Sunteți pe pagina 1din 12

"-*.

Prof. univ. dr. Mihaela Tibirci


Judecdtor la inalta Curte de Casafie gi Justilie

Drept procesual civil


Editia a ll-a
Vol. l, ll, lll
Supliment conlinAnd comentarii ale Legii nr. 310/2018

rfti curs', art. 25 alin. (1)


recum Ei oecutiirile silite

ze, sub marginala,,Legea


oi de prreduri se aplici
lrr€a ae#ia in vigoare,
nrodficirilor aduse prin
Cehcepute dupi data de @,
nL pct. 33 gi 35 referitoare sol?,Ton
#tii aplicare.
.-'...-

6rlde autor gi drepturile conexe,


an sau cu amendd reproducerea Cuprins
n sau consim!5m6ntul titularului
r
-rnBlege realizarea, integrali sau
rf, temporar ori permanent, prin

leh S luni la 3 ani sau cu amendi


de de calculatoare, fdri drept, a
ri rrFgeneris ale fabricanlilor de
t-fiorl se le poati accesa in orice Vol.I. Teoria generali .l
Vol.II. Procedura contencioasi fu fafa primei instan{e.
Procedura necontencioasl judiciari .............. ...............99

Vol.III. Ciile de atac. Procedurile speciale 19s


bCffiturii Solomon.
nd comentarii ale Legii nr.31O/2OI8

3rciale qi de contencios
iv
:rciald, de contencios
Vol. l. Teoria generale
iv qi fiscal
lntencios adminishativ
noastrd

Suprem

Comentariu:

Modificarea textului a fost necesari pentru a fi pus in concor-


danli cu Decizia Curlii Constitulionale nr. 46212014.
in cuprinsul cursului (par. 152-153, p. 113-115; par. 327,
p. a6\ s-a frcut deja analiza art. 13 alin. (2) C.proc.civ., prin
raportare Ia decizia Cu4ii Constitufionale.

Comentariu:

Par.34-2, p. 308, se modificd in sensul urmltor:


Drept procesual civil. supliment conlinAnd comentarii ale Legii nr.
310/201g

2. Hotir"area a fost
34'2. a pronunfat o incheiere interlocutoriel) sau o hotdrdre
casati cu trimitere prin care s-a solufionat catza gi este investit in urma trimiterii
spre rejudecare spre rejudecare a aceleiaqi cavzsz).
Indiferent dacdapronunfat doar o incheiere interlocutorie, in
sensul art. 235 c.proc.civ., sau o hotdrdre final[ sentinfd sau
-
decizie -, judecdtorul este incompatibil numai dac6 prin aceste
acte de procedurd ,,s-a soluSionat ceuza".
Cum Codul nu distinge, se poate susfine ci sintagma
,,s_a
solulionat cauza" trebuie inJeleas[ in sensul cr judec[to*i .-u
pronuntat asupra oric[rei chestiuni litigioase, indiferent dupd
cum solufia a fost dat[ in temeiul unei excepfii procesuale (de
proceduri sau de fond) sau asupra fondului acelei chestiuni.
ins6, pentru a determin a dacd judecdtorul este sau nu
incompatibil, trebuie analizat qi dacr, in etapa rejudecdrii dupi
trimitere, el ar urma sd se pronunfe din nou cu privire la aspectul
pe care l-a mai dezlegato datd, in etapa procesuald anterioai[.
cu
alte cuvinte, simplul fapt ci judecitorul ,,a solulionat ceuza" fii
il face incompatibil automat. Rezulti aceasta din partea final[ a
art. 4l alin. (1) C.proc.civ., in care se arati c[, prin excepfie de
la situaliile enumerate anterior, judecdtorul nu este incomfatibil
daci,,este chemat si se pronunfe asupra altor chestiuni decdt cele
dezlegate de instanfa de apel sau, dupl caz, derecurs',.
Agadar, daci judecdtorul a admis o excepfie de procedurd _
ex. : perimare, lipsa dove zii calita[lide reprezentant, litispendenfa,
conexitate etc. - sau chiar de fond gi a respins sau anulat cererea, iar
instanfa de controljudiciar a apreciat cd solufia pe caxe a dat-o este

'rIn jurispruden{a anterioari noului cod de proceduri civild s-a decis ci


,,pronuntaxea unei incheieri premergdtoare la instanla de fond, prin care s-a
dispus suspendarea solu1iondrii cauzei, in baza dispoziflilor ai. Z+4 pct. t
c.proc.civ., nu affage incompatibilitatea judecitorului di a soluliona pricina
in calea de atac." - c.A- Bucureqti, s. a III-a civ., dec. nr. tzzirzooi, apud
M. Tibdrcd, Gh. Buta, Codul...,p. 148,nr.2.
2)
in doctrina anterioard noului cod de procedurd civild s-a spus cd
,,rafiunea
acestei dispozifii este evidentd: se presupune cd o persoand care gi-a
-
o dati pdrerea asupra unei cauze, intr-unut din moaurile atdtate,n
exprimat
rmui cu gr.,.,
gi-o va schimba gi ci de aceea nu este indicat sd mai ia parte judecarea
la ei,'-
A. Hilsenrad, L Stoenescu, procesul...,p. 133.
in jurispruden{a anterioard noului bod de procedurd civili s-a decis ci
,judecdtorul care a mai solu{ionat un aper in care a figurat consiliul local
Giurgiu nu este incompatibil s6 judece un ar doilea up"r p.iuito, la aceeagi
parte, cetd, weme cel de-al doilea apel nu este solufionat
ca ifect al rejudecerii
dupd casarea cu kimitere." - c.A. Bucuregti, s. a rV-a civ., dec. nr. zooltzooz,
apudM. Tdbdrci, Gh. Buta, Codul...,p. 14g,nr.2.
'*-

ind comentarii ale Legii nr.3lOl2O].B Vol. l. Teoria generalS

rterlocutoriel) sau o hotlrdre nelegald/netemeinicd gi, dupd cM, a anulat ori a casat hotdrdrea,
;te investit in urma trimiterii dispundnd trimiterea cauzei spre rejudecarer), judecdtorul nu este
incompatibil, pentru cI prin admiterea exceptiei procesuale nu
o incheiere interlocutorie, in ,,s-a solulionat calrza" in sensul urmdrit de legiuitor afunci cdnd
rotirdre finali - sentinli sau a instituit incompatibilitatea. in acest caz, judecdtorul nu este
ribil numai dacd prin aceste incompatibil pentru c5, in urma dezlegirii date de instan{a de apel
urza". sau de recurs, nu ar mai putea pune in discu{ia pd(ilor problema
rte susfine cd sintagma ,,s-a ce a fonnat obiect al excepfiei procesuale pe care instanfa de
in sensul ci judecitorul s-a control judiciar a stabilit ci a solu{ionat-o $e$it.
i litigioase, indiferent dupd Din aceleaqi ratiuni, nu este incompatibil judecdtorul care, pe
rmei excepfii procesuale (de parcursul procesului, a admis, de exemplu, excep{ia lipsei proce-
ondului acelei chestiuni. durii de citare gi a dispus refacerea citdrii, incheierea datd fiind
i judecdtorul este sau nu una interlocutorie.
c5, in etapa rejudecdrii dupd Totugi, dacd trimiterea spre rejudecare a fost consecinfa ana-
din nou cu privire la aspectul lizdrii unei alte chestiuni decdt cea care a stat la baza soMei
rpa procesuali anterioard. Cu date de judec6tor, acesta este incompatibil. De pildi, dac[
onrl ,, a solulionat cauza" nv cererea de chemare in judecati este respinsd ca fiind formulatd
ti aceasta din partea finald a de o persoand lipsiti de calitate procesual5 ori este anulatd ca
se aratd cd, prin excepfie de netimbratd, iar instan{a de apel adrnite apelul gi trimite canza spre
:cdtorul nu este incompatibil rejudecare, intrucdt reclamantul nu a fost legal citat, judecitorul
ryra altor chestiuni dec6t cele care a judecat in prim[ instan{d este incompatibil, pentru ci el va
@caz, de recurs". putea pronunla din nou aceeaqi solu{ie.
is o exceplie de proceduri - De asemenea, va fi incompatibil judecdtorul care s-a pro-
b reprezentant, litispenden{i, nunfat asupra fondului, pentru cd el poate sd pronunfe gi cu
respins sau anulat cererea, iar ocazia rejudeclrii aceeagi solu{ie, inl[turdnd in acelagi timp
:cd solqiape care a dat-o este viciile pentru care hotSrdrea a fost casatd, astfel incdt respectl
gi caracterul obligatoriu al deciziei prin care s-a dispus anularea
d de procedur6 civild s-a decis cd
sau casarea cu trimitere. Or, nu aceeagi este situalia judecltorului
Ia fu$anla de fond, prin care s-a
baza dispozitiilor art. 244 pct. 1 care s-a pronun{at pe cale de exceplie. Odatd ce instanfa de
decetorului de a solufiona pricina control judiciar a stabilit, cu putere de lucru judecat, cd excep{ia
I-a civ., dec. nr. 122512001, apud a fost gregit admis6, acest judec[tor nu mai poate si admitl din
t. nou exceptia gi sd pronun{e aceeagi solutie, pentru cd ar incdlca
oceduri cildd s-a spus cd ,,ra{iunea
puterea de lucru judecat a hotiririi instanlei de control judiciar,
r cd o pe.rsoand care qi-a exprimat
tin modrrile ardtate, numai cu greu ceea ce ar face ca hotlrArea sa s[ fie din nou susceptibil[ de
tr si mei ia Pade la judecarea ei."- desfiinfare.
3_1.
t) SoMa este aceeagi dacd instan{a de apel apreciazd in mod eronat cd este
I de proceduri civili s-a decis cd
I in care a figurat Consiliul local intemeiat motivul de apel care vizeazdnelegala citare a apelantului, astfel incdt,
L al doilea apel privitor la aceeagi fdrd sd mai examineze celelalte motive de apel, arltleazd sentinla gi trimite
re solulionat ca efect al rejudecdrii cauza spre rejudecare, in condiliile art. 480 alin. (3) tezaall-a C.proc.civ., iar
r- s. a W-a civ., dec. nr.200712002, instan{a de recurs constatd cd hotirdrea din apel este gtegitS, caseazd decizia gi
l. nr. 2. trimite cauza spre rejudecare in apel.
Drept procesual civil. Supliment conlin6nd comentarii ale Legii nr.3to/2o1,g

Aceastl interpretare nu vine in contradicfie cu art. 111 alin. (g)


din Regulamentul de ordine interioari al instanlelorjudecdtoregti,
conform cdruia cauzele trimise spre rejudecare se repartizeazd"
completului inilial investit. Dispoziliile art. 110 se aplici in mod
corespunz[tor in situalia existen{ei unui caz de incompatibilitate.
in respectarea regulamenfului, dosarul va fi repartizatcompretului
ini{ial investit, deci cel a cdrui hotirAre a fost anuratdlcasatd,
indiferent dupi cum solulia fusese pronunfatd in temeiul unei
exceptii procesuale sau pe fond, urmdnd ca judec[torul s6-gi
verifice starea de incompatibilitate conform cerinfelor art. 4l
alin. (1) C.proc.civ.
Pe de altd parte, art.480 alin. (3)tezafinald C.proc.civ. prevede
cd, dezlegarea datdproblemelor de drept de cdhe instanfa de apel,
precum qi necesitatea administrdrii unor probe sunt obligatorii
pentru judec[torii fondului, iar in condiliile art. 501 alin. (lf qi (3)
C.proc.civ., in caz de casare, hotdrdrile instantei de recurs asupra
problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instan{a care
judec[ fondul falin. (1)]. (...) Dupd casare, instan(a de fond va
judeca din nou, in limitele casdrii qi
lin6nd seama de toate motivele
invocate inaintea instanfei a cdrei hotdrAre a fost casati [alin. (3)].
Este de observat cd art. 4I alin. (1) C.proc.civ. a fost modificat
numai in partea sa finald, in care s-a ad6ugat: ,,cu excepfia cazului
in care este chemat s[ se pronunfe asupra altor chestiuni decdt
cele dezlegate de instan{a de apel sau, dupd caz, de recurs',.
Excepfia nu este insd incidenti tuturor ipotezelor enumerate
in art. 4I alin. (1) C.proc.civ., ci numai aceleia care se referd la
situalia judecitorului investit dupi trimiterea spre rejudecare a
cauzei in care a pronun{at o incheiere interlocutorie sau o hotdrdre
finald.
5nd comentarii ale Legii nr.310/2018
Vol. l. Teoria generali

ontradic{iecuart. 111 alin. (8)


Comentarii:
r[ al instan{elor judec[tore$ti,
re rejudecare se rcpartizeazd Par. 2-175, pp. 39 1 -3 96; par. 223, p. 41 5 ; par. 257, p. 430;
17
rFile art. 110 se aplici in mod par.. 281, pp. 441-442 9i nota l, p. 452, se modificd in sensul
unui caz de incompatibilitate. urm[tor:
rul va fi repartizat completului
L
ot5rdre a fost anulatd/casatd, l72.Poffivitart.64 alin. (3) C.proc.civ., incheierea nu se poate
l pronunfati in temeiul unei
ataca decdt odati cu fondul.
urmand ca judecdtorul si-gi Prin impunerea acestei reguli, legiuitorul a urmdrit sd impie-
e conform cerinlelor art.4t dice eventuale tendin{e de prelungire a procesului ce s-ar putea
produce prin atacarea separati a tncheierii.
tera frnald C.proc. civ. prevede
hept de cdtre instanla de apel, 173. in legdtur[ cu art. 64 allr'. (3) C.proc.civ. pot fi frcute mai
i rmor probe sunt obligatorii multe preciziri. Astfel:
difiile art. s01 alin. (1) 9i (3) 173-1. cdtd vreme nu s-a dat hot[rdrea finald, in etapa proce-
rile instanlei de recurs asupra suald in care se afl[ judecata la momentul depunerii intervenliei,
Sligatorii pentru instanfa care incheierea prin care instanla s-a pronun{at asupra admisibilitdlii
ii casare, instanta de fond va in principiu a cererii de interven{ie, indiferent dup[ cum aceasta
inf,nd seama de toate motivele a fost admisd in principiu ori respinsl ca inadmisibil6 sau
ffre a fost casat[ [alin. (3)]. anulat6l), nu poate s[ fie atacat[, sub sancfiunea inadmisibilitS]ii.
l) C-proc.civ. a fost modificat in oricare dintre ipotezele men{ionate, cel interesat trebuie
adiugaf ,,cu exceplia cazului sd agtepte darea hotdrdrii finale gi doar apoi sd exercite calea de
) a$rynr altor chestiuni dec0t atac prin care sd formuleze critici, dttpd caz, fie atdt impotriva
tu, &ryd caz, de recurs". incheierii, cdt gi impotriva hotirdrii asupra fondului [cdnd cererea
fiSrror ipotezelor enumerate de intervenfie a fost admisd in principiu, cu consecinla inscris[
rmai aceleia care se refer[ la in art. 65 alin: (1) C.proc.civ.l, fie numai impotriva incheierii de
. triniterea spre rejudecare a respingere ca inadmisibild a cererii de intervenfie (cdnd terful'
e interlocutorie sau o hotdrAre nedevenind parte in proces, nu poate sd atace decdt incheierea).
1)
Cererea poate fi anulati pentru neindeplinirea cerinlelor art. 148 alin. (l)
C.proc.civ., in cazul intervenliei accesorii, respectiv in condi{iile art. 196
alin. (1) teza I C.proc.civ., in cazul intervenjiei principale.
Dacd cererea de intervenlie a fost anulati ca netimbratd, partea in sarcina
cireia s-a stabilit obligalia de platd a taxeijudiciare de timbru poate formula
critici care sd vizeze caracterul timbrabil al cererii de chemare in judecatd
exclusiv in cadrul cererii de reexaminare, neput6nd supune astfel de critici
controlului judiciar prin intermediul apelului sau recursului, potrivit Deciziei
m.712014 a inaltei Cu4i de Casafe qi Justilie - Completul competent sd
judece recursul in interesul legii, datn h interpretarea gi aplicarea art. 18 din
Legea nr. 14611997 . Solulia este valabild 9i sub incidenla prevederilor O.U.G.
nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Numai dacd partea qi-a ?ndeplinit obligalia de a timbra cu suma stabilitd de
instanld qi, cu toate acestea, cererea a fost anulatd, poate invoca nelegalitatea
solu{iei prin intermediul apelului sau recursului.
Drept procesual civir. supriment continAnd comentarii
are Legii nr.3!o/2org

Nu lnseamn[ c[ cerinfa textului nu este respectatd dac[


incheierea nu este ataeatd tn aceraqi timp cu hotdrdrea
finali.
Sintagma,,odati cu fondul" are in vedere faptul c6 incheierea
este
supusi aceleiaqi c6i de atac ce poate s6 fie exercitatd
impotriva
hotirdrii finale, cat gi faptul cd termenul de exercitare u
o"
atac impotriva incheierii incepe s6 curgd de ra momentul "eii
ra care
incepe sd curgd gi pentru atacareahotirArii finale.
D.unn cum, sintagma ardtatA nu trebuie infeleas[
in sensul
cd,vizeazd" doar hotirdrea prin care instan{a se pronun{6
asupra
insugi fondului raporturui juridic litigios, ci in sensul
,a p.iu"$t"
orice hotdr6re prin care se finartzeazd procesul intr-o anu#te
etapi procesualS, deci gi pe cea prin care este admisd o excepfie
procesual6;

173'2. pentru afi anarizati,regalitatea sau temeinicia mdsurii


luate de instanfi asupra cererii de interven{ie, calea de atac
trebuie
s[ fie exercitati in mod expres impohiva incheierii, simplul fapt
c[ este atacatd,hot5rdrea finald nefiind suficientpentru ca instanla
de control judiciar si se considere investiti gi cu anarizaria
incheierii date asupra admisibilitdfii in principiu;

3. Este supusi cdii


173-3. incheierea asupra admisibilitilii in principiu este
de atac prevdzute supusd aceleiapi cri de atac ce poate sd fie exercitati impotriva
pentru fond hotErdrii finale.
func1ie de etapa procesuali in care a fost formulatd cererea,
-in
calea de atac poate sd fie apelul (dacd interven{ia a fost ficut[
in
primi instanfd, iar hotirdrea este susceptibild deapel) sau recursul
(dacd sentin{a nu este supusd apelului, dar este susceptibili
de
recrlrs, ori dac6 intervenfia a fost frcutd in apel).
Dacd interven{ia voluntard accesorie a fost frcutd intr-o cale
extraordinard de atac, in m[sura in care hotdrdrea finald este
susceptibili de revizuire sau contestafie in anulare, iar aspecte
legate de chestiunea admisibilitdtii in principiu ar putea
irrrira.u
forma unor critici a cdror analizd sd fie f5cuti pe calea
revizuirii
sau contesta{iei in anulare, legalitatea sau temeinicia
incheierii
date asupra admisibilitrfii in principiu poate sd fie supusd
verificdrii gi in aceste cdi de atac.
Pe de alti parte, durata terrnenului de exercitare
a cdii de atac
impotriva incheierii date asupra admisibilitdlii in principiu
a
cererii de intervenfie este cea prevflzutr de lege p"nt u utu.*u
hotdrdrii finale.
r6nd comentarii ale Legii nr. 310/2018 Vol. L Teoria generali

rlui nu este respectatd dacd Cdt priveqte ins[ momentul de la care incepe sd curgl termenul,
lasi timp cu hotdrdrea final5. sunt de fEcut urm[toarele precizdri:
edere faptul cd incheierea este - atunci cdnd termenul pentru exercitarea cdii de atac impotriva
rte si fie exercitat[ impotriva hotdrdrii finale incepe si curg6 de la data comunicirii hotdrdrii,
menul de exercitare a cdii de tot de la data comunicdrii va incepe sd curgd qi termenul pentru
curgd de la momentul la care atacarea incheierii, care trebuie comunicatd tuturor pirfilor din
lotiririi finale. dosar gi, desigur, terfului c[ruia i s-a respins ca inadmisibild
u trebuie infeleasd in sensul cererea de interven{ie, astfel tncdt nu a devenit parte.
e instanla se pronun{i asupra Hotdrdrea finald va fi comunicatd tuturor p5rfilor, nu insd qi
tigios, ci in sensul c[ privegte terfului care nu a devenit parte tn dosar, pentru cd, fa!6 de so$a
eazd procesul intr-o anumitd propusl de art. 64 alin. final C.proc.civ., el nu trebuie s[ atace
n care este admisd o excep{ie hotirfuea finalI;
- atunci cdnd, prin abatere de la art. 468 alin. (1), respectiv
art. 485 alin. (1) C.proc.civ., care stabilesc regula c[ termenul de
litatea sau temeinicia mdsurii
apel/recurs curge de la data comunicirii, intr-un anumit litigiu,
tewen;ie, calea de atac trebuie
termenul de exercitare a cdii de atac impotriva hotdrdrii finale
otriva incheierii, simplul fapt
curge de la data pronunf[rii, numai hotirdrea final[ poate fi atacatd
nd suficientpentru ca instanfa
in aceste condilii, pentru cd excep{iile sunt de strict[ aplicare.
re investiti gi cu analizarea
in schimb, termenul pentru exercitarea ciii de atac impotriva
i in principiu;
incheierii curge de la data comunic[rii acesteia. Solufia este cu
isibilidtii in principiu este atdt mai evidenti dacd cererea de interven{ie a fost respins[ ca
rre si fie exercitat[ impotriva inadmisibild, cu consecinfa cd terful nu a devenit parte in proces,
astfel incdt nu are cum s[ cunoascd momentul pronunfdrii.
c:re a fost formulati cererea, $i in aceastd ipotez6, hotirdrea final[ nu trebuie comunicatd
ci intervenfia a fost fbcutl in nici mdcar terfului cdruia nu i s-a admis in principiu cererea de
ceptibiln de apel) sau recursul intervenlie, fa15 de art.64 alin. final C.proc.civ.;
dui. dar este susceptibild de
173-4.in funcfie de solulia ce a fost datd cererii de intervenlie,
cuE in apel).
se determind dacdtrebuie sd fie atacat5 sau nu 9i hotdr6rea final[.
sorie a fost fdcutd intr-o cale
Astfel:
in care hotdrdrea final[ este
- dacd cererea de intervenlie a fost respinsd ca inadmisibild, te4ul
sta$e ?n anulare, iar aspecte
nu a devenit parte in proces gi nu ar putea ataca decdt incheierea.
in principiu ar putea imbr[ca
Tocmai de aceea, art.64 alin. final C.proc.civ. a fost modificat
i fie frcuti pe calea revizuirii
in sensul cd, in cazul admiterii c[ii de atac exercitate impotriva
rtea sau temeinicia incheierii
incheierii prin care instan{a a respins ca inadmisibili cererea de
ncipiu poate s[ fie supusd
intervenfie, hotdrdrea pronunfati este desfiinfatd de drept.
Prin urmare, terful nu trebuie sd ceari gi desfiin{area hotdririi
ui de exercitare a ciii de atac
finale, acest efect producdndu-se in puterea legii;
rdmisibilitdlii in principiu a
- dacd cererea de interven{ie a fost admisi in principiu, calea
izuti de lege pentru atacarca
de atac exercitatd numai impotriva incheierii va fi respinsd ca
inadmisibil6.
Drept procesual civil. supliment conlin6nd comentarii ale Legii nr.37o/2oLB

Solu{ia se impune, inkuc6t, dacl s-ar admite calea de atac


impotriva incheierii, ar trebui s6 fie modifi catdlcasat|gi hot[rdrea
final[ in partea privitoare la solu{ia dat[ cererii de interventie.
or' prin neatacarea hotdrdrii finale, nu s-ar putea proceda in acest
mod, iar desfiinlarea de drept a hotirdrii finale are loc numai dacb
se admite calea de atac exercitati impotriva incheierii prin care
intervenfia a fost respinsl ca inadmisibild;
173-5. desigur ci dispoziliile art. 64 alin. (3) C.proc.civ. se
vor aplica in mod corespunzdtor gi in situalia in care, la acelaqi
termen, instanfa respinge ca inadmisibild cererea de intervenfie gi
solu{ioneazi qi fondul.
in acest caz, solu{ia de respingere a cererii de interven{ie va
apdrea fie in practicaua hotdrdrii, dac6 instanfa s-a pronun{at ?n
gedinfd, inainte sd acorde cuvdntul in fond, fie in dispozitiv, dacd
instanfa a rrmas in pronunfare deopotrivi asupra admisibilitdtii
intervenfiei gi asupra fondului.
in alte cuvinte, nu frebuie date doul hotirAri - incheiere, care sd
confin[ soMa asupra intervenfiei, gi hotirdre finald. lmprejurarea
cd art. 64 alin. (3) c.proc.civ. se referi la incheiere trebuie inleleasd
in sensul cd legiuitorul a awt in vedere situalia comund, in care
instanja se pronun{i asupra admisibilitdfii interven{iei pe parcursul
procesului, iar nu la final. Aceasta nu inseamnd ins6, pe de o parte,
cd admisibilitatea nu ar putea fi discutat[ la ultimul termen de
judecatd, iar, pe de altd parte, cd in aceast[ situalie trebuie sd dea
obligatoriu incheiere, pentru ci, altfel, soluJia asupra admisibilit[fii
nu ar mai putea fi supusd confrolului judiciar.

174. Au interes si critice incheierea de admitere in principiu


a cererii de intervenfie persoanele care aveau calitateade parte la
momentul la care instan{a s-a pronun{at in sensul ardtat gi care au
suferit o vdtdmare procesuali prin asemenea solulie.
Astfel, pot ataca incheierea cei care prin hotdrdrea pronun{atd
in cauzd au fost obligali fa{r de intervenient, dar gi cei ale c6ror
drepturi au fost diminuate prin intervenirea in proces a terfului a
clrui cerere de interven{ie a fost admisi, in tot sau in parte, prin
hotdrffrea finali.
in caz de admitere a cdii de atac,se va schimba/casa gi hot drdrea
final[ gi se va respinge ca inadmisibild cererea de interven{ie.
175. Daci cererea de intervenfie este respinsd ca inadmisibild,
terful are optiunea intre:
rend comentarii ale Legii nr. 3j.0/20!8 Vol. l. Teoria generali

rcd s-ar admite calea de atac 17 5-1. atacarea incheieriil).


modifi catdlcasati gi hotir6rea Este locul a ardta cd, dacd terful a intervenit in favoarea uneia
ia dati cererii de interven{ie. dintre pdr{i, posibilitatea exercitSrii c[ii de atac nu este condi-
nu s-ar putea proceda in acest {ionatd de cerinfa ca insigi partea respectivd sd atace incheierea
ir6.rii finale are loc numai dacd de respingere ca inadmisibild a intervenfiei, sub sancfiunea
impotriva incheierii prin care prevdztrtd la art. 67 alin. (4) C.proc.civ. Acest din urmd text il
Lisibild; vizeazdpe intervenientul accesoriu, aqadar, pe cel care este deja
rt- 64 alin. (3) C.proc.civ. se parte in proces, pe cdnd cel care acfioneazd in sensul att. 64
i in situafia in care, la acelagi alin. (3) C.proc.civ. urmdreqte tocmai sd devind parte, in pozilia
sibild cererea de interventie gi procesual[ de intervenient accesoriu. Pe cale de consecin![,
art. 64 alin. (3) C.proc.civ. confine o normd specia16, de stricti
re a cererii de intervenJie interpretare qi derogatorie de la norrna de drept comun inscrisi in
va
laca instanta s-a pronun{at in
art.67 alin. (4) C.proc.civ.
in fon4 fie ?n dispozitiv, daci
Apoi, dacd incheierea de respingere ca inadmisibil[ a cererii
potrivd asupra admisibilitilii de intervenlie accesorie este atacatd numai de partea in folosul
clreia s-a intervenit, calea de atac trebuie sd fie respinsl ca fiind
formulatd de o persoand lipsiti de calitate procesuali, chiar dacd,
ue hoarari - incheiere, care sd
prin definitrie, prin cererea de intervenfie accesorie se tinde s5-i fie
i hotarAre finald. imprejurarea
{ sprijinitd apdrarea in proces.
la incheiere trebuie in{eleasi
imprejurarea cd aceastd parte ar avea interes ca terful s[
dere situalia comunS, in care
participe lajudecat[ - gi deci interes in exercitarea cdii de atac
fitntrii intervenfiei pe parcursul
r inseamnd insd, pe de o parte,
impotriva incheierii de respingere ca inadmisibili a intewenfiei
iscutatd la ultimul termen de - nu inseamn[ c[, in lipsa manifestdrii de voinld a terfului de a
exercita calea de atac,poate si slv0rgeascd un act de proceduri
aceasti situafie trebuie sd dea
I, solu{ia asupra admisibiliti{ii
prin care si suplineascd inac{iunea acestuia. Aqa cum pdrfile
judiciar. iniliale ale procesului pot, in aplicarea principiului disponibilitilii,
sd renunfe la exercitarea unei cdi de atac, 9i terfului cdruia nu i s-a
erea de admitere in principiu
are aveau calitatea de parte la r) in jurispruden{a anterioard noului Cod de proceduri civild s-a decis
ntat in sensul ardtat qi care au cd ,,intervenientul c5ruia prima instanln nu i-a admis in principiu cererea de
semenea solufie. intervenfie, considerdndciacestanujustificeuninteres legitim, nupoate formula
are prin hotirdrea pronunlati in apel alte motive decdt cele referitoare la modalitatea soMondrii cererii
sale, respectiv nu poate critica pe fond so@a dati acliunii in revendicare." -
rvenient, dar gi cei ale ciror
C.A. Bucureqti, s. a IV-a civ., dec. nr.207511998, apudM' Tdbdrc6, Gh. Buta,
venirea in proces a terfului a Codul...,p. 248; ,,Terful a c6rui cerere de intervenfle accesorie nu a fost admisd
mis4 in tot sau in parte, prin in principiu nu poate formula critici decdt in privinla solufiei date cererii sale, qi
nu critici care sd vizeze solulia datd tn cererea principald. Astfel, dacd cererea
:r,a schimba,/casa qi hot[rArea de intervenlie accesorie nu a fost admisd in principiu, intervenientul nu poate
formula critici referitoare la cererea de reexaminare a taxei de timbru formulatd
,ild cererea de intervenfie.
de acesta in fala primei instanfe, in cazul in care cererea de interventie nu a
xte respins d ca inadmisibild, fost anulati ca netimbrati, ci respinsd ca inadmisibili." - ICCJ, s' a II-a civ.,
dec. nr. 231812013, in Buletinul Jurisprudenlei. Culegere de decizii pe anul
2013,p.529.
&-'

Drept procesual civir. suprimentconfindnd comentarii are Legii


nr. 310/201g

admis in principiu cererea de interven{ie trebuie si i se recunoasc[


dreptul de a nu mai st[rui in cererea sa gi sd nu exercite calea
de
atacr). in alte cuvinte, el nu poate fi forfat sd?dm6nr in proces qi
s6
facdapdrdriin favoarea pirfii pentru care, intr-adevar, a intervenit
voluntar, art.67 alin- (2) c.proc.civ. nefiind incd aplicabil, pentru
c[, la momentul vizat, terful nu a dobdndit calitateade parte tn
pozigia procesuald de intervenient accesoriu.
Impedimentele menfionate nu dispar nici prin exercitarea cdii
de atac de cdtre terful intervenient, aldturi de partea pentru care
s-a intervenit, in condifiile in care calitatea procesuali in calea
de atac presup'ne existen{a unei identitili intre cel care exerciti
calea de atac ai subiect'l raportului juridic dedls judecdtii in
acest caz, intervenientul accesoriu2).
-
in cazul in care se admite apelul sau, dup6 caz, recursul,
lncheierea trebuie sd fie anulati/casati qi cauza trimisi pentru
judecare in contradictoriu gi cu intervenientul. o spune
clar
art. 64 alin. (4) teza finald C.proc.civ., care aratd ci, in urma
desfiin{irii de drept a hotdrdrii finale, cauza se va rejudeca de
instanfa in fafa cdreia s-a formulat cererea de intervenf ie3) de
la momentul discutdrii admisibititdyii tn principiu a acesteiaa).
Aceasta inseamnd cd sunt considerate desfiintate de drept gi toate
actele de proceduri sdvarqite intre momentul respingerii cererii
ca inadmisibild 9i cel al pronunfdrii hotdrdrii finale. piin urmare:

r)
Poate si procedeze in acest mod dacr, de pildi, a fost convins de motivarea
incheierii cu privire la inadmisibilitatea cererii sale.
2)
in acest sens, a se vedea ICCJ, s. I civ., dec. nr. 372/201g, pe www.scj.ro
3)
Afard de cazul in care, dup6 depunerea cererii de interventie in
,
"urrio
care s-a formulat intervenlia a fost str[mutat6, situalie in care reluareajudecilii
se va face tnaintea instanfei care a pronuntat hotirArea consideratd
aisninlia
de drept. Instanla de control judiciar, care a admis apeluvrecursul
impotriva
incheierii date asupra a.tmisibilitiJii in principiu, va trimite dosarul
instan{ei
investite prin stdmutare, iar nu instanlei la care s-a depus cererea
de intervenlie.
a)
Consider cd" tn aplicarea art. 4l alin. (l) teza finaii C.proc.civ., judecdtorul
care a pronunlat hotirdrea desfiin{ati de drept este incompatibil
si riiajudecata
in condiliile art. 64 alin. (4) C.proc.civ., indiferent dupd cum ,_u p*n*1ui
in fond sau in temeiul unei excep{ii procesuale. SolqL se impune r"*rli,
de weme ce rejudecarea nu se face ca unnare a anarizei legaitelii
hotdrdrii
finale' astfel inc6t sd se sus{ind ci judecdtorul a c6rui hotirdre u rori
o.rninF-te
nu ar mai putea pronun{a aceeagi solulie, ci urmare a considerdrii
in puterea
legii cd aceasti hotirire este desfiinJatd, existd riscur ca judecdtorur
*a p-nua"
aceeagi solufie. or, tocmai evitarea acestui risc este de
naturi sd aecungeze
incompatibilitatea.

10

S-ar putea să vă placă și