Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mexic (México în spaniolă ) este o țară situată în America de Nord. Forma teritoriului este
aproximativ triunghiulară , avâ nd peste 3000 km de la extremitatea nord-vestică la cea sud-estică .
Țara are granițe cu Statele Unite ale Americii la nord și cu Belize și Guatemala la sud. Peninsula
Baja California, cu o lungime de 1250 km, este situată în vestul ță rii și formează Golful Californiei.
În estul ță rii este situat Golful Mexicului, format de cealaltă peninsulă mexicană , Yucatá n. Este cea
mai nordică țară hispanică din America Latină și cea mai populată țară vorbitoare de limbă
spaniolă din lume. Întrucâ t Mexic este de fapt o republică federală , numele oficial complet este
Statele Unite Mexicane (Estados Unidos Mexicanos). Țara este frecvent numită Republica
Mexicană (Repú blica Mexicana), dar și simplu Mexic, deși nu acestea sunt titlurile recunoscute
oficial.
Deși Mexicul este frecvent asociat cu teren deșertos, pă rțile de sud ale ță rii au o climă
tropicală , fiind situate sub Tropicul Racului. Râ urile principale sunt Rio Grande, în extremitatea
nordică și Usumacinta în sud, plus Grijalva, Balsas, Pá nuco și Yaqui în interior. Se mai poate aminti
aici vulcanul activ Popocatepetl.
Principalele orase:
Ciudad de México este capitala Mexicului. Geografic se extinde cuprinzâ nd întregul District
Federal Mexican, respectiv o parte din statul federal México, aflat în nordul districtului federal.
Orașul Mexico precum și zona sa metropolitană sunt printre cele ma populate din lume, avâ nd
aproximativ 20.000.000 de locuitori. Zona metropolitană Distrito Federal este una dintre cele mai
extinse zone urbane ale lumii formâ nd o elipsă avâ nd axele de o lungime de circa 40 kilometri de
la est la vest și de o lă țime de circa 60 de kilometri de la nord la sud.
Guadalajara: Zona sa metropolitană , care înglobează alte 8 municipii ale statului Jalisco,
totalizează 4.295.853 de locuitori, fiind a doua metropolă a ță rii, după zona metropolitană a
orașului Ciudad de México. Guadalajara este al doilea cel mai des populat din țară depă șit doar de
Ciudad Nezahualcoyotl în Mexic.
Monterrey: Conurbația, formată din orașul Monterrey, 19 alte localită ți și 11 municipii din Nuevo
Leó n avea 3.540.391 locuitori. Aria sa metropolitană avea 3.664.334 locuitori, pe un teritoriu de
580,5 km², fiind a doua zonă metropolitană ca suprafață din Mexic, după Ciudad de México și a
treia ca populație după México D.F. și Guadalajara.
Puebla de los Á ngeles este sediul municipalită ții cu nume omonim, Puebla. Orașul, fondat în 1531
și situat la o altitudine de peste 2.100 metri, este cea de-a patra aglomerare urbană a Mexicului
avâ nd peste 1,5 milioane locuitori în limitele orașului, respectiv peste 2,7 milioane în zona sa
metropolitană .
Toluca de Lerdo (conform originalului Ciudad de Toluca de Lerdo) este o localitate urbană , centrul
uneia din cele 20 de zone metropolitane din Mexic și reședința municipalită ții cvasi-omonime,
Populația întregii municipalită ți, care acoperă o suprafață de km2 fusese de peste 1.000.000 de
locuitori în 2005, atâ t cea urbană câ t și cea rurală .
Porturi:
1. Portul Ensenada se afla oe coasta vestica a regiunii Baja California, la doar 110 kn de statul
California
2. Portul Altamira este localizate pe coasta estica a Mexicului. Este conectat cu 125 de porturi,
multe dintre ele aflandu-se pe coasta atlantica.
3. Portul Veracruz se afla la 500 de kilometri de porul Altamira, pe partea estica a coastei, cu acces
direct la Golful Mexic.
4. Portul Lazaro Cardenas este localizat in bazinul Oceanului Pacific si este unul dintre cele mai
mari porturi maritime din regiune
5. Portul Manzanillo este localizat pe coasta pacifica, fiind cel mai mare port al Mexicului. Este un
punct de legatura pentru importurile si exporturile asiatice
Limbi: numai spaniolă 92,7%, bilingvi - spaniolă și limbi indigene 5,7%, numai limbi indigene
0,8%, nespecificate 0,8%
Republica federală Mexic este împă rțită în 31 de state (estados) și un district federal.
Fiecare stat are constituția și legislativul propriu. Districtul federal conține capitala Mexicului,
Ciudad de Mexico, și are statul special, cu puteri reduse în comparație cu cele 31 de state.
Relieful este variat, cuprinzâ nd lungi lanţuri muntoase (”sierras”), întinse podişuri (”mesetas”),
câ mpii (”llanuras”), depresiuni etc. Pe teritoriul mexican se desfă şoară , pe direcţia NV-SE, două
mari lanţuri muntoase: Sierra Madre Occidental (1.300 km lungime, 150 km lă ţime, altitudine
maximă 3.420 m), abrupţi spre vest şi cu pante domoale spre est, cu vă i de tip canion, şi Sierra
Madre Oriental, cu altitudini mai scă zute (2.000-2.500 m, dar culminâ nd la 4.054 m), care
delimitează , spre est şi vest, Podişul Mexican (Altiplanicie Mexicana).
Acesta cuprinde două sectoare: cel nordic (Altiplanicie Septentrional), mai jos (1.000-1.500 m),
constituit dintr-o serie de bazine largi închise, fă ră drenaj, dominate de masive muntoase avâ nd
800-1.000 m şi, respectiv, cel sudic, cu altitudini mai mari (2.000-2.500 m), care cuprinde întinse
bazine aluviale înalte (Bajio, Toluca, Mexico, Puebla), stră juite de masive muntoase. Podişul
Mexican este închis spre sud de lanţul muntos Sierra Volcanica Transversal, care atinge cele mai
mari altitudini din Mexic în vulcanii activi Citlaltepetl/Pico de Orizaba (5.700 m), Popocatepetl
(5.452 m) şi Iztaccihuatl (5.326 m). În vest, Mexicul este despă rţit de restul teritoriului prin Golful
Californiei, cu Peninsula California/Baja California (1.330 km lungime, 90 km lă ţime medie), cu un
relief muntos (altitudine maximă 3.078 m).
Clima variată este etajată altitudinal: tropicală (”tierra caliente”) în zonele joase (sub 1.000
m altitudine), subtropicală (”tierra templada”) în regiunile aflate între 1.000 şi 2.000 m altitudine,
temperată (”tierra fria” şi ”tierra helada”) în zonele muntoase. Apele curgă toare (inclusiv
Bravo/Rio Grande, 2.870 km) nu formează bazine importante.
Vegetaţia este deopotrivă variată : pă dure tropicală umedă , cu esenţe preţioase
(caracteristică zonelor joase), savană cu ierburi rezistente (îndeosebi în Podişul Mexican, precum
şi în Câ mpia Golfului Mexic), stepă (în sectoarele înalte ale platoului). Fauna caracteristică
acestora este, de regulă , bogată . Sunt prezente numeroase zone ocrotite, între care circa 50 de
Parcuri Naţionale, şi zone naturale ocrotite incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO: Parcul
Naţional Sian Ka’an (Peninsula Yucatan) şi rezervaţia (pentru balene) El Vizcaino (Peninsula Baja
California).
Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de peste un trilion(1000 de
miliarde) de dolari SUA. Este clasificată ca și economie cu venit mediu-ridicat, avâ nd al patrulea
cel mai mare PIB pe cap de locuitor din America Latină . De la criza economică din 1994-1995, țara
a trecut printr-o revenire economică seminificativă , cu o rată de creștere economică de 3-5% care
a dus la scă deri în rata de să ră cie, de la 24,2% în 2000 la 17,6% în 2004. Rata să ră ciei în mediul
rural a fost de 42% in 2000 , redusă de la nivelul de 27,9% in 2004.
În ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce în ce mai "privatizată", cu companiile de stat
avâ nd un rol mai restrâ ns în activitatea economică . Economia mixtă este bazată pe industrie și
servicii, deși există un sector agricol puternic. De asemenea, republica este al patrulea cel mai
mare producă tor de țiței din lume.
Datorită înțelegerii NAFTA, comerțul cu Canada și SUA s-a triplat din 1994. Din anii 1990, Mexicul
s-a angajat în comerț din ce în ce mai liber, introducâ nd agremente de comerț liber cu peste 40 de
ță ri, inclusiv ță rile Uniunii Europene și Japonia. Guvernul este în discuții cu
blocul Mercosur pentru aranjamente de comerț liber.
Deși economia mexicană s-a modernizat semnificativ în ultimul deceniu, încă mai există diverse
probleme structurale. Problemele ță rii includ salarii mici, o distribuție neuniformă a veniturilor
(20% din populație câ știgă 55% din venitul național) și oportunită ți reduse pentru statele din
sud, care au o populație amerindiană numeroasă . Inegalită țile geografice sunt de asemenea o
problemă principală : pă rți ale districtului federal au un nivel de trai similar cu cel
al Italiei. Corupția și evaziunea ră mâ n probleme cronice.
Mexicul are un indice de competitivitate in sectorul T&C de 4.7, acesta fiind in crestere, si
se afla pe locul 19 din 140.
In anul 2015, indicele era de 4.4 si ocupa locul 30/141, iar in 2017 a avut un indice de 4.5,
locul ocupat fiind 22/136.
Luand in vedere aceste numere se poate observa clar o crestere de la un an la altul,
preconizandu-se in continuare o curba ascendenta.
I. Subindexul «Enabling environment subindex »
Acest subindex are valoarea de 4.5, Mexic ocupand locul 88/140. Aceasta valoare este egala
cu indicele regiuniisi sub media mondiala (4.8)
Piloni:
1. Business environment :
Acest pilon are indicele de 4.2, Mexic ocupand locul 19/140 din acest punct de vedere. Este
putin deasupra indicelui regiunii (4.1), insa putin sub media mondiala (4.5).
Componentele cu cele mai bune pozitii in clasament sunt : Time required to deal with construction
Componentele cu cele mai slabe pozitii sunt : Profit tax rate (locul 122) si Cost to deal with
Componentele cu cele mai bune pozitii in clasament : Business costs of terrorism y (locul 82)
Componente cu cele mai slabe pozitii in clasament : Reliability of police service (locul 138)
3. Health and hygiene
Acest pilon are indicele de 5.4, Mexic ocupand locul 70/140. Este putin deasupra indicelui
regiunii (5.2) si mediei mondiale (5.1).
Componenta cu cea mai buna pozitie in clasament : Use of basic drinking water services (98.3, locul
54)
Componenta cu cea mai slaba pozitie in clasament : Hospital beds (locul 91)
5. ICT readiness
Acest pilon are indicele de 4.4, Mexic ocupand locul 81/140. Este la acelasi nivel cu indicele
regional si putin sub media mondiala (4.6)
Componenta cu cea mai buna pozitie in clasamet : ICT use for biz-to-biz transactions ( locul 45)
Componenta cu cea mai slaba pozitie in clasament : Mobile network coverage (locul 116)
Piloni:
1. Prioritization of Travel & Tourism
Acest pilon are indicele de 5.2, Mexicul ocupand locul 29/142. Indicele este deasupra
indicelui regiunii (4.7) si mediei mondiale (4.6)
Componenta cu cea mai buna pozitie in clasamet : Timeliness of providing monthly/quarterly T&T data
( locul 8)
Componenta cu cea mai slaba pozitie in clasament : Country brand strategy rating (locul 106)
2. International Openness
Acest pilon are indicele de 3.9, Mexicul ocupand locul 48/140. Indicele tarii este putin
deasupra indicelui regiunii (3.8) si mult deasupra mediei mondiale (3.3)
Componenta cu cea mai buna pozitie in clasamet : Openness of bilateral Air Service Agreements
( locul 38)
Componenta cu cea mai slaba pozitie in clasament : Visa requirements (locul 114)
3. Price competitiveness
Acest pilon are indicele in valoare de 5.3, Mexicul ocupand locul 84. Indicele national este
la acelasi nivel cu indicele regional si cu media mondiala.
Componenta cu cea mai buna pozitie in clasamet : Hotel price index (locul 51)
Componenta cu cea mai slaba pozitie in clasament : Ticket taxes and airport charges (locul 120)
4. Environmental sustainability
Acest subindex are valoarea de 3.9, Mexicul ocupand locul 108/140. Valoarea este sub
indicele regional (4.1), dar si sub valoarea mediei mondiale (4.3)
Componenta cu cea mai buna pozitie in clasamet : Environment-related treaties in force (locul 36)
Componenta cu cea mai slaba pozitie in clasament : Threatened species (locul 137)
Piloni :
1. Air transport infrastructure
Acest pilon are indicele de 4.0, Mexicul ocupand locul 37/140. Valoarea nationala este
deasupra valorii regionale (3.0) si mediei mondiale (3.1)
Componenta cu cea mai buna pozitie in clasamet : Available seat kilometres, domestic (locul 10)
Componenta cu cea mai slaba pozitie in clasament : Airport density (locul 102)
Componenta cu cea mai buna pozitie in clasamet :Quality of road infrastructure (locul 47)
Componenta cu cea mai slaba pozitie in clasament : Road density (locul 82)
Componenta cu cea mai buna pozitie in clasamet : Presence of major car rental companies (locul 1)
Componenta cu cea mai slaba pozitie in clasament : Automated teller machines (locul 61)
Piloni :
1. Natural resources
Acest pilon are indicele in valoare de 6.0, Mexicul fiind pe locul 1 la nivel mondial. Aceasta
valoare este cu mult peste valoarea regionala (3.7), dar si a mediei mondiale (3.1)
Componenta cu cea mai buna pozitie in clasamet : Natural tourism digital demand (locul 6)
Componenta cu cea mai slaba pozitie in clasament : Total protected areas (locul 39)
Componenta cu cea mai buna pozitie in clasamet : Number of World Heritage cultural sites (locul 7)
Componenta cu cea mai slaba pozitie in clasament : Number of international association meetings
(locul 22)
Mexic, primeste cel mai multi turisti din Statele Unite, cu o pondere de 80 %. Restul de
20 % se imparte intre celelalte state ale lumii, din care putem mentiona Canada (5 %),
Regatul Unit, Spania cu cate 2 % si Franta cu 1 %.
Pe de cealalta parte, daca ne referim la ponderea plecarilor, situatia nu se schimba foarte
mult, Statele Unite ocupand din nou primul loc, cu un procent de 80 %, alte tari carte
merita mentionate fiind Franta si Spania cu un procent de 2 % si Canada si Columbia cu
1 %.
Contribuţia sectorului T&C la PIB şi compararea ei cu media mondială (10.4%)
In anul 2018, putem observa ca contributia sectorului T&C la PIB-ul Mexicului a crescut cu
2.4 %, in momentul de fata reprezentand 17.2 % din totalul PIB-ul, numar care este cu 7
procente peste media mondiala. Deci, putem deduce ca sectorul turismului si calatoriilor
este unul dezvoltat in ceea ce priveste aceasta tara. Se preconizeaza ca va continua sa
creasca si in urmatorii ani, devenind o destinatie tot mai dorita de oameni din intreaga
lume.
o In anul 2019 aproximativ 9,463 existau aproximativ 9 463 000 joburi in domeniul
turismului si calatoriilor, aceasta cifra reprezentand 17.8 % din totalul angajarilot. Din nou
putem observa ca acest procent este cu mult peste media mondiala de 10 %. Inca o data ni
se confirma ca turismul in Mexic este dezvoltat si chiar urmeaza sa se mai dezvolte in anii
care urmeaza. Un alt argument pentru acest fact este ca se preconizeaza ca in 2029 sa fie
12 191 000 de locuri de munca.
sosirile ale vizitatorilor străini în ţara « .. », plecări ale vizitatorilor din ţara « … » în
străinătate ;