină: normal
2. EKG: ritm sinusal, AV 80/min, Extrasistole atriale
3. Ex. Medicina interna: HTA, Extrasistole atriale
4. Ex CT craniocerebral: zonă ischemică în curs de constituire T-F dr.
Lacunarism cerebral. Atrofie cerebrală.

Diagnostic final

Având în vedere factorii de risc (HTA, sdr. dislipidemic, DZ, ASC, obezitate,
vârsta), s-a considerat mecanismul de acţiune al AVC-ului ischemic ca fiind
ocluziv-trombotic.

3
 Analizand datele examenului clinic neurologic cu datele paraclinice,
diagnosticele pozitive sunt:

1. Accident vascular cerebral ischemic constituit T-F drept

2. Hemiplegie stângă
3. Ateroscleroză cerebrală
4. Hipertensiune arterială
5. Cardiopatie ischemică cronică nedureroasă
6. Insuficienţă cardiacă cronică clasa III NYHA
7. Aritmie extrasistolica atriala
8. Sindrom dislipidemic
9. Diabet zaharat tip II nou diagnosticat
10. Obezitate gr.II

Tratament

Tratament specific:

 Tratament antitrombotic
 Tratament antiedematos
 Tratament vasoactiv
 Tratament hipotensor
 Tratament antiaritmic
 Tratament normolipemian

Tratament general recomandat:

 Menţinerea căilor aeriene libere / Aport hidroelectrolitic şi mineral adecvat

 Repaus strict la pat
 Monitorizarea TA cu menţinerea valorilor optime
 Evitarea hiperglicemiei
 Tratamentul hipoglicemiei
 Igiena tegumentelor, prevenţia escarelor
 Mobilizarea precoce a membrelor paralizate
 Prevenţia complicaţiilor tromboembolice
 Menţinerea unei funcţii cardiace eficiente / Reeducare precoce

4
3. Evaluare
1. Scala Rankin (mRC)
2. Testing muscular (MRC)
3. Testing articular
4. Scala VAS
5. Examenul neurologic (atitudinea, ortostatismul, coordonarea, ROT, ex.
sensibilitatii etc.)
6. MMS
7. Scala Ashworth
8. Scala Barthel
9. Index IADL
10.Frecventa cardiaca, TA, analize de laborator
11.Investigatii imagistice (TC, RMN)

4. Obiective

Vom imparti obiectivele in cateva perioade, corespunzatoare stadiului in care se va

afla pacienta, din cauza faptului ca pacientii cu AVC trec prin 3 stadii diferite:
initial (flasc), mediu (de spasticitate) si avansat (de refacere). 4 Durata acestor stadii
depinde de gravitatea cazului, si de momentul initierii tratamentului. Noi vom
imparti durata tratamentului in 4 faze, fiecare cu obiectivele corespunzatoare si cu
metode pentru a indeplinirea acestora.

4.1. Obiective pentru faza 1

(ziua 5 – 15 post-AVC)
1. Prevenirea instalarii pozitiilor vicioase.
2. Prevenirea complicatiilor:
- escare
- TVP
- Pneumonie de staza
- Tulburari digestive, urinare si de control sfincterian
- Recidiva AVC- stres
- Tulburari circulatorii

4
Elena Sirbu, Terapia kinetica in afectiunile neurologice, p. 96

5
3. Ameliorarea constientizarii schemei corporale si mentinerea memoriei
kinestezice.

Metode pentru indeplinirea obiectivelor din faza 1

1. Pentru O1 vom utiliza posturarile.

a) Posturarea pe spate. Pacienta va ramane in DD cu

capul usor intors spre partea dreapta. Membrul superior
stg va fi asezat pe o perna in usoara flexie, cotul in
extensie, palma mainii priveste in sus (in supinatie),
degetele usor abduse.
Pentru membrul inferior, plasam sub genunchi o perna,
care ii va mentine in semiflexie. M.I se va pozitiona
intr-o usoara rotaie interna, si pentru asta vom utiliza
niste saculeti cu nisip. Picioarele le vom postura in
usoara eversie si la 90 fata de gamba (prin orteza, tablie
fixata sau pe tablia de la picioarele patului).

b) Posturarea pe partea sanatoasa. DL, pe partea

sanatoasa (dr.). Membrul superior afectat (stg.) sprijinit
pe o perna, flectat la 90- 100 din articulatia umarului
si extins din cot. Membrul inferior sanatos (dr.) intains,
iar cel stg. usor flectat si sprijinit pe o perna (suficient
de inalta pentru a evita adductia). La spate vom plasa
una sau 2 perne pentru a evita caderea pe spate a
trunchiului.

c) Posturarea pe partea hemiplegica. DL, pe partea

stanga. Membrul superior stag (afectat) in flexie de 90 din
umar, restul articulatiilor in extensie. Celalt m.s. sprijinit
de-a lungul corpului. Membrul inferior stang in usoara
extensie, iar cel sanatos usor flectat si sprijinit pe o perna.
La spate vom aseza o perna.

6
2. Pentru a evita escarele vom schimba pozitia pacientei la fiecare 2 h.
Deasemenea, putem utiliza masajul (neteziri, frictiuni usoare) pe zonele predispuse
riscului de a dezvolta o escara (ceafa, omoplati, coate, reg. sacrala, genunchi,
calcaie).
Pentru prevenirea TVP este preferabil sa se utilizeze ciorapi elastici si medicatie
specifica.
Pentru prevenirea Pneumoniei de Staza se va efectua gimnastica respiratorie.
Pentru prevenirea tulburarilor digestive se va urmari un regim dietetic potrivit,
medicatie profilactica, dar se poate efectua si masaj abdominal. Iar pentru
tulburarile urinare si de control sfincterian se va urmari igiena corespunzatoare, si
medicatie daca este nevoie.
Pentru prevenirea unui nou AVC, pacienta trebuie sa se afle in repaos total. Putem
utiliza masajul sedativ sau medicatia sedativa.
Pentru edemul de la nivelul m.i. vom utiliza posturari declive, drenajul limfatic.

3. Pentru ameliorarea constientizarii schemei corporale si mentinerea memoriei

kinestezice vom utiliza mobilizari pasive, auto-pasive, dar si antrenamentul
mintal:
- Se solicită pacientului că înaintea mobilizărilor să-şi imagineze mişcarea pe care
urmează să o execute;

- Să-şi dea singur comenzi şi să-şi conducă mişcarile verbal prin formule de genul:
„întinde mai mult”, „relaxează braţul”, „capul drept”

- Să conştientizeze senzaţiile din muşchi, articulaţii în timpul mobilizării;

- Să folosească formule autosugestive pozitive de tipul: „este suportabil”, „am

progresat”, „simt că mă mişc mai uşor”.

Mobilizarile autopasive pot fi executate si in lipsa kt, crescand rata de succes a

tratamentului, grabind procesul de recuperare.

In efectuarea oricarui tip de exercitiu se va tine cont de urmatoarele aspecte:

-exerciţiile vor fi intercalate cu pauze, pentru relaxare;

7
-pacientul va fi educat să inspire în timpul efortului şi să expire la revenire;

-mobilizările vor fi executate până la aparaţia oboselii sau senzaţiei de

discomfort(ameţeală, graţă, senzaţie de vărsătură, cefalee);

-la solicitarea executării active a acestor mişcări, pentru a stimula muşchii,

kinetoterapeut va plimba degetele de la mână pe talpa pacientului

4.2. Obiective pentru faza 2

(ziua 15 – 45 post-AVC)

1. Prevenirea instalarii pozitiilor vicioase.

2. Profilaxia complicatiilor.
3. Mentinerea sau ameliorarea ROM si a CM.
4. Ameliorarea constientizarii schemei corporale.
5. Relaxarea fizica si psihica.

Metode pentru indeplinirea obiectivelor din faza 2

1,2. Se continua cu posturarile descriese in etapa anterioara, dar si cu metodele de

profilaxie a complicatiilor.
3. Pentru mentinerea ROM vom apela la mobilizarile pasive sau auto-pasive. Le
vom utiliza pentru mentinerea senzatiei kinestezice. Vom respecta pragul durerii,
folosind miscari blande, dar eficiente, pentru a nu declansa stimulii nociceptivi in
apararea musculara reflexa. Mobilizarile auto-pasive au avantajul de a nu depasi
pragul durerii, si de a putea fi facute in orice moment al zilei.

3a) Exercitii pasive pentru m.s.

Ex.1. Pacienta in DD, m.s. pe langa corp cu mana in pronatie. Ne pozitionam
homolateral de partea afectata (stg.), cu o mana aplicam contrapriza la nivelul
pumnului, iar cu cealalta mana efectuam extensia fiecarui deget in parte. Realizam
5-7 repetari initial, dupa, numarul acestora poate creste.
Ex.2. Ne pozitionam homolateral de partea afectata. Flectam cotul pacientei, cu o
mana extindem cele 4 degete ale maini stangi, iar cu cealalta mana mobilizam in
extensie si abductie policele acesteia.
Ex.3. Pacienta in DD, umarul in abductie si cotul flectat la 90. Cu o mana vom

8
realiza contrapriza la nivelul articulatiei pumnului, iar cu cealalta mana realizam
priza cat mai proximal, avand degetele pe partea dorsala, iar policele pe partea
palmara a metacarpienielor pacientei. Efectuam pasiv flexii, extensii, inclinari
radiale si cubitale, circumductii (cate 5-7 repetari pentru fiecare miscare).
Ex. 4. Pacienta se afla in DD. Noi ne pozitionam homolateral de pareta bolnava,
realizeaza contrapriza prin apucarea partii distale a bratului, iar priza la nivelul
partii distale a antebratului. Efectuam flexia si extensia cotului.
Pentru pronatie si supinatie, pozitionam antebratul pacientei in flexie de 90 pe
brat, si mentinem aceasta pozitie prin priza.
Ex.5. Pacienta in DD, umarul pozitionat in afara patului.Ne asezam homolateral de
pacient.Cu o mana realizam contrapriza la nivelul partii superioare a trunchiului
(proximal de articulatia scapulo-humerala), iar cu cealalta mana realizam priza la
nivelul epifizei distale a humerusului. Realizam flexia si extensia antebratului in
plan sagital. Pentru abductia si adductia umarului ne miscam in plan frontal, iar
pentru abdductie si adductie orizontala in plan transversal.
Pentru a efectua rotatiile interna si externa vom abduce umarul la 90, cu cotul
flectat deasemenea la 90. Contrapriza o fixam pe pareta distala a bratului pentru a
mentine pozitia descrisa mai sus. Priza o fixam la nivelul partii distale a
antebratului si realizam pasiv rotatiile.

3b) Exercitii auto-pasive pentru m.s.

Ex. 6. Pacienta in DD, va prinde cu mana dreapta cele 4 degete ale mainii bolnave,
policele pozitionat pe dosul palmei. Pacienta va efectua flexia si extensia mainii,
degetelor.
Ex. 7. Pacienta in DD va apuca cu mana sanatoasa mana bolnava si va flecta bratul
cu cotul extins pana cand mainile ajung deasupra capului. Apoi se va reveni la
pozitia initiala.
Ex. 8. Pacienta in DD va apuca cu mana sanatoasa membrul bolnav, cu degetele
interpatrunse. Va incerca sa realizeze flexia bratelor cu orientarea palmelor in jos si
extensia bratelor cu orientarea palmelor in sus.

3c) Exercitii pasive pentru membrul inferior

Ex.10. Pacienta in DD cu genunchiul extins. Kt se va pozitiona homolateral de

pacienta. Va realiza contrapriza pe partea distala a piciorului, avand degetele pe

9
fata dorsala, iar policele pe fata plantara. Cu cealalta mana realizam priza apucand
falanga sau falangele proximale. Se efectueaza flexia si extensia degetelor din
articulatia MTF. La fel procedam si pentru miscarile de abductie si adductie.
Ex. 11. Pacienta in DD. Kt homolateral e pacienta, cu o mana aplicam contrapriza
la nivelul portiunii distale a gambei, iar cu cealalta mana – priza, apucand proximal
piciorul, degetele fiind pe partea dorsala , iar policele pe fata plantara. Realizam
miscari de flexie plantara si dorsala, inversia, eversia, inclinare mediala, inclinare
laterala si circumductie.
Ex. 12. Pacienta in DD cu soldul un usoara flexie. Noi ne pozitionam homolateral
de pacienta. cu o mana aplicam contrapriza la nivelul extremitatii distale a coapsei,
pe fata posterioara. Cu cealalta mana aplicam priza pe partea anterioara a
extremitatii distale a gambei. Efectuam pasiv flexii si extensii de genunchi. La fel,
putem efectua si flexii de coapsa pe bazin din aceasta pozitie.
Ex. 13. Pacienta in DD. Ne pozitionam homolateral de pacienta. Cu o mana
realizam contrapriza pe partea laterala a osului coxal, pentru stabilizarea pelvisului.
Cu cealalta mana aplicam priza trecand pe sub gamba, astfel incat sa apucam
extremitatea proximala a gambei, iar antebratul nostru sa sprijine partea
pozterioara a coapsei si gambei. Efectuam flexia coapsei pe bazin si revenirea din
flexie.
Pentru miscarile de abductie si adductie utilizam aceeasi priza si contrapriza.
Pentru miscarile de rotatie interna si externa vom flecta soldul si genunchiul
pacientei la 90 . Contrapriza se aplica la nivelul extermitatii distale a coapsei, iar
priza la nivelul fetei interne a genunchiului, gamba pacientei sprijinindu-se pe
antebratul nostru.
Ex. 14. Pacienta se afla in DL, la marginea patului, cu genunchii usor flectati. Noi
ne pozitionam in spatele pacientei. Aplicam contrapriza pe partea laterala a osului
coxal. Cealalta mana sprijina cu antebratul portiunea distala a coapsei si cea
proximala a gambei. Se efectueaza miscarea pasiva de extensie a soldului.

3d) Exercitii auto-pasive pentru m.i

Ex. 15. Pacienta se afla in DD, cu piciorul sanatos (dr.) asezat sub cel paralizat,
impingand in cel din urma pana acesta ajunge la 90 fata de gamba.
Ex. 16. Pacienta in DD. Gambele incrucisate, astefel incat gamba sanatoasa (dr.) sa
se afle sub cea bolnava. Cu ajutorul membrului sanatos pacienta va incerca maxim

10
posibil sa ridice membrul bolnav.
Ex.17. Pacienta in DD, cu genunchii usor flectati. Membru sanatos il situam
deasupra celui bolnav si se va imprima flexia a gambelor pe coapse.

3,4. Pentru constientizarea schemei corporale, pentru inversarea antagonistilor, dar

si pentru mentinerea ROM si imbunatatirea CM vom utiliza cateva tehnici de
facilitare (FNP, si diagonalele Kabat).

Pentru promovarea controlului trunchiului vom utiliza tehnica IR ; pacienta in DL

pe partea sanatoasa (dr.), m.s de-a lungul corpului, m.i. usor flectat din genunchi.
Priza o aplicam pe umar si incercam sa rotim usor jumatatea superioara a
trunchiului mai intai ventral, dupa dorsal. Treptat pacienta va participa mai activ la
miscare. Alte tehnici potrivite sunt IA si SR.
Deasemenea, putem utiliza tehnica „despicatului” si „liftingului”.

Pentru promovarea stabilitatii extremitatii inferioare vom utiliza diagonalele

Kabat, si anume D1F, si D2F. Putem lucra si pe antagonisti utilizand diagonalele
de extensie, pentru a facilita contractia agonistilor (flexorilor) (dupa legea lui
Sherrington).

Tehnici FNP pe care putem sa le utilizam:

-MARO. P. in DD pelvisul usor rotat in fata, soldul flectat. Kt. executa izometria
contra rotirii in fata a pelvisului si contra miscarii de flexie a coapsei. Dupa
terminarea izometriei se executa contractii izotonice de la pozitia scurtata spre
pozitia maxim alungita, si de aici invers pana in pozitia scurtata, unde se aplica iar
izometrie.
-IzA. P. in DD cu genunchii flectati (talpile sprijinite pe pat). Kt face priza pe
genunchi si se va opune miscariii de apropiere a genunchilor de piept si invers.
-IL, ILO atat pentru membrul superior, cat si pentru cel inferior. Prizele se fac de la
proximal spre distal (umar, cot, pumn, degete; bazin, genunchi, glezne)

Daca starea generala va permite, vom exersa activitatile de transfer in pat

(DD,DL,DV), din pat in fotoliu, din fotoliu in ortostatism.

11
5. Vom obtine relaxare locala prin:
- balansarea segmentului de membru, scuturări sau rotaţii ritmice(RR) ale
acestuia;

- masaj sedativ sub forma de netezire: constă în alunecarea uşoară a mâinilor pe

suprafaţa segmentelor de relaxat. Se efectuează cu o mână sau cu ambele mâini în
formă de cleşte. Mâinile trebuie ă fie suple şi lipite de piele iar presiunea netezirii
va fi redusă. Manevra se execută în sensul circulaţiei venoase, centripet.
Durata masajului: 5 min.

Pentru relaxarea generala putem utiliza tehnica Schultz.

4.3. Obiective pentru faza 3

( in intervalul 2-5 luni post-AVC)

1. Prevenirea instalarii atitudinilor vicioase.

2. Normalizarea tonusului muscular.
3. Imbunatatirea CM atat pe extremitatile proximale, cat si pe cele distale.
4. Insusirea unor scheme de miscare mai complexe.
5. Imbunatatirea echilibrului static si dinamic si a coordonarii.
6. Reeducare mers.
7. Cresterea calitatii vietii.

Metode pentru indeplinirea obiectivelor din faza 3

1. Continuam cu posturarile din faza 1 si 2; dar avem grija totodata si de efectuarea

corecta a tuturor schemelor de miscare.

2. Pentru normalizarea tonusului muscular vom aplica caldura pe musculatura

spastica; masaj sedativ; tehnici de relaxare; pe musculatura contracturata putem
aplica ultrasunet cu medicatie decontracturanta (fonoforeza).

3. Pentru imbunatatirea controlului motor vom utiliza tehnici FNP (pentru fiecare
etapa a CM).
pentru mobilitate:
- IL, ILO pentru toate grupurile musculare ale m.s. si m.i. (incepand de la
articulatiile proximale spre cele distale: coapsa, genunchi, glezna; umar, cot, pumn,
degete)

12
- CR pe extensorii umarului, antebratului, pumnului, degetelor, abductorilor;
flexorii coapsei, gambei, fl. dorsali ai piciorului.
- SI pentru rotatorii trunchiului
- IA pentru extensorii m.s si flexorii m.i., trunchi
- IR pentru toate grupele de muschi
- RR pe toate articulatiile importante (umar, pumn, AMCF, AIF, sold, genunchi,
glezna)
- MARO- pentru flexorii m.i si extensorii m.s.
- SR pentru iliopsoas, cvadriceps, peronieri, tibial anterior, triceps brahial,
extensorii pumnului, degetelor etc.
pentru stabilitate:
-IzA pentru stabilizatorii umarului, soldului, genunchiului etc.
- SR
pentru abilitate:
- SN
- PR intr-o etapa ulterioara cand s-a obtinut echilibrul in patrupedie, ortostatism.

Exercitii din pozitionari Bobath (din DD,DV, asezat, din patrupedie si din
ortostatism).

4, 5 – tehnici pentru abilitatii (SN – descompunem miscarea in miscari mai simple

si mai usor de executat).

6. Pentru imbunatatirea echilibrului vom efectua ex. pentru promovarea

echilibrului (ridicare din DD in asezat; ex. din asezat cu schimbarea G de pe un
sold pe altul; ridicarea din asezat in ortostatism cu sprijin; ex. din patrupedie cu
inclinarea inainte inapoi, stanga-dreapta).

7. Pentru reeducare mers – vom incepe sa lucram pentru acest obiectiv numai dupa
ce obinem echilibrul in ortostatism; vom avea grija de siguranta pacientei pentru ca
va avea tendinta sa se dezechilibreze. Vom lucra pe fiecare etapa a mersului in
parte.

8. Pentru crestereacalitatii vietii vom lucra la asigurarea indeplinirii ADL-urilor

pentru dobandirea independentei in efectuarea nevoilor personale. Pentru asta vom
descompune unele miscari uzuale (secventialitatea normala); vom utiliza si TO

13
4.4. Obiective pentru faza 4
( >6 luni post AVC)

1. Imbunatatirea CM.
2. Imbunatatirea echilibrului si coordonarii.
3. Reeducare mers.
4. Cresterea calitatii vietii.
5. Profilaxie.

Primele 4 obiective se pot indeplini prin aceleasi tehnici ca in faza anetrioara.

5. Profilaxia presupune in primul rand evitarea efortului fizic intens, evitarea

stresului; adoptarea unui regim de viata si alimentare potrivit

14