Sunteți pe pagina 1din 10

NOŢIUNI TEORETICE – RECAPITULARE BACALAUREAT

ALGEBRĂ CLASA A 11-A

MATRICE

Definiţie: Se numeşte matrice de tipul m, n  un tabel dreptunghiular cu m linii şi n coloane,


ce conţine numere numite elementele matricei.
Exemple:
a
 2 -1 0   2 3  
a) A =   b) B =   c) X =  b  a, b, c  R
 3 2 -2   4 -7  c
 
Observaţii:
1. Matricele se notează cu litere mari: A, B, C, X, Y, ... .
2. Matrice particulare: matrice linie (matrice cu o singură linie), matrice coloană
(matrice cu o singură coloană), matrice pătratică (matrice cu acelaşi număr de linii şi
coloane).

3. Se notează Mm,n(C) mulţimea matricelor de tipul m, n  cu elemente numere

complexe și cu Mn ( C ) mulţimea matricelor pătratice de ordinul n cu elemente numere

complexe. Avem următoarele incluziuni:

 Mm,n()  Mm,n(Z)  Mm,n(Q)  Mm,n(R)  Mm,n(C)

 Mn()  Mn(Z)  Mn(Q)  Mn(R)  Mn(C)

OPERAȚII CU MATRICE

I. Adunarea matricelor
 2 3 4 -1   2 3  4 -1 
Exemplu: Dacă A =  , B =   atunci A  B =   =
 -1 2 5 3  -1 2  5 3

6 2
= .
4 5
 Adunarea a două matrice A şi B se poate face numai dacă sunt de acelaşi tip.
A  B  C
m, n  m, n  m, n 
II. Înmulțirea (la stânga) cu numere a maricelor
2 -1 3  2 -1 3   -6 3 -9 
Exemplu: Dacă A =   atunci -3A = -3  = .
0 2 4 0 2 4  0 -6 -12 

 Dacă a  C şi A  Mm,n(C) atunci are sens aA şi nu are sens expresia Aa ?

III. Înmulțirea matricelor


 2 -1   2 -1 
   5 0 6    5 0 6
Exemplu: Dacă A =  3 4, B =   atunci A  B =  3 4    -7 =
 0 -3   -7 8 9  0 -3   8 9
   

 2  5  - 1  - 7  2  0  - 1  8 2  6  - 1  9   17 - 8 3 
   
  3  5  4  - 7  3 0  4 8 3  6  4  9    - 13 32 54  .
 0  5  - 3  - 7  0  0  - 3  8 0  6  - 3  9   21 - 24 - 27 

 Înmulţirea a două matrice A şi B (în această ordine) se face “linie pe coloană”.
Ea are sens numai dacă numărul de coloane a matricei A este egal cu numărul
de linii a matricei B.
A  B  C
m, n  n, p  m, p 

 Dacă A și B sunt matrice pătratice de ordinul n, atunci are sens să vorbim atât
de produsul A  B cât și de produsul B  A. În general A  B  B  A.
1 0 0 0 0 0 0 0
Exemplu: Dacă A =   şi B =   atunci A  B =   și B  A =  .
2 0 1 1 0 0 3 0
Observaţii:
1. Matricea O n se numește matrice nulă, iar matricea I n . se numeşte matrice unitate.

0 0 0
0 0  
a. Dacă n  2 atunci O2 =   iar dacă n  3 atunci O3 =  0 0 0  .
 0 0  0 0 0
 

1 0 0 
1 0   
b. Dacă n  2 atunci I2 =   iar dacă n  3 atunci I3 =  0 1 0  .
 0 1  0 0 1
 
2. Matricele O n și I n au următoarele proprietăți:

On  A  A  On  A, In  A  A  In  A.
3. Dacă A  B  B  A atunci sunt adevărate următoarele identități:

 A  B  A2  2AB  B2 ,  A  B A  B  A2  B2 .
2
Dacă A  B  B  A atunci astfel de identități nu sunt adevărate.
IV. Transpusa unei matrice
1 4 
1 2 3  
Exemplu: Dacă A =  t
 atunci transpusa sa este A =  2 5.
4 5 6 3 6
 

DETERMINANȚI

a b
i) Dacă A =    M2(C) atunci determinantul matricei A este numărul
c d

complex notat det A  definit prin:


not a b def
det  A    ad - bc.
c d

a b c 
 
ii) Dacă A =  x y z   M3(C) atunci determinantul matricei A este numărul
u v w
 

complex definit prin:


a b c
not def
det  A   x y z  ayw  xvc  ubz  cyu  zva  wbx.
u v w

Observaţii:
1. Noțiunea de determinant al unei matrice are sens numai pentru matrice pătratice.
2. Să se facă distincţie între o matrice care este un tabel şi determinantul matricei
respective care este un număr.
3. det  A  B  det  A   det  B însă det  A  B  det  A   det  B .

MATRICE INVERSABILE

Definiţie: O matrice pătratică A  Mn(C) se numeşte inversabilă dacă există o matrice B 

Mn(C) astfel încât A  B  B  A  In .


not
Matricea B  A -1 se numeşte inversa lui A. Observăm, prin dualitate că și A este
inversa matricei B.
Exemplu: Fie A  M3(C) cu proprietatea A3  03 .

a) Să se arate că I3   I3 - A   I3  A  A2  .

b) Să se arate că I3 - A este inversabilă şi să se determine inversa sa.


Rezolvare:
a)  I3 - A   I3  A  A2   I3  A  A2 - A - A 2 - A3  I3 - O3  I3 

 I 3   I 3 - A   I3  A - A 2  .

b)  I3  A  A2   I3 - A   I3 - A  A - A 2  A 2 - A3  I3 - A3  I3 - O3  I3

  I3 - A   I 3  A  A 2    I 3  A  A 2   I 3 - A   I 3
cf a

 I3 - A este inversabilă şi  I3 - A   I3  A  A2 .
-1

Teoremă: O matrice pătratică A  Mn(C) este inversabilă dacă și numai dacă

1
determinantul matricei este nenul. În acest caz A -1   A* ( A * se numeşte adjuncta
det A 
matricei A).
Exemple:
 2 -1 
a) Să se arate că matricea A =   este inversabilă şi să se determine inversa sa.
 3 -4 
Rezolvare:
2 -1
det A    - 8  3  - 5  det A   0  A este inversabilă şi A -1 
1
 A*
3 -4 det A 

 2 3  11 12 
t
A   A  
*

 -1 -4   21  22 

11   -1   -4   -4; 12   -1   -1  1;


11 1 2

 21   -1  3  -3;  22   -1


2 1 2 2
 2  2.
4 1
 - 
 -4 1 1  -4 1  5 5
 A*     A  - 
-1
 .
 -3 2 5  -3 2   3 2
 - 
5 5
1 0 1
 
b) Să se determine inversa matricei A =  1 2 3 .
 -1 -2 0 

Rezolvare:
1 0 1
det  A   1 2 3  0 - 2  0  2  6 - 0  6  det  A   0
-1 -2 0
1
 A este inversabilă şi A -1   A* .
det A 
1 1 -1   11 12 13 
   
t
A = 0 2 -2   A    21
*
 22  23 
1 3 0    32  33 
  31

2 -2 0 -2 0 2
11   -1  12   -1 13   -1
11 1 2 1 3
 6;   -2;   -2;
3 0 1 0 1 3

1 -1 1 -1 1 1
 21   -1  22   -1  23   -1
2 1 2 2 23
  -3;   1;   -2;
3 0 1 0 1 3

1 -1 1 -1 1 1
 31   -1  32   -1  33   -1
31 3 2 3 3
  0;   2;   2.
2 -2 0 -2 0 2

 1 1
 1 - -
3 3
 6 -2 -2   6 -2 -2   
  1  
 A   -3 1 -2   A    -3 1 -2    -
* -1 1 1 1
- .
6   2 6 3
 0 2 2 
   0 2 2  1 1

 0 
 3 3

ECUAŢII MATRICEALE

Considerăm următoarele ecuații matriceale A  X  B, X  A  B și A  X  B  C, unde


A, B, C sunt matrice date iar X este matricea necunoscută.

 Rezolvarea ecuaţiei A  X  B:
Dacă A este matrice pătratică şi det A  0  A inversabilă;

AX  B A-1 
 A-1  A  X  A-1  B  In  X  A-1  B  X  A-1  B
Observaţie: Dacă matricea A nu este matrice pătratică (sau nu este inversabilă) atunci se
determină forma matricei X pentru care relaţia A  X = B are sens şi se rezolvă sistemul de
ecuaţii având ca necunoscute elementele matricei X, sistem rezultat din egalitatea matricelor
A  X şi B.
 Rezolvarea ecuaţiei X  A  B:
Dacă A este matrice pătratică şi det A  0  A inversabilă;

XA  B  A-1

 X  A  A-1  B  A-1  X  In  B  A-1  X  B  A-1


Observaţie: Dacă matricea A nu este matrice pătratică (sau nu este inversabilă) atunci se
determină forma matricei X pentru care relaţia X  A  B are sens şi se rezolvă sistemul de
ecuaţii având ca necunoscute elementele matricei X, sistem rezultat din egalitatea matricelor
X  A şi B.
 Rezolvarea ecuaţiei A  X  B  C:
Dacă A şi B sunt matrice pătratice şi det A  0 , det B  0  A, B
inversabile;
 AXB  C A-1   B-1

 A-1  A  X  B  B-1  A-1  C  B-1  In  X  In  A-1  C  B-1  X  A-1  C  B-1


Observaţie: Dacă matricea A (sau B) nu este matrice pătratică (sau cel puţin una din matricele
A şi B nu este inversabilă ) atunci se determină forma matricei X pentru care relaţia
A  X  B  C are sens şi se rezolvă sistemul de ecuaţii având ca necunoscute elementele
matricei X, sistem rezultat din egalitatea matricelor A  X  B şi C.

SISTEME DE ECUAŢII LINIARE


CU CEL MULT 3 NECUNOSCUTE

Definiţii:
 Se numeşte sistem de ecuaţii liniare un sistem format din ecuaţii algebrice de
gradul I, cu mai multe necunoscute.
 Un sistem de ecuaţii liniare se numeşte compatibil dacă are cel puţin o soluţie.
 Un sistem de ecuaţii liniare se numeşte incompatibil dacă nu are soluţii.
 Un sistem de ecuaţii liniare se numeşte determinat dacă are o singură soluţie.
 Un sistem de ecuaţii liniare compatibil se numeşte nedeterminat dacă are o
infinitate de soluţii.
Exemple:
x - y - z  2

a) 2x  y - z  3  sistem de ecuaţii liniare
 x - y  3z  4

 xy  2
b)  2  sistem de ecuaţii neliniare
x  y  2
2

 x  2y  4 x  2
c)     S   2, 1  sistem compatibil determinat
2x - y  3 y  1

x  y  2
 x  y  2
d)     2  1  F   S    sistem incompatibil
2x  2y  4 : 2
 x  y  1

x  y  2 x  y - 2 x  2 - k
e)    , k R   , k  R  S  {  2 - k, k  / k  R} 
x  y  2 y  k y  k
 sistem compatibil nedeterminat
Observaţii:
1. Regula lui Cramer. Se aplică pentru sisteme de ecuaţii liniare în care numărul de
ecuaţii este egal cu numărul de necunoscute şi matricea sistemului are determinantul nenul.
Fie sistemul
ax  by  cz  d

a'x  b'y  c'z  d'
a"x  b"y  c"z  d"

cu necunoscutele x, y,z.
a b c 
 
 Matricea A =  a' b' c'  se numeşte matricea (asociată) sistemului.
 a" b" c" 
 
 Dacă det A   0 atunci sistemul este compatibil determinat cu soluţia dată
de regula lui Cramer:
x y z
x , y , z ,
  
d b c a d c a b d
unde:   det A  , x  d' b' c' , Δy  a' d' c' , z  a' b' d' .
d" b" c" a" d" c" a" b" d"

2. Un sistem de ecuaţii în care numărul de ecuaţii este egal cu numărul de necunoscute


se numeşte sistem de tip Cramer (sistemul are soluţie unică) dacă matricea asociată sistemului
are determinantul nenul.
3. Pentru rezolvarea unui sistem de 3 ecuții liniare cu 3 necunoscute se încearcă regula
lui Cramer. Dacă regula nu se poate folosi atunci pentru stabilirea compatibilității și
determinarea soluţiilor sistemului se poate utiliza metoda substituţiei care este relativ ușor de
aplicat pentru sistemele de ecuații liniare cu cel mult 3 necunoscute.

METODA INDUCŢIEI MATEMATICE - MATRICE


(variantă)

Definiţie. Se numeşte propoziţie un enunţ care poate fi adevărat sau fals.


Metoda inducţiei matematice este o metodă de stabilire a valorii de adevăr a unei
propoziţii Pn  care depinde de un număr natural n  m , m fiind un număr natural fixat.
Schema inducţiei matematice (variantă de demostraţie):
Fie Pn  : “propoziţie care depinde de numărul natural n ”, n  m .

Pm  : “verificare”.

Presupunem adevărată propoziţia Pn  şi demonstrăm propoziţia:

Pn  1 : “se completează Pn  1 după Pn  ”, n  m .

“Demonstraţia”
Cum Pm  este adevarată şi Pn   Pn  1 , n  m atunci conform metodei inducţiei

matematice Pn  este adevărată  n  m .

 1 4 
Exemplu 1: Se consideră matricea A    2  . Demonstraţi că An  3n1  A,
1 4

pentru orice n  .
Fie P  n  : An  3n1  A, n  
.

P 1 : A1  311 A  P 1 adevărată.


Presupunem adevărată propoziţia P  n  şi demonstrăm propoziţia:

P  n  1 : An1  3n  A, n  
.

An1  An  A  3n1  A  A  3n1  A2 .


 1 4  1 4   3 12  n 1 n 1 n 1
A2       3 A  A  3  A  3  3 A  3  A.
2 n

 1 4  1 4   3 12 
Cum P 1 este adevărată şi P  n   P  n  1 , n  
atunci, conform metodei

inducţiei matematice, P  n  este adevărată pentru orice n  


.

 2 1
Exemplu 2: Se consideră matricele A    2   şi B  I 2  A. Demonstraţi că
 4 2

B n  I 2  nA, pentru orice n  .

Fie P  n  : Bn  I 2  nA, n  
.

P 1 : B1  I 2  1A  P 1 adevărată.

Presupunem adevărată propoziţia P  n  şi demonstrăm propoziţia:

P  n  1 : Bn1  I 2   n  1 A, n  
.

Bn1  Bn  B   I 2  nA I 2  A  I 2  A  nA  nA2 .

 2 1 2 1  0 0  n 1
A2       O2  B  I 2  A  nA  nA 
2

 4 2  4 2   0 0 
 I 2  A  nA  O2  I 2   n  1 A.

Cum P 1 este adevărată şi P  n   P  n  1 , n  


atunci, conform metodei

inducţiei matematice, P  n  este adevărată pentru orice n  


.

1 1 0
 
Exemplu 3: Se consideră matricea A   0 1 0   3  . Calculaţi suma elementelor
0 0 0
 
matricei B  A50  A51.
 1 1 0  1 1 0   1 2 0  1 3 0 1 n 0
     3     
A   0 1 0  0 1 0    0 1 0  , A   0 1 0   A   0 1 0  , n 
2 n
.
 0 0 0  0 0 0   0 0 0  0 0 0 0 0 0
        
1 n 0
 
Fie P  n  : A   0 1 0  , n 
n 
.
0 0 0
 

1 1 0
 
P 1 : An   0 1 0   P 1 adevărată.
0 0 0
 
Presupunem adevărată propoziţia P  n  şi demonstrăm propoziţia:

1 n 0
 
P  n  1 : A n 1
 0 1 0, n  
.
0 0 0
 

 1 n 0  1 1 0   1 n  1 0 
n 1     
A  A  A   0 1 0  0 1 0    0
n
1 0 .
 0 0 0  0 0 0   0 0 
    0

Cum P 1 este adevărată şi P  n   P  n  1 , n  


atunci, conform metodei

inducţiei matematice, P  n  este adevărată pentru orice n  


.

 1 50 0   1 51 0   2 101 0 
     
 B  A  A  0 1 0  0 1 0   0 2 0
50 51

0 0 0 0 0 0  0 0 0
     
 suma elementelor matricei B este 105.