Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA “ PETROL-GAZE” PLOIESTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR

Student: Alecu Bogdan Gabriel


IPG Anul IV
20113
1. Ce înseamnă prevederea comportării în exploatarea unui zăcământ de ţiţei?

-Prevederea comportării în exploatare a unui zăcământ de ţiţei constă în determinarea variaţiei


în timp a parametrilor exploatării.

2. Care sunt principalii parametri ai exploatării?

-Principalii parametri ai exploatării sunt presiunea, debitul şi numărul de sonde, ceilalţi fiind
derivaţi din aceştia . Astfel, pe lângă calculul variaţiei în timp a presiunii, a debitelor de fluide
extrase şi a numărului de sonde de extracţie-injecţie necesare, ne mai interesează: cumulativele
de fluide extrase (ţitei, gaze, apă), factorii de recuperare pentru ţiţei, respectiv gaze, raţiile
gaze-ţiţei şi ţiţei-apă, lungimile de avansare a fronturilor de dezlocuire sau a poziţiilor succesive
pe care le ocupă contactele ţiţei/apă şi gaze/ţiţei etc

3. Sub ce formă se prezintă rezultatele calculelor de prevedere?

- De regulă, calculele de prevedere se fac pentru intervale de timp de câte un an, iar rezultatele
se tabelează. Se construiesc, de asemenea, diagrame cu variaţia în timp a parametrilor de
exploatare, numite diagrame de comportare. Acestea din urmă sunt mult mai sugestive decât
tabelele cu valorile parametrilor exploatării, permiţând o analiză mai rapidă a diverselor
variante de prevedere

4. Ce înseamnă variantă optimă de prevedere şi cum se alege?

-Varianta optimă se va alege pe criterii tehnico-economice, în urma unor studii de fezabilitate,


adică se va alege acea variantă care asigură eficienţa economică maximă, dar care poate fi
aplicată concret în practică

5. Care este condiţia energetică principală pentru existenţa regimului elastic?

- Condiţia energetică principală pentru existenţa regimului elastic este ca presiunea de


zăcământ să fie mai mare decât cea de saturaţie (pz > ps)

6. Ce este modelul sondei comasate?

- În cadrul acestui model se asimilează întreaga zonă productivă cu o macrosondă (sonda


comasată) care se consideră că ar exploata acviferul adiacent. Peretele sondei comasate este la
contactul iniţial apă/ţiţei.

7. Care sunt cele două facilităţi importante în utilizarea modelului sondei comasate?
- În primul rând prin faptul că sonda comasată „exploatează” apă, se face abstracţie de
diferenţa de mobilitate dintre ţiţei (faza dezlocuită) şi apă (faza dezlocuitoare). În al doilea rând,
modelul sondei comasate ia în considerare numai pâlnia depresionară generală, neglijând
pâlniile depresionare locale care se formează în jurul fiecărei sonde de extracţie.

8 Care este presiunea la peretele sondei comasate?

- Căderea de presiune medie pe zăcământ este considerată ca având loc la peretele sondei
comasate

9 Cum se realizează prevederea pentru curgerea stabilizată?

- Pentru curgerea stabilizată se impune o dinamică a presiunii Ia peretele sondei comasate şi se


determină apoi, ceilalţi parametrii ai exploatării;

Ap
10 Ce reprezintă relaţia R SC =
√ π
; Explicitaţi termenii.

- Raza sondei comasate . Se calculează egalându-se aria suprafeţei productive (Ap) cu aria
cercului cu raza RSC
t

11 Ce reprezintă relaţia W =C s∫ (p 0− p)∙ d t ? Explicitaţi termenii.


0

-Ecuaţia influxului de apă staţionar, CS este un parametru care caracterizează acviferul adiacent
numit, de aceea şi parametrul complex al acviferului . p0- presiunea initiala a zacamantului ;
¿
12 Ce reprezintă relaţia ( b t ∙ ∆ N ) n=( A p ∙ hef ∙ m ) 0 β p ( p 0− pn ) +W n ? Explicitaţi termenii.

-Bilanţul material este valabil în condiţii de zăcământ. Vom putea scrie, deci, pentru cumulativul
de ţiţei extras (rezerva) în regim elastic, expresia de mai sus , unde :

 Ap- aria productive a sondei ,m2


 bt- factorul de volum al titeiului
 ΔN- cumulaticul de titei extras ,m3
 hef – grosimea efectiv saturata a stratului,m
 βp*- coeficientul complex de compresibilitate al acviferului
 Wn- cumulativul de apa extras m3
13 Care este algoritmul de calcul pentru curgerea radial - stabilizată?
-În aceasta situaţie, pentru prevederea comportării în continuare a zăcământulul de ţitei în
exploatare, se utilizează următoruI algoritm de calcul:

 Se impune dinamica presiunii pentru anumite intervale de timp, prin


extrapolarea curbei de variaţie a presiunii;
 Se consideră că are loc o variaţie liniară a presiunii în intervalul de timp
respectiv;
 Cu ajutorul relaţiei 6.8 şi cunoscându-se valoarea parametrului complex
al acviferului se evaluează cumulativul de apă ce va pătrunde în zona
productivă Ia momentele de timp considerate;
 Pe baza relaţiei 6.9, se calculează cumulativul de ţiţei ce va putea fi extras
pentru aceleaşi momente de timp;
 Cunoscându-se debitul mediu al unei sonde de extracţie, se va putea
determina numărul de sonde necesar pentru fiecare etapă în parte,
 Se calculează factorul de recuperare
 Se calculează, de asemenea, lungimea de avansare a frontului de
dezlocuire apă/ţiţei. Datorită pătrunderii apei din acvifer, suprafaţa zonei
productive se reduce continuu în timpul procesului de exploatare

Calculele sunt efectuate până când presiunea de zăcământ ajunge Ia presiunea de saturaţie.
Dacă parametrul complex al acviferului Cs nu este constant, înseamnă că mişcarea apei în
acvifer este nestabilizată şi, pentru prevederea comportării zăcământului, nu mai este valabil
modelul prezentat, ci va trebui utilizat un model adecvat curgerii nestaţionare

14 Care este algoritmul de calcul pentru curgerea radial - nestabilizată?

- Varianta 1.: se dă dinamica debitului. În acest caz se face apel la principiul sondei comasate

Pentru un zăcământ nou, următorul algoritm de lucru pentru prevederea comportării


zăcământului respectiv în exploatare:

 Se alege pasul de timp, de regulă Dt = 1 an;


 Se impune (se estimează) dinamica debitului sondei comasate, alegânduse o variaţie
în trepte a acestuia (fig. 6.5);
 Cu relaţia 6.22 se calculează căderea de presiune la peretele sondei comasate,
pentru fiecare interval de timp, până când pn scade sub presiunea de saturaţie;
 Cumulativul de apă care pătrunde în zona productivă se calculează cu relaţia 6.24;
 Cunoscându-se căderea de presiune şi cumulativul de apă, cu ajutorul relaţiei 6. 23
se calculează cumulativul de ţiţei care poate fi extras;
 Cunoscându-se debitul mediu al sondelor de extracţie, se determină numărul de
sonde necesar pentru fiecare etapă
 Se calculează, mai departe, factorul de recuperare şi raza zonei productive după
fiecare etapă, ca în cazul precedent. Dacă numărul de sonde noi necesare pentru o
etapă este prea mare (nu este realist) atunci se impun debite mai reduse ale sondei
comasate şi se refac calculele

-Varianta a-2 -a: se dă dinamica presiunii. Se utilizează, de asemenea, modelul sondei


comasate. Impunându-se o variaţie liniară a presiunii Ia peretele sondei comasate între două
momente de timp succesive (1 an), se va calcula cumulativul de apă care va pătrunde în zona
productivă, din acvifer

Pentru prevedere se poate utiliza următorul algoritm de lucru:

 Se alege pasul de timp (de regulă, egal cu un an);


 Se impune variaţia de presiune între momentele de timp alese;
 Cu ajutorul relaţiei 6.28 se calculează cumulativul de apă produs de macrosondă;
 Cu ajutorul relaţiei 6.22 se va calcula cumulativul de ţiţei extras;

În final se vor calcula şi ceilalţi parametri ai exploatării, cum de altfel s-a mai arătat. Evaluarea
cumulativului de apă care pătrunde în zona productivă pe baza relaţiei 6.28 presupune
cunoaşterea parametrilor fizici ai acviferului, în caz contrar, rezultatele calculelor nu vor fi prea
exacte

15 Care este algoritmul de calcul pentru curgerea liniar - nestabilizată?

- Varianta I: se dă dinamica debitului sondei comasate. Asimilând deci, zona productivă cu o


macrosondă (sonda comasată), aceasta va exploata acviferul adiacent cu debitul Qa.

În sinteză, algoritmul de calcul este următorul:

 se dă pasul de timp , de regulă Dt = 1 an;


 se dă debitul sondei comasate (se impune) Qan, considerat constant în 103 etapa
respectivă;
 aplicându-se relaţia 6.32, se calculează căderea de presiune la peretele sondei
comasate, unde t se calculează cu relaţia 6.33, iar funcţia F t( ) se citeşte din graficul din
figura 6.8;
 se calculează cumulativul de apă pătruns în zona productivă Ia sfârşitul etapei,
 cumulativul de ţiţei ce va putea fi extras se estimează cu relaţia 6.34;
 debitul total de ţiţei extras în etapa respectivă
 numărul de sonde de extracţie,
Dacă numărul de sonde rezultat nu este rezonabil (realist), se alege o altă valoare pentru Qan şi
se repetă calculele după acelaşi algoritm

Varianta a Il-a. Se dă dinamica presiunii. Dacă se impune o variaţie în trepte a presiunii la


peretele sondei comasate, atunci se poate determina cumulativul de apă ce va pătrunde în
zona productivă Ia momentul tn,

Dacă dispunem de un istoric de producţie referitor la zăcământul de ţiţei, cu relaţia 6.34 se va


calcula cumulativul de apă pătruns în zona productivă, valoare pe care o utilizăm pentru a
calcula funcţia y(p,t) cu relaţia 6.52. şi mai departe, pentru determinrea parametrului complex
al acviferului. Cu ajutorul acestuia se realizează prevederea în continuare, până la presiunea de
saturaţie

16 Ce parametri se calculează când se dă căderea de presiune Ia peretele sondei


comasate?

- Cunoscându-se căderea de presiune şi cumulativul de apă, cu ajutorul relaţiei 6. 23 se


calculează cumulativul de ţiţei care poate fi extras

17 Ce parametri se calculează când se dă dinamica debitului sondei comasate?

- În acest caz se face apel la principiul sondei comasate. Dacă macrosonda produce cu debit
constant, căderea de presiune la peretele sondei comasate se calculează .

μ a La n
18 . Ce reprezintă relaţia p0 − p n = ∙ ∑ (Q −Q a , j−1 ¿)∙ F ∙( t´n−t j−1
´ )¿ ?
K a ∙ h S j=1 a , j
Explicitaţi termenii.
- Căderea de presiune la peretele sondei comasate
 P0-presiunea initiala de zacamant, bar
 µa-vascozitatea apei de zacamant,cP
 Ka-permeabilitatea absoluta a mediului fata de apa, mD
 h-grosimea stratului, m
 S-latimea zacamantului, m
 Qa –debitul ; m3/zi
 tn , t n-1 –momentul de timp