Η η 8 Ɲ e lung eta (ita)

(gr.mod.i)
Θ ϑ, θ 0 th theta
Ι ι 10 i iota
Κ κ 20 k kappa
Λ λ 30 l lambda
Μ μ 40 m mi
Ν ν 50 n ni
Ξ ξ 60 x (ks) xi (ksi)
Ο ο 70 ǂ o scurt o micron
Π π 80 p pi
Ρ ρ 100 r ro
Σ σ, ς 200 s sigma ς la sfârúitul
cuvintelor,
σ în celelalte
cazuri
Τ τ 300 t tau
Υ υ 400 y ü (german) ü psilon
Φ ϕ 500 ph f fi
Χ χ 600 kh h (gutural) hi
Ψ ψ 700 ps psi
Ω ω 800 ǀ o lung o mega

ALFABETUL CHIRILIC 
Alfabetul Valoarea Denumirea Transcrierea ObservaĠii privind pronunĠarea
chirilic numerică literelor în alfabet
latin

B
1 B[>

B[>
a

C
- CVLZ
CVLZ
b

W
2 WÌEÌ
v

H
3 HMBHPMJ

HMBHPMJ
g

E
4 EPCSP

EPCSP
d

F
úi
F
 5 lTU>

TU>
e, je je = ie


- OWÌ
OWÌUF

UF
ž ž = j românesc

Ɩ


Ɩ 6 ÌMP

MP
dz

8
 [ ƥ

[  7 [FNMÎ
[FNMÎ
z

J
8 JF

JF
i


(úi ơ) 10 С
(iota)

[ ͕] - HFSW<

FSW<
g’ ca în rom. ghici

L
20 LBLP

LBLP
k

M
30 MÍE
l

N
40 NZTMJUF

TMJUF
m

O
50 OBR<

OBR<
n

P
70 PO<

PO<
o

Q
80 QPLPJ

QPLPJ
p

S
100 S<DJ

S<DJ
r

T
200 TMPWP

TMPWP
s

U
300 UWS>EP

UWS>EP
t

V

V

400 VL>

VL>
u

G
500 GS<U>

GS<U>
f

I
600 IÌS<

S<
ch, x

D
900 DJ

DJ
c c = Ġ românesc

Y
¦
Y
¦

90 YS<W<

YS<W<
þ ca româneúte cere, cine

R
- RB

RB
š š = ú românesc

X
(sau
X
- XB

XB
št št = út românesc

RU)
RU
>
- lS>
(ier
S>
ɴ (sau ǎ) apropiat de ă românesc
mare)
Ê
?

?
- lSÊ
y apropiat de î românesc

<
- S<
(ier
S<
ɶ (sau Ʊ) ei redus
mic)

9
 Ì
- ÌU<

U<
Č ea

Í
-
ju iu

Î
-
ja ia


900 ius mic Ċ en


- 
jĊ ien


- ius mare on on


- 
jon ion


60 J
ks

ː


700 ːJ
ps


x



9 xJUB
JUB

JUB
gr. ș (th)


400 JDB

JDB
gr. ȣ (i)


800 
o
Problema anteriorităĠii unuia dintre cele două alfabete slave a fost úi continuă să
fie úi astăzi obiectul a numeroase cercetări úi dispute útiinĠifice. Totuúi, în prezent,
majoritatea cercetătorilor sunt de acord să interpreteze útirile transmise de călugărul
Hrabr, în lucrarea sa, Despre litere, în sensul că Constantin-Chiril a creat alfabetul
glagolitic úi că înainte de epoca chirilo-metodiană nu a existat o scriere slavă în
adevăratul înĠeles al cuvântului, deúi rudimente de scriere evident că au putut fi cunoscute
de popoarele slave. Alfabetul slav – spune Hrabr – a fost alcătuit de Constantin Filosoful,
numit Chiril, care a făcut 38 de litere, dintre care 24 după sistemul celor greceúti, iar 14
potrivit pronunĠării slave. Întrucât nu ne este cunoscut numărul iniĠial al literelor
glagolitice sau al celor chirilice, aceste cifre nu ne pot da indicaĠii precise despre care
anume dintre cele două alfabete este vorba în lucrarea lui Hrabr. Totuúi, dacă Ġinem
seama de faptul că una dintre copiile lucrării păstrează urme ale unui original glagolitic,
precum úi de alte considerente de ordin istoric, ajungem la concluzia că Hrabr a scris cu
alfabet glagolitic. Este de presupus că, în vechime, acest alfabet purta numele autorului
său. Cercetătorii au arătat că, după părăsirea alfabetului glagolitic în Ġările slave (cu
excepĠia CroaĠiei), a fost posibil ca tradiĠia să atribuie lui Chiril singurul alfabet folosit
ulterior, úi anume pe cel pe care astăzi îl numim chirilic.

10