Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
R. M. Hare - Platon (Maestrii Spiritului) - Humanitas (1997) PDF
R. M. Hare - Platon (Maestrii Spiritului) - Humanitas (1997) PDF
Platon
Traducere din engleză de
MATEI PLEŞU
2t?1___ 1111111111
II
HUMANITAS
BUCUREŞTI
Coperta
IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE
R.M.HARE
PLATO
© R.M.HARE, 1982
1SBN 973-28-0734-2
Prefaţă
6
PREFAŢĂ
R.M.HARE
Nota traducătorului
Viaţa şi epoca
9
PLATON
15
PLATON
17
PLATON
20
VIAŢA ŞI EPOCA
21
2
22
PRECU RSORII LU 1 PLATON
28
PRECURSORII LUI PLATON
30
PRECURSORII LU 1 PLATON
32
P R E CUR S ORI 1 LUI P LAT O N
42
C U M A D E V E N I T P LA T O N F I LO Z O F
52
A - L Î N Ţ E L E G E P E P LA T O N
Cunoasterea lucrurilor
,
este bogat" .
Sînt cazuri în care este perfect normală şi corectă
folosirea lui " a şti " cu un complement direct. Pu
tem şti pove şti şi putem şti geometrie, de exem
plu . Cu alte verbe înrudite este chiar mai uşor. "A
înţelege " , nu îns ă şi "a şti " , este folosit chiar în
limbile modeJ;,ll e într-un mod care poate , în anu
mite contexte , să cuprindă sensul limbii greceşti a
lui Platon ; bunăoară în " El înţelege dreptatea (ce
este ea) " ; în plu s , cel mai uzual cuvînt folosit în
greacă pentru " a înţelege " este totodată termenul
favorit al lui Platon pentru " a şti " . Din moment ce
putem spune totodată că înţelegem cuvîntul " drept" ,
se explică în parte şi dificultatea lui Platon, Înainte
amintită, de a face distincţie Între definiţiile cuvin
telor şi definiţiile lucrurilor.
Platon îns ă. foloseşte mai degrabă un model
diferit de acestea, la fel de fires c în engleză ca şi
în greacă : modelul a ceea ce adesea este numit
acum " cunoaştere prin familiarizare " . A devenit
curentă în zilele noastre deosebirea dintre tipul de
60
C U N O A Ş T E R EA L U C R U R I LO R
cunoa ş tere exprimat prin " savoir " , " wissen " şi
"scire " şi cel exprimat prin " connaître " , " kennen"
şi " cognoscere " ("Ştiu că porcii nu pot să zboare "
diferit de " ÎI cunosc pe Menon " şi " Cunosc
Atena " ) . În mod se mn ificativ , deşi greaca are un
cuvînt etimologic înrudit cu al doilea grup de
verbe pentru a exprima acţiunea de a cunoaşte, nu
îl foloseşte pentru a face această dist in cţie , dar
accept ă folosirea s a atît cu complemente directe,
cît şi cu pr opo z iţi i i ntrodu se prin " că " s au cu
ambele , combinate (" ÎI ştiu pe Menon, că este
bogat") , s au în construcţia p arti cipială cu acelaşi
sens (" ÎI ştiu pe Menon, ca fiind bogat") ; într-un
mod a s e m ăn ă t or este folosit şi verbul înrudit cu
"wissen ". Cel din urmă este înrudit, precum " idea"
şi " eidos " , cu cuvîntul grec şi cel latin pentru " a
vedea", astfel încît pentru Platon este şi mai firesc
să îşi închipuie cunoaşterea ca fiind o familiarizare
n emijlo c ită cu un obiect sau cu un lucru, un fel de
vedere mentală. A ş adar Platon, cînd doreşte s ă
spună c e v a despre alte tipuri d e cunoaştere , re
curge adesea la modelu l cunoaşterii prin familiari
zare. Tocmai am dat ca exemplu modul în c are îl
aplic ă la începutul lui M enon . Spre SIu"şitul dia
logului îl foloseşte din nou pentru a explica dife
renţa dintre cunoaştere şi presupunerea adevărată
cu ajutorul întrebării, ce înseamnă să ştii drumul
spre Larissa şi nu doar să ai opinii despre el (7 1 b,
97a) . Platon expune aici o teorie a cunoaşterii care
să fie valabilă pentru toate tipurile de cunoaştere ;
61
P LATO N
I titlul original al c ărţii lui Dav i d Ross : " The Right and
the Good" (n. t.) .
63
P LAT O N
68
C U N OA Ş T E R EA L U C R U R I LO R
Definitia, dialectica si
, , binele
71
P LAT O N
72
DEFINIŢIA, DIALECTICA ŞI BINELE
73
PLATO N
74
DEFINIŢI A , DIALECTICA ŞI BINE LE
Sufletul divizat
Statul autoritar
1 07
PLAT O N
108
S TAT U L A U T O R I T A R
1 09
P L AT O N
Interne" (n. t. ) .
1 10
S TAT U L A U T O R I TAR
111
P LAT O N
1 12
S T A T U L A U TO R I T A R
1 13
P LA TON
1 14
S TAT U L A U T O RI T A R
1 15
PLATON
1 16
S T AT U L A U T O R I TAR
1 17
P LAT O N
1 18
S TAT U L A U T O R I TA R
C e a realizat Platon
1 25
P LAT O N
1 32
C E A R E A L I Z A T P LA T O N
1 33
P LA T O N
1 34
C E A R E A L I Z A T P LA T O N
1 36
ALTE LE C T U R I ŞI TR I M ITERl
Pagina
1 0 Tucidide II 3 5 . (trad. rom . de D. M. Pippidi , în
Proză istorică greacă , Ed. Univers, 1 970, pag. 2 1 2).
1 37
PLAT O N
138
ALTE LE C T U R I Ş I TRI M I TERI
1 39
P LAT O N
Prefaţă 5
1 Viaţa şi epoca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
2 Precurs orii lui Platon . . . . . . . . . . . . . . 22
3 Cum a devenit Platon filozof . . . . . . . . 34
4 A-l înţelege pe Platon 48
5 Cunoaşterea lucrurilor . . . . . . . . . . . . . 57
6 Definiţia, dialectica şi binele . . . . . . . . 71
7 Educaţia şi viaţa viriuoas ă . . . . . . . . . . 86
8 Sufletul divizat . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
9 S tatul autoritar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 05
10 Ce a realizat Platon . . . . . . . . . . . . . . . 1 24
Alte lecturi şi trimiteri 136