Sunteți pe pagina 1din 6

Participiala absolută sau ablativul absolut

Participiala absolută este o propoziţie subordonată. Se numeşte participială pentru că


are predicatul la participiu, de obicei perfect pasiv sau prezent activ, dar începând cu sfârşitul
republicii şi la viitor activ. Are aşadar un predicat nume1. Numele alternativ i se trage de la
faptul că atât subiectul, cât şi predicatul se află în cazul ablativ.
Participiala absolută nu are element de legătură (relaţie). Rareori poate apărea totuşi o
conjuncţie subordonatoare. De aceea se numeşte absolută, adică dezlegată.
Poate lua mai multe valori circumstanţiale: temporală, cauzală, concesivă,
condiţională. Rareori apare şi valoarea comparativă. Deşi nu există element de legătură care
să clarifice aceste valori, ele se pot deduce din context. Uneori deducţia este uşurată de
prezenţa unui corelativ2 în regentă, ca de exemplu adverbul tamen (totuşi), care anticipează o
concesivă.

Înainte de a vedea exemple, să ne amintim cum se formează modul participiu.

Participiul prezent activ


Este un adjectiv (uneori substantiv) verbal format din tema prezentului, care are
sufixul -nt- (la conjugările I şi a II-a) şi -ent- (la conjugările a III-a şi a IV-a) şi se declină
după declinarea a III-a parisilabică. Excepţie face ablativul singular, care e parisilabic atunci
când e considerat adjectiv şi imparisilabic atunci când e considerat verb (mai ales când e
predicatul participialei)
La N şi V sg terminaţia este -s, care face să cadă consoana t din sufix.
Se traduce cu gerunziu activ românesc sau cu o perifrază formată dintr-o propoziţie
relativă.

Exemple:

laudo,-are,-avi,-atum = a lăuda
Caz/Număr Singular Traducere Plural Traducere
N laudans (cel/ cea) care laudă laudantes (m,f)/ (cei/ cele) care
laudantia (n) laudă
G laudantis (celui/ celei) care laudantium (celor) care laudă
laudă
D laudanti (celui/ celei) care laudantibus (celor) care laudă
laudă
Ac laudantem (m,f)/ (cel/ cea) care laudă laudantes, (cei/ cele) care
laudans (n) laudantis (m,f)/ laudă
laudantia (n)
V laudans (cel/ cea) care lauzi laudantes (m,f)/ (cei/ cele) care
laudantia (n) lăudaţi
Abl laudante/ (cel/ cea) care laudă laudantibus (cei/ cele) care
laudanti laudă
Note: 1. Putem traduce şi cu gerunziul, dar atunci când nu trebuie să redăm şi cazul sau
numărul: lădudând.
2. Forma laudantis pentru Ac pl al masculinelor şi femininelor e uşor arhaizantă.

1
Numele este o categorie generică de părţi de vorbire care au declinare: substantiv, adjectiv, pronume, numeral
şi anumite forme verbale (infinitiv, participiu, supin, gerunziu, gerundiv).
2
Corelativul este un cuvânt din regentă care anticipează o subordonată.

1
video,-ere,vidi,visum = a vedea
Caz/Număr Singular Plural
N videns videntes (m,f)/ videntia (n)
G videntis videntium
D videnti videntibus
Ac videntem (m,f)/ videns (n) videntes, videntis (m,f)/ videntia (n)
V videns videntes (m,f)/ videntia (n)
Abl vidente/ videnti videntibus

duco,-ere,duxi,ductum
Caz/Număr Singular Plural
N ducens ducentes (m,f)/ ducentia (n)
G ducentis ducentium
D ducenti ducentibus
Ac ducentem (m,f)/ ducens (n) ducentes, ducentis (m,f)/ ducentia (n)
V ducens ducentes (m,f)/ ducentia (n)
Abl ducente/ ducenti ducentibus

capio,-ere,cepi,captum = a prinde, a lua


Caz/Număr Singular Plural
N capiens capientes (m,f)/ capientia (n)
G capientis capientium
D capienti capientibus
Ac capientem (m,f)/ capiens (n) capientes, capientis (m,f)/ capientia (n)
V capiens capientes (m,f)/ capientia (n)
Abl capiente/ capienti capientibus

audio,-ire,-ivi,-itum = a auzi

Caz/Număr Singular Plural


N audiens audientes (m,f)/ audientia (n)
G audientis audientium
D audienti audientibus
Ac audientem (m,f)/ audiens (n) audientes, audientis (m,f)/ audientia (n)
V audiens audientes (m,f)/ audientia (n)
Abl audiente/ audienti audientibus

Participiul perfect pasiv


Este un adjectiv verbal. Se formează de la tema supinului ca un adjectiv de clasa I. La
fel e şi în română modul participiu. La nominativ singular adăugăm terminaţiile -us,- a, -um
pentru masculin, feminin şi neutru. Traducem cu participiul românesc; rareori putem traduce
cu o perifrază formată dintr-o propoziţie relativă. În cazul participialelor, putem traduce şi cu
gerunziul pasiv.

Exemple:
laudo,-are,-avi,-atum - laudatus, laudata, laudatum (scris prescurat: laudarus,-a,-um) =
lăudat, lăudată sau cel/cea care a fost lăudat/ lăudată
duco,-ere,duxi,ductum - ductus,-a,-um = dus, dusă

2
Participiul viitor activ
Este un adjectiv verbal. Se formează de la tema supinului cu sufixul -ur- şi este, ca şi
participiul perfect pasiv, un adjectiv de clasa I. La nominativ singular adăugăm terminaţiile
-us,- a, -um pentru masculin, feminin şi neutru. Traducem cu o perifrază formată dintr-o
propoziţie relativă.
Cu participiul viitor activ se formează conjugarea perifrastică activă care induce o
nuanţă de viitor apropiat sau de intenţie acţiunii verbale. Această conjugarea nu se studiază în
liceu.

Exemple:
video,-ere,vidi,visum - visurus,-a,-um = care va vedea
capio,-ere,cepi captum - capturus,-a,-um = care va prinde

Gerundivul (participiul viitor pasiv)


Este un adjectiv verbal. Se formează de la tema prezentului cu sufixul -nd- (la
conjugarea I şi a II-a) şi -end- (la conjugările a III-a şi a IV-a). Este un adjectiv de clasa I. La
nominativ singular adăugăm terminaţiile -us,- a, -um pentru masculin, feminin şi neutru.
Gramaticile vechi îl considerau participiu viitor pasiv, dar această valoare este discutabilă azi.
Se traduce cu o perifrază formată dintr-o propoziţie relativă.
Exprimă ideea de necesitate şi aceasta e nuanţa pe care o imprimă acţiunii verbale în
conjugarea perifrastică pasivă. Această conjugare nu se studiază în liceu.

Exemple:
laudo,-are,-avi,-atum - laudandus,-a,-um = care trebuie lăudat/ lăudată
audio,-ire,-ivi,-itum - audiendus,-a,-um = care trebuie auzit/ auzită

Revenim acum la participiala absolută cu exemple.

1. Numa regnante1/, scutum e caelo cecidit.2/


În acest exemplu am subliniat predicatele şi am împărţit fraza în propoziţii. Prima
propoziţie este ablativul absolut, iar cea de-a doua este regenta ei, care e şi principală.
Subiectul ablativului absolut este Numa, iar predicatul este regnante. Observaţi terminaţia e la
ablativ singular, semn că avem de-a face cu o utilizare verbală a participiului.
Traducerea se poate face în mai multe feluri.
a) cu gerunziul activ pentru că avem un participiu prezent: Numa domnind, un scut a
căzut din cer.
b) cu o sintagmă nominală cu ajutorul unui substantiv care să redea înţelesul verbului:
În timpul domniei lui Numa...
c) cu o propoziţie completivă circumstanţială: Pe când domnea Numa.... De observat
că atunci când considerăm că participiala absolută are valoare temporală, iar predicatul la
participiu e la timpul prezent, vom folosi ca element de relaţie locuţiunea conjuncţională: pe
când. Marcăm astfel simultaneitatea dintre acţiunea regentei şi cea a subordonatei.

2. Libro edito1/, multi eam legerunt.2/


Traducere:
a) Cartea fiind apărută, mulţi au citit-o. (Traducem aici cu gerunziul pasiv, pentru că
avem participiu perfect pasiv).
b) După apariţia cărţii...

3
c) După ce cartea a apărut... (Atunci când valoarea temporală e asociată unui
participiu perfect pasiv, folosim locuţiunea conjuncţională: după ce. Marcăm astfel
anterioritatea acţiunii din subordonată faţă de cea din principală.)

3. In urbem1/, defendente nullo2/, tamen militibus inire difficile erat.1/


Traducere:
Pentru soldaţi era totuşi dificil să intre în oraş, deşi nimeni nu îl apăra. (Valoarea
concesivă a participialei absolute e evidentă datorită corelativului tamen.)

4. Scelerati1/, conscientia obstrepente2/, eo condormire non possunt.1/


Traducere:
Ticăloşii de aceea nu pot dormi, deoarece conştiinţa face gălăgie. (Observaţi
corelativul eo şi valoarea cauzală.)

5. Discipulis sedulis1/, cur nemo lectionem scit?2/


Traducere:
Dacă elevii sunt silitori, de ce nu ştie nimeni lecţia? (Remarcăm valoarea condiţională.
De asemenea, remarcăm absenţa verbului din participiala absolută. Verbul esse nu are
participiu prezent şi nici perfect, aşa încât pur şi simplu nu apare. Predicatul este format doar
din nume predicativ, o situaţie foarte des întâlnită în latină.)

6. Caesar, orta luce, Britanniam vidit.


Traducere:
Caesar a văzut Britannia pe când apărea lumina. (Observaţi că participiul perfect al
verbulelor deponente - aici orior,-iri,ortus sum = a se naşte, a apărea - se traduce ca şi când ar
fi participiu prezent activ.)

7. Volsci, traditis armis, sub iugum missi sunt.


Traducere:
Volscii, armele odată predate, au fost trecuţi pe sub jug. (Uneori, cu ajutorul unor
adverbe, putem traduce predicatul participialei absolute şi cu un participiu perfect.)

8. Hirtio et Pansa consulibus, Ovidius natus est.


Traducere:
Ovidiu s-a născut pe când Hirtius şi Pansa erau consuli. (Observaţi alt predicat
exprimat doar prin nume predicativ. Romanii datau de obicei prin numirea consulilor din acel
an. S-au păstrat până azi listele de consuli pe care le foloseau pentru a putea înţelege data.)

9. Parumper silentium et quies fuit, Etruscis pugnam non ituris.


Traducere:
Pentru scurt timp a fost linişte şi pace, pentru că etruscii nu aveau de gând să meargă
la luptă. (Observaţi folosirea participiului viitor, care este rară. Textul îi aparţine lui Titus
Livius.)

10. Urbs auspicato condita est.


Traducere:
Oraşul a fost întemeiat după ce au fost luate auspiciile. (E unul dintre puţinele cazuri
în care subiectul ablativului absolut nu este exprimat pentru că este o exprimare impersonală
în care cine face acţiunea nu contează. A lua auspiciile înseamnă a cerceta zborul păsărilor
pentru a face predicţii despre voinţa zeilor în legătură cu o acţiune.)

4
11.Quasi praeda sibi advecta, eos in hostium numero ducit.
Traducere:
Ca şi când i-ar fi fost adusă o pradă, pe aceştia îi consideră printre duşmani.
(Observaţi valoarea comparativă a participialei absolute. La fel de rară ca această valoare este
şi folosirea unei conjuncţii introductive - aici quasi = ca şi cum.)

Exerciţii rezolvate:

Ex. 2/ pag. 53
Transformaţi propoziţiile următoare după modelul dat şi traduceţi:
Model
Dominus venit; servi acriter laborant. Domino veniente, servi acriter laborant.
La venirea stăpânului, sclavii muncesc cu îndârjire.

Dux iussit; milites impetum fecerunt.


Duce iubente, milites impetum fecerunt.
La porunca comandantului, soldaţii au dat atacul.

Magister legit; discipuli audiunt.


Magistro legente, discipuli audiunt.
Pe când profesorul citeşte, elevii ascultă.

Milites omnes timebant; dux orationem habuit.


Militibus omnibus timentibus, dux orationem habuit.
Pentru că toţi soldaţii se temeau, comandantul a ţinut un discurs.

Caesar cum illis gentibus bellum suscipit; senatus leges decrevit.


Caesare cum illis gentibus bellum suscipiente, senatus leges decrevit.
Pentru că Caesar a început războiul cu acele popoare, senatul a decretat legi.

Ego iter faciebam; tu Romae mansisti.


Me iter faciente, tu Romae mansisti.
Pe când eu făceam o călătorie, tu ai rămas la Roma.

Hostes in urbem pervenerunt; multi cives fugerunt.


Hostibus in urbem perventi, multi cives fugerunt.
Duşmanii odată ajunşi în oraş, mulţi cetăţeni au fugit.

Ex.3/ pag. 53
Indicaţi traducerea corectă şi explicaţi alegerea:
oratione audita ascultând discursul, discursul fiind ascultat
discursul fiind ascultat pentru că audita e participiu perfect pasiv
Gallis vincentibus galii învingând, galii fiind învinşi
galii învingând pentru că vincentibus e participiu prezent activ
Hannibale victo Hannibal fiind învins, Hannibal învingând
Hannibal fiind învins pentru că victo e participiu perfect pasiv
his rebus nuntiatis aceste lucruri fiind anunţate, anunţând aceste lucruri
aceste lucruri fiind anunţate pentru că nuntiatis este participiu perfect pasiv

5
Exerciţii de rezolvat:

1.Traduceţi în latină.
a) His rebus cognitis, Caesar Gallorum animos verbis confirmavit.
______________________________, Caesar a întărit prin vorbe sufletele galilor.
b) Hac oratione ab Diviciaco habita, omnes magno fletu auxilium a Caesare petere coeperunt.
_____________________________, toţi cu mare jale au început să-i ceară ajutor lui
Caesar.
c) Cognito Caesaris adventu, Ariovistus legatos ad eum mittit.
d) Caesar, equitatu praemisso, omnibus copiis subsequebatur.
e) Bello Helvetiorum confecto, totius fere Galliae legati principes civitatum ad Caesarem
gratulatum convenerunt.
f) Hoc proelio trans Rhenum nuntiato, Suebi domum reverti coeperunt.

hic,haec,hoc pron dem = acesta, aceasta Helevetius,-ii = helvet


res,rei s.f. = lucru, situaţie conficio,-ere,-feci,-fectum vb = a încheia
cognosco,-ere,-novi,-nitum vb = a afla totus,-a,-um adj pron nehot = tot, toată
oratio,-onis s.f. = discurs Gallia,-ae s.f. = Galia
Diviciacus,-i s.m. = Diviciacus princeps,-cipis s.m. = conducător
habeo,-ere,-bui,-bitum vb = a avea, a ţine civitas,-tatis s.f. = comunitate
Caesar,-is s.m. = Caesar ad prep+Ac = la
adventus,-us s.m. = sosire gratulor,-ari.-atus sum vb = a felicita
Ariovistus,-i s.m. = Ariovist gratulatum e supin acuzativ
legatus,-i s.m. = sol convenio,-ire,-veni,-ventum = a veni
is,ea,id pron dem = acesta, aceasta proelium,-ii = bătălie
mitto,-ere,misi,missum vb = a trimite trans prep+Ac = dincolo de
equitatus,-us s.m. = cavalerie Rhenus,-i s.m. = Rin
praemitto,-ere,-misi,-,missum vb = a trimite nuntio,-are,-avi,-atum vb = a anunţa
înainte
omnis,omne adj = tot, toată Suebus,-i s.m. = sueb
copiae,-arum s.f = oşti, trupe domus,-us s.f. = casă
subsequor,-sequi,-sectus sum vb = a urma revertor, reverti,reverti (reversus sum) vb = a
se întoarce
bellum,-i s.n. = război coepi,coepisse vb = a începe (nu are decât
forme de la tema perfectului)

2.Traduceţi în română.
a) Această luptă fiind anunţată, atuatucii s-au întors din drum acasă.
___________________________, Atuatuci ex itinere domum reverterunt.
b) După ce au fost primite arme şi ostatici, Crassus a plecat spre ţinutul vocaţilor şi al
tarusaţilor.
___________________________________________, Crassus in fines Vocatium et
Tarusatium profectus est.
acesta, aceasta = hic, haec, hoc adj pron dem a primi = recipio,-ere,-cepi,-ceptum vb
luptă = pugna,-ae s.f. arma,-orum s.n. = arme
a anunţa = nuntio,-are,-avi,-atum vb. obses,-sidis s.m. = ostatec