Biserica Manastirii Negru Voda - Campulung

Scurt istoric:

Martor autentic al continuitatii vietii poporului roman este Sfanta Manastire Negru Voda ctitorita in 1215, prin traditie,
de Radu Negru Voievod. Fortificatiile datate din jumatatea secolului al XIV-lea sunt realizate sub forma unui val de pietris
si bolovani de 9m latime inconjurat cu un sant adanc de 2.5m plin cu apa. Palatul Domnesc a fost nucleul in jurul caruia s-
au adaugat pe parcurs toate celelalte constructii ce vor forma Sfanta Manastire. Al doilea ctitor al Manastirii, Matei
Basarab (1635-1638) reface din temelii lacasul, rezidind si biserica afectata in urma cutremurului din 1628, conferindu-i o
noua semnificatie, in acelasi an fiind construit si Turnul clopotnitei, inalt de ~35m, avand functie de poarta de incinta dar si
fortificatie cu character militar, fiind prevazut cu metereze.

Componente:

-Paraclisul Domnesc al curtii voievodale (ulterior Biserica Mare a Manastirii)

-Biserica Mica (bolnita) din primul sfert al veacului al XVIII-lea
-Turnul Clopotnita de la intrarea in incinta din sec al XVII-lea
-Casa Domneasca din sec al XVII-lea construita pe vechi temelii din sec al XIV-lea
-Casele egumenesti din sec al XVIII-lea
-Anexa Casei Domnesti si chiliile de la inceputul sec al XIX-lea;

Biserica Mare

-zidita de arhitectul Franz Walet in acelasi loc si cu aceleasi materiale de la prima constructie
-are hramul “Adormirea Maicii Domnului” si este la a treia constructia manastirii;

Descrierea planului

-forma de nava, cu 3 turle, cea din mijloc mai mare, iar cele de la rasarit si apus mai mici
-altarul este larg, in forma de arc de cerc, cu o fereastra mare pe axa bisericii, incadrata de o arcada si
o alta mai mica, situata spre sud, deasupra usii
-bolta este compartimentata de doua arcade asimetrice, sprjinite pe stalpi doar in partea de rasarit
-in spatele tamplei se afla doua coloane care se inalta pana la bolta; tampla prezinta un plan central
mai avansat spre naos, fata de cele laterale, retrase spre altar
-naosul este dreptunghiular si reprezinta el mai spatios compartiment al bisericii, desi nu are abside.
-pe laturile exterioare exista cate o fereastra mare, iar turla deschisa, foarte larga si inalta, octogonala,
cu patru arcade sprijinite pe stalpi masivi, este luminata de opt ferestre mari
-inspre altar, un spatiu secundar, ingust, cu arcade laterale si cu cate o fereastra pe laturile exterioare,
avand bolta elipsoidala, este despartit de restul naosului printr-o mare arcada
-intre naos si pronaos se interpune o arcada semicirculara, sprijinita pe stalpi masivi laterali
-pronaosul 1, tot dreptunghiular, cu bolta elipsoidala, are doua arcade la capete si cu cate o fereastra pe
fiecare latura exterioara
-intre pronaosul 1 si pronaosul 2 se afla coloane inalte fixate pe socluri patrate; ele separa un spatiu
central si doua spatii mici laterale, toate cu arcade semicirculare, intre care cea din mijloc este cea mai
mare; pe acelasi aliniament cu culoanele se afla stalpi masivi cu latimea de cca 1,5m
-pronaosul 2, tot dreptunghiular cu bolta elipsoidala si are doua arcade semicirculare la capete si cate o
fereastra pe latura exterioara.

Particularitati

-tampla din lemn are decoratii ornamentale, predominand motive vegetale stilizate, cu frumoase
colonete si decorate cu frunze si avand mici capiteluri; usile imparatesti si domnesti sunt abundant
decorate
-intre cele 3 registre de icoane se remarca cel superior, care se arcuieste semicircular in partea
centrala
-in mijlocul naosului se afla un mare policandru din lemn sculptat
-in partea sudica a pronaosului 1 se afla mormantul voievodului Nicolae Alexandru Basarab (1352-
1364)
-pe peretele vestic al pronausului 2 se afla o pisanie ampla situata deasupra usii de la intrare continand
istoria constructiei bisericii
-in 1955 s-a oranduit si picture din nou, in fresca;
-in partea sudica este pictat Melchisedec, primul egumen, iar pe cea nordica chipul lui Pana Costescu
-pe latura vestica sunt zugraviti Matei Basarab si du Doamna Elena, tinand in mana o biserica cu trei
turnuri mari si doua mici
-biserica este zidita din piatra de Albesti, pe peretele exterior din vest se afla doua pisanii despre
istoricul manastirii, asa cum era cunoscut in vremea lui Matei Basarab
Observatii

-nu poate fi verificata ideea conform careia biserica rezidita de Matei Basarab reia si forma si
volumetria bisericii de secol XIV
-cele doua turle mici de pe pastoforii trimit mai degraba la o cruce greaca pentru naos (tip Biserica
Mitropoliei din Targoviste), cu pastoforii mai dezvoltate, cu pronaos, completata cu exonartex.
-de asemenea, deasupra exonartexului este mai probabil sa fi fost o a doua turla si nu un turn-
clopotnita;
(turnul-clopotnita de ar fi existat de la inceput, ar fi fost un unicat, bisericile de manastire de atunci
neavand asemenea turnuri)

BIBLIOGRAFIE:

-Dumitru Baciu: Lumini Muscelene

-Ion Popescu Argeşel: Mănăstirile şi bisericile din Muscel la cumpăna dintre milenii
-Tereza Sinigalia: Repertoriul Arhitecturii in Tara Roamneasca 1600 - 1680