Capitolul 2.

Contabilitatea capitalurilor

CAPITOLUL 2

CONTABILITATEA CAPITALURILOR

2.1. Definirea şi structura capitalurilor

Capitalurile reprezintă echivalentul valoric al resurselor investite în active

de către proprietari (capitaluri proprii) sau terţe persoane (datorii pe termen lung şi
mediu). Caracteristica acestor surse este termenul de decontare mai mare de un an, ceea
ce le atribuie caracterul de capitaluri permanente.
În funcţie de modul de constituire, capitalurile permanente se pot delimita în
următoarele grupe sau categorii:
1. capitaluri proprii;
2. provizioane;
3. împrumuturi şi datorii asimilate pe termen lung.
1. Capitalurile proprii reprezintă dreptul acţionarilor în activele unei entităţi
după deducerea tuturor datoriilor sale.
Capitalurile proprii se constituie din aportul acţionarilor sau asociaţilor, prin
autofinanţare şi pe seama altor resurse financiare şi îmbracă următoarele forme:
 capital social (contul 101);
 prime de capital (contul 104);
 rezerve (conturile 105 şi 106);
 rezultatul reportat (contul 117);
 rezultatul exerciţiului (contul 121).
Tot în structura capitalurilor proprii se mai includ şi conturile de corecţie: 109
„Acţiuni proprii răscumpărate”, precum şi câştigurile (contul 141) sau pierderile
(contul 149) legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit
sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entităţii (acţiuni sau părţi
sociale).
a. Capitalul social reprezintă aportul în numerar şi/sau în natură subscris de
către acţionari sau asociaţi la înfiinţarea oricărei forme de societate, precum şi cu ocazia
majorării capitalului social. La regiile naţionale şi locale, capitalul poartă denumirea de
patrimoniul regiei, fiind deţinut integral de stat. La companiile naţionale capitalul se
numeşte patrimoniul public şi aparţine domeniului public.
Pentru societăţile cu răspundere limitată, mărimea capitalului social este de
minim 200 lei, divizată în părţi sociale de minimum 10 lei, subscrise de 1 până la 50 de
asociaţi. La societăţile pe acţiuni limita minimă a capitalului social este de 90.000 lei,
divizată în acţiuni de cel puţin 0,1 lei (echivalentul în lei a 25.000 euro, la cursul de
schimb), iar numărul acţionarilor nu poate fi mai mic de 2.
Capitalul social iniţial este stabilit prin act constitutiv, iar majorarea sau
diminuarea sa se realizează pe baza hotărârii adunării generale a acţionarilor sau
asociaţilor (A.G.A.) şi implică modificări corespunzătoare ale actului constitutiv.
Matematic, mărimea capitalul social se identifică cu valoarea nominală a tuturor
acţiunilor sau părţilor sociale, exprimându-se prin relaţia:
CS = N x VN
unde: N = nr. de acţiuni sau părţi sociale;
VN = valoarea nominală a unei acţiuni sau părţi sociale
b. Primele de capital cuprind primele de emisiune, fuziune, aport şi de conversie
şi reprezintă diferenţa dintre preţul la care sunt valorificate acţiunile sau a părţilor
sociale şi valoarea nominală a acestora.

1
Capitolul 2. Contabilitatea capitalurilor
c. Rezervele din reevaluare reprezintă plusul sau minusul rezultat din
reevaluarea imobilizărilor corporale. Ele se determină ca diferenţă între valoarea justă şi
valoarea netă contabilă.
d. Rezerve de capital îmbracă forma de: rezerve legale, rezerve statutare sau
contractuale şi alte rezerve.
Rezervele legale se constituie anual din profitul entităţii, în cotele şi limitele
prevăzute de lege, şi din alte surse prevăzute de lege. Ele pot fi utilizate numai în
condiţiile prevăzute de lege.
Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al
entităţii, conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia.
Alte rezerve neprevăzute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe
seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau în alte scopuri, potrivit
hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor
legale.
e. Valoarea acţiunilor proprii (soldul debitor al contului 109) reprezintă
contravaloarea acţiunilor care au fost deţinute anterior de către terţi, pe termen scurt
sau pe termen lung, răscumpărate în vederea anulării sau revânzării.
f. Rezultatul reportat se referă la profitul sau pierderea din exerciţiile anterioare
a cărui repartizare sau acoperire, pe baza hotărârii adunării generale a acţionarilor sau
asociaţilor, a fost amânată. Profitul reportat majorează capitalurile proprii, iar pierderea
reportată le diminuează.
g. Rezultatul exerciţiului curent este reprezentat de profitul realizat sau
pierderea înregistrată, care majorează sau diminuează capitalurile proprii.
2. Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar
definită şi care la data bilanţului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar
care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea. Astfel spus, un
provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. Provizioanele nu pot fi
utilizate pentru ajustarea valorii activelor şi nu pot depăşi din punct de vedere valoric
sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.
Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:
 entitate are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior;
 este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora obligaţia
respectivă; şi
 poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei.
Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.
3. Împrumuturile şi datoriile asimilate pe termen lung reprezintă echivalentul
valoric al resurselor provenite de la terţi sub formă de împrumuturi şi datorii pe o
perioadă mai mare de un an, ca de exemplu: creditele bancare pe termen lung, garanţiile
reţinute furnizorilor, precum şi dobânzile aferente unor astfel de împrumuturilor şi
datoriilor asimilate.

2.2. Contabilitatea capitalului social

Constituirea capitalului social este o operaţie indispensabilă oricărei entităţi,

întrucât dovada înfiinţării este însăşi existenţa capitalului social.
Capitalul social apare la înfiinţarea entităţii prin subscriere de aporturi în natură
şi/sau numerar de către acţionari sau asociaţi. Iniţial îmbracă forma capitalului subscris
nevărsat, iar pe măsura depunerii de către acţionari sau asociaţi se transformă în capital
subscris vărsat.
Majorarea capitalului social este efectuată în baza hotărârii adunării generale a
acţionarilor sau asociaţilor şi se poate realiza prin emisiunea de noi acţiuni sau prin
majorarea valorii nominale a celor existente.
Diminuarea capitalului social se impune în situaţia retragerii acţionarilor sau
asociaţilor, pentru soluţionarea pierderilor contabile, precum şi în cazul unui capital
social supradimensionat ş.a.

2
Capitolul 2. Contabilitatea capitalurilor
Pentru organizarea contabilităţii capitalului social se utilizează conturile:
101 „Capital” (P)
1011 „Capital subscris nevărsat” (P)
1012 „Capital subscris vărsat” (P)
În creditul acestor conturi se înregistrează operaţiile privind constituirea şi
majorările de capital. Prin intermediul conturilor corespondente debitoare (456, 117, 104
şi 106) se identifică sursele de provenienţă pentru operaţiile care au dus la constituirea
sau majorarea capitalului social.
În debit se evidenţiază diminuările de capital social, în corespondenţă cu creditul
acelor conturi care indică modalităţi efective de reducere a lui (456, 117, 109 şi 141).
Soldul contului 101 „Capital” este creditor şi reprezintă capitalul subscris vărsat
sau nevărsat, după caz.
Pentru capitalul social se organizează şi o evidenţă analitică, pe acţionari sau
asociaţi, cu ajutorul “Registrului acţionarilor sau asociaţilor”, ce cuprinde numărul şi
valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale subscrise şi vărsate, sau numai
subscrise de către fiecare acţionar sau asociat.
Exemplu privind înregistrările contabile ce se efectuează cu ocazia constituirii
capitalului social la o societate pe acţiuni:
Nr. Conturi Valoare
Conţinutul operaţiei economice
crt. D C - lei -
1. Pe bază borderoului se înregistrează subscrierea 456 1011 150.000
capitalului social pentru suma de 150.000 lei
2. Se încasează aporturile de la acţionari: % 456 80.000
- prin bancă suma de 50.000 lei; 5121 50.000
- prin casierie suma de 30.000 lei. 5311 30.000

3. Constituirea capitalului social vărsat de 80.000 lei 1011 1012 80.000

4. Primirea aportului de marfă în sumă de 70.000 lei 371 456 70.000
5. Constituirea capitalului social vărsat de 70.000 lei 1011 1012 70.000
În mod similar se înregistrează şi operaţiile aferente constituirii unei societăţi
comerciale prin subscrierea capitalului social sub formă de părţi sociale.
În ceea ce priveşte majorarea de capital social, aceasta poate fi efectuată fie prin
subscrierea de noi aporturi în natură şi/sau numerar, fie prin operaţii interne ce
utilizează resurse aflate la dispoziţia entităţii, cum ar fi: capitalizarea profitului,
încorporarea rezervelor (cu excepţia celor legale), capitalizarea primelor de emisiune sau
conversia în capital a unor datorii faţă de terţi.
Un aspect financiar important este cel privitor la protecţia vechilor acţionari în
cazul emisiunii de noi acţiuni.
Atunci când se emit acţiuni ce pot fi cumpărate atât de acţionarii vechi, cât şi de
cei noi, protecţia vechilor acţionari se asigură prin acordarea gratuită către aceştia de
drepturi preferenţiale de subscriere (D.S.), care sunt titluri de valoare ataşate acţiunilor
vechi şi care intră în paritate odată cu acestea. Aceste drepturi se calculează ca diferenţă
între valoarea contabilă sau bilanţieră a unei acţiuni înainte şi după emiterea de noi
acţiuni. Drepturile de subscripţie sunt valori negociabile la bursă. Deţinătorii de DS-uri
le pot folosi pentru a subscrie acţiuni noi, în funcţie de raportul de paritate. Acţionarii
noi trebuie să-şi procure DS-uri de la vechii acţionari (dacă aceştia doresc să le vândă)
pentru a putea subscrie şi, ca urmare, efortul lor financiar este mai mare, spre deosebire
de acţionarii vechi.
În cazul majorării capitalului prin încorporarea rezervelor sau a primelor de
capital, protecţia vechilor acţionari se realizează prin intermediul drepturilor de atribuire
(DA), acordate gratuit acestora. Utilizarea lor este similară cu cea a DS-urilor.
Exemple de înregistrări contabile privind majorarea capitalului social:

3
Capitolul 2. Contabilitatea capitalurilor
1. Se emit 200 acţiuni noi cu o valoare nominală de 50 lei/acţiune, în schimbul
unui aport în natură sub formă de mărfuri în valoare de 10.025 lei. În acest caz, nu mai
este necesară protecţia vechilor acţionari, întrucât aportorul este cel care primeşte
acţiunile. În contabilitate se înregistrează:
a) Subscrierea acţiunilor noi emise:
456 = % 10.025 lei
1011 10.000 lei
1043 25 lei
b) primirea aportului în natură sub formă de mărfuri:
371 = 456 10.000 lei

c) vărsarea capitalui social:

1011 = 1012 10.000 lei
d) Eventual, se capitalizează prima de aport:
1043 = 1012 25 lei

2. Capitalizarea rezervelor statutare în valoare de 750 lei:

1063 = 1012 750 lei

Diminuarea capitalului social se efectuează potrivit reglementărilor în domeniu

şi constă fie în micşorarea numărului de acţiuni sau părţi sociale, fie în reducerea valorii
nominale a acestora.
Reducerea efectivă a capitalului social se efectuează şi poate fi înregistrată în
contabilitate numai după trecerea a două luni din ziua în care hotărârea AGA a fost
publicată în Monitorul Oficial, hotărâre care trebuie să respecte minimul de capital social
fixat prin lege, inclusiv celelalte reglementări în domeniu.
Exemple de înregistrări contabile privind diminuarea capitalului social:
1. Capitalul social al S.C. ALFA S.A. este divizat în 15.000 acţiuni a 10 lei valoare
nominală. ALFA SA are o pierdere reportată ce trebuie soluţionată de 3.150 lei. S-a decis
reducerea capitalului social prin diminuarea valorii nominale a acţiunilor cu 2%, deci cu
3.000 lei, rezultând o diferenţă neacoperită de 150 lei. Valoarea nominală a unei acţiuni
devine 8 lei.
Acoperirea pierderii se înregistrează astfel:
% = 117 3.150 lei
1012 3.000 lei
1041 150 lei
Dacă nu există prime de capital disponibile, în locul contului 1041 „Prime de
emisiune” se poate utiliza contul 1068 „Alte rezerve”. Dacă pierderea reportată este mai
mică decât capitalul disponibilizat, se constituie prime de capital.
2. Se constată un capital social supradimensionat şi se decide diminuarea sa cu
suma totală de 10.000 lei (5.000 acţiuni x 2 lei/acţiune). Acţiunile vechi se schimbă cu
cele noi şi fiecare acţionar primeşte câte 2 lei pentru fiecare acţiune.
a. Plata către acţionari, prin bancă 6.000 lei şi prin casierie 4.000 lei:
456 = % 10.000 lei
5121 6.000 lei
5311 4.000 lei
b. Diminuarea capitalului social:
1012 = 456 10.000 lei

Precizare contabilă:
Răscumpărarea unor acţiuni în vederea anulării se efectuează, de regulă, la o
valoare diferită de cea nominală, mai mare sau mai mică. Astfel apar câştiguri şi pierderi
generate de operaţii de această natură (141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea
instrumentelor de capitaluri proprii” şi respectiv 149 „Pierderi legate de emiterea,

4
Capitolul 2. Contabilitatea capitalurilor
răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de
capitaluri proprii”), pentru înregistrarea diferenţelor de preţ în plus sau în minus, atunci
când valoarea de răscumpărare este mai mică sau mai mare decât cea nominală.
3. Se răscumpără 1.000 acţiuni a 5 lei valoare nominală, la un preţ de
răscumpărare unitar de 5,2 lei/acţiune şi o valoare totală de 5.200 lei.
a. Răscumpărarea acţiunilor proprii prin intermediul contului de la bancă:
109 = 512 5.200 lei
b. Anularea acţiunilor răscumpărate:
% = 109 5.200 lei
1012 5.000 lei
149 200 lei
Dacă presupunem că preţul de răscumărarea ar fi fost 4,9 lei/acţiune, adică sub
valoarea nominală de 5 lei, atunci s-ar fi înregistrat:
a1. Răscumpărarea acţiunilor proprii prin intermediul contului de la bancă:
109 = 512 4.900 lei

b1. Anularea acţiunilor răscumpărate:

1012 = % 5.000 lei
109 4.900 lei
141 100 lei

2.3. Contabilitatea rezervelor

Rezervele reprezintă, în fapt, profituri capitalizate de entitate în mod durabil. Ele

au menirea de a consolida baza materială a entităţii şi de a spori capacitatea acesteia de
a face faţă unor situaţii nefavorabile, de a acoperi mai uşor eventualele pierderi etc.
Rezervele din reevaluare reprezintă plusuri de valoare rezultate din reevaluarea
imobilizărilor corporale.
Rezervele legale se constituie la încheierea exerciţiului financiar în funcţie de
cota legală de 5%, aplicată profitului brut, până la maxim 20% din capitalul social
subscris şi vărsat.
Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual, în funcţie de
prevederile actului constitutiv al entităţii, având ca sursă profitul net. Se utilizează
potrivit prevederilor stipulate în actul constitutiv.
Rezervele reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare se
constituie atunci când imobilizările corporale reevaluate, care au generat un plus final de
valoare, au ieşit din patrimoniu şi/sau pe măsura folosirii acestora de către entitate.
În categoria "Alte rezerve" sunt incluse sumele care, pe baza hotărârii adunării
generale a acţionarilor, se repartizează din profitul net pentru acoperirea pierderilor
contabile, majorării capitalului social ca surse proprii de finanţare sau în alte scopuri
stabilite de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor
legale.
Pentru urmărirea în contabilitate a rezervelor se utilizează conturile:
105 “Rezerve din reevaluare”(P)
106 „Rezerve” (P)
1061 „Rezerve legale” (P)
1063 „Rezerve statutare sau contractuale” (P)
1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din
rezerve din reevaluare” (P)
1068 „Alte rezerve” (P)
Contul 105 „Rezerve din reevaluare” se utilizează pentru evidenţa diferenţelor
în plus şi în minus rezultate din reevaluarea activelor.
Din reevaluare pot rezulta două situaţii:

5
Capitolul 2. Contabilitatea capitalurilor
A. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă,
atunci aceasta se tratează ca:
1) o creştere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, dacă nu a
existat o descreştere anterioară, recunoscută ca o cheltuiala aferentă acestui activ, sau:
2) un venit, care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la
acelaşi element de activ.
B. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, atunci
acesta se tratează ca:
1) o cheltuială, cu întreaga valoare a deprecierii, dacă în rezerva din reevaluare nu
este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau:
2) o scădere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, cu
minimul dintre: valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă
rămasă neacoperită, se înregistrează ca o cheltuială de exploatare cu amortizarea acelei
categorii de active corporale.
Contul 106 „Rezerve” are funcţie contabilă de pasiv şi reflectă în credit rezerve
constituite de entitate, în corespondenţă cu debitul conturilor care indică sursa
rezervelor (129, 117, 104, 105, 261, 263, 265, 141).
Debitul contului se foloseşte la utilizarea rezervelor de care dispune entitatea, în
funcţie de modalităţi specifice de folosire a lor (101, 764, 117, 149 ş.a.).
Soldul creditor al contului 106 reflectă rezervele constituite şi neutilizate.
Exemple:
Nr. Conturi Valoare
Conţinutul operaţiei economice
crt. D C - lei -
1a Înregistrarea creşterii valorii unui utilaj ca urmare a 214 105 3.000 lei
operaţiei de reevaluare
1b Scăderea de valoare a unei clădiri în sumă de 2.000 lei, 105 212 2.000 lei
ca urmare a reevaluării
2 Repartizarea din profit a sumei de 1.000 lei pentru 129 1061 1.000 lei
rezerva legală
3 Repartizarea la alte rezerve a sumei de 1.500 lei din 117 1068 1.500 lei
profitul exerciţiului anterior
4 Se transferă la rezerve prime de emisiune de 800 lei 1041 1068 800 lei
5 Capitalizarea câştigului realizat din reevaluarea unui 105 1065 5.000 lei
utilaj, în sumă de 5.000 lei
6 Încorporarea la alte rezerve a creşterii de valoare a 261 1068 5.000 lei
acţiunilor deţinute la un terţ, în sumă totală de 5.000 lei sau:
263
265
7a Se înregistrează suma de 500 lei cu titlu de diferenţa în 261 1068 500 lei
plus între valoarea acţiunilor obţinute de la terţi şi sau:
valoarea neamortizată a aporturilor sub formă de 263
imobilizări corporale. 265
7b Transferarea la venituri a rezervelor de 900 lei ca urmare 1068 764 900 lei
a cedării acţiunilor
8 Trecerea la rezerve a câştigului de 700 lei, obţinut din 141 1068 700 lei
vânzarea acţiunilor proprii
9 Majorarea capitalului social cu 4.000 lei din rezerve 1063 1012 4.000 lei
statutare
10 Acoperirea din rezerve a pierderii reportate (600 lei) 1068 117 600 lei

6
Capitolul 2. Contabilitatea capitalurilor

Nr. Conturi Valoare

Conţinutul operaţiei economice
crt. D C - lei -
11 Utilizarea rezervelor, de 400 lei, pentru acoperirea 1068 149 400 lei
pierderii provenind din anularea acţiunilor proprii

2.4. Contabilitatea rezultatului exerciţiului, repartizării profitului şi

rezultatului reportat

Profitul sau pierderea unui exerciţiu financiar se urmăreşte în contabilitate cu

date cumulate de la începutul anului financiar până la încheierea acestuia, fiind
denumit şi rezultat al exerciţiului curent.
În acest sens se compară veniturile şi cheltuielile înregistrate până la sfârşitul
perioadei după formula:
VENITURI - CHELTUIELI = PROFIT
sau:
CHELTUIELI - VENITURI = PIERDERE
Rezultatul exerciţiului are o dimensiune brută şi o dimensiune netă, diferenţa
între aceste valori fiind asociată impozitului pe profit.
Aceste rezultate sunt reflectate de contabilitate cu ajutorul contului 121 ”Profit şi
pierdere”.
Contul 121 este un cont bifuncţional asimilat celor cu funcţie contabilă de pasiv.
Pentru stabilirea rezultatului exerciţiului (reflectat în soldul contului bifuncţional
121 „Profit şi pierdere”), din punct de vedere contabil la finele fiecărei luni are loc
închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli, astfel:
a. închiderea conturilor de venituri, prin virarea în creditul contului de rezultate a
soldurilor creditoare, formula contabilă cu caracter general fiind:
7xx = 121

b. închiderea conturilor de cheltuieli, prin virarea în debitul contului de rezultate

a soldurilor debitoare, formula contabilă cu caracter general fiind:
121 = 6xx

În urma acestei operaţii soldul debitor al contului 121 „Profit şi pierdere”

reflectă pierdere, iar soldul creditor reflectă profit care se va repartiza potrivit hotărârii
adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor.
În ceea ce priveşte repartizarea profitului, aceasta se evidenţiază cu ajutorul
contului 129 „Repartizarea profitului”. Contul are funcţie contabilă de activ şi reflectă
în debit repartizările efectuate din profitul net al exerciţiului, iar în credit sumele
preluate din contul de profit şi pierdere. Soldul contului la finele exerciţiului este debitor
şi reflectă repartizările din profit efectuate pe destinaţii.
Profitul realizat va fi distribuit pe următoarele destinaţii:
a. constituirea rezervelor legale:
129 = 1061
b. acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi:
129 = 117
c. alte rezerve constituite ca surse proprii de finanţare, lăsate la dispoziţia unităţii
pentru finanţarea activităţilor incluse în obiectul de activitate:
129 = 1068

După întocmirea şi aprobarea bilanţului contabil anual, este necesar să se

închidă contul 121 “Profit şi pierdere”, pentru rezultatul exerciţiului încheiat,

7
Capitolul 2. Contabilitatea capitalurilor
aceasta în vederea reflectării în cadrul lui numai a profitului sau pierderii care priveşte
noul exerciţiu. Pe baza hotărârii Adunării generale a asociaţilor sau acţionarilor, o parte
sau întregul rezultat net aferent exerciţiului încheiat, se poate reporta, în scopul
soluţionării lui în exerciţiile următoare, în sensul repartizării profitului pe destinaţii,
conform cadrului legal, sau acoperirii pierderii.
Pentru reflectarea în contabilitate a rezultatelor exerciţiului a căror soluţionare
a fost amânată, se foloseşte contul bifuncţional 117 “Rezultatul reportat”. În
creditul acestui cont se reflectă rezultatul favorabil provenit din astfel de operaţii, iar în
debit rezultatul nefavorabil. Soldul creditor indică nivelul profitului reportat, iar cel
debitor reflectă pierderea reportată obţinută din astfel de operaţii economice.
Exemplul 1:
a. se înregistrează profitul net de 6.500 lei, provenit din exerciţiul încheiat şi a cărui
repartizare a fost amânată:
121 = 1171 6.500 lei

b. profitul net reportat şi înregistrat anterior de 6.500 lei, se repartizează în

exerciţiul următor sau astfel: 3.250 lei se încorporează în capitalul social, 2.150 lei se
transferă la alte rezerve şi 1.100 lei se cuvin acţionarilor ca dividende:
1171 = % 6.500 lei
1012 3.250 lei
1068 2.150 lei
457 1.100 lei
Exemplul 2:
a. Se înregistrează pierderea de 1.050 lei, provenită din exerciţiul precedent şi a
cărei acoperire a fost amânată:
1171 = 121 1.050 lei

b. Pierderea reportată şi înregistrată anterior, de 1.050 lei, se acoperă în exerciţiul

următor (sau în alte exerciţii viitoare), după cum urmează:
 360 lei din rezerve statutare sau contractuale;
 240 lei din alte rezerve;
 280 lei din profitul exerciţiului curent;
 170 lei din capitalul social.
% = 1171 1.050 lei
1063 360 lei
1068 240 lei
129 280 lei
1012 170 lei

2.5. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung

Entităţile economice pot beneficia de credite cu termen de rambursare mai mare

de un an, de la instituţiile bancare, care sunt destinate finanţării investiţiilor. Creditele
bancare se garantează cu activele de care dispune entitatea beneficiară, sunt purtătoare
de dobânzi şi se rambursează la anumite termene denumite scadenţe.
Reflectarea în contabilitate a operaţiilor specifice obţinerii şi rambursării creditelor
pe termen lung şi a dobânzilor aferente se realizează cu ajutorul conturilor:
162 „Credite bancare pe termen lung” (P)
1621 „Credite bancare pe termen lung” (P)
1622 „Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă” (P)
168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate” (P)
1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung”(P)

8
Capitolul 2. Contabilitatea capitalurilor
Creditul contului 162 „Credite bancare pe termen lung” reflectă datoria
entităţii faţă de instituţiile bancare privind creditele primite de la acestea, potrivit
contractelor negociate. În debit sunt consemnate informaţii referitoare la diminuarea sau
lichidarea obligaţiei faţă de bănci care se realizează prin rambursarea sumelor datorate.
Soldul creditor al contului reflectă informaţii referitoare la mărimea creditelor obţinute
şi încă nerambursate băncii.
În creditul contului 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen
lung” se reflectă valoarea dobânzilor datorate aferente creditelor pe termen lung, în
corespondenţă cu debitul contului de cheltuieli cu dobânzile (666). În debit sunt înscrise
sumele plătite cu titlu de dobândă. Soldul creditor indică valoarea dobânzilor datorate
şi nedecontate încă băncii.
Evidenţa analitică se organizează pe fiecare instituţie bancară de la care provin
creditele şi pentru fiecare credit primit. De asemenea, este necesară o evidenţă analitică
distinctă pentru creditele în lei şi pentru cele obţinute în valută, pe tipuri de valută
(creditele bancare în euro separat de cele în dolari, franci elveţieni, lire etc.).
În creditul contului 1622 „Credite bancare pe termen lung nerambursate la
scadenţă” se evidenţiază sumele nerambursate la termenele negociate cu finanţatorii, iar
în debit se reflecă achitarea creditelor restante.
Soldul creditor al contului 1622 reflectă datoria reprezentată de valoarea ratelor
restante, care nu au fost achitate la scadenţele prevăzute în contractul încheiat.

Exemple:
Nr. Conturi Valoare
Conţinutul operaţiei economice
crt. D C - lei -
1. Contractarea unui credit pe o perioadă de 18 luni, în 5121 1621 150.000
sumă de 150.000 lei
2. Contractarea unui credit de 100.000 euro 5124 1621/ 435.120
(1 euro = 4,3512 lei) eur
3. Pe bază de scadenţar se înregistrează dobândă de plată 666 1682 3.000
în valoare de 3.000 lei
4. Diferenţă nefavorabilă de curs valutar pentru creditul 665 1621/ 150
primit, în sumă totală de 150 lei eur
5. Diferenţă favorabilă de curs valutar pentru creditul 1621/ 765 250
primit, în sumă totală de 250 lei eur
6. Rambursarea unei rate de 5.000 lei şi plata dobânzii % 5121 8.000
aferente de 3.000 lei pentru un credit în lei 1621 5.000
1682 3.000
7. Rambursarea ratei de 10.000 euro la un curs de 4,2012 1621/ % 43.512
lei/euro, cursul iniţial 4,3512 eur 5124 42.012
765 1.500
8. O rată scadentă de 5.000 lei nu poate fi plătită 1621 1622 5.000
9. Se înregistrează dobânda penalizatoare de 150 lei pentru 666 1682 150
o rată nerambursată la scadenţă
10. Ulterior scadenţei, se achită o rată restantă de 5.000 lei % 5121 5.150
şi dobânda penalizatoare de 150 lei 1622 5.000
1682 150

9
Capitolul 2. Contabilitatea capitalurilor
2.6. Contabilitatea altor împrumuturi şi datorii asimilate

Această categorie de împrumuturi şi datorii se referă la sumele primite cu titlu de

depozite şi garanţii, dar şi la bunurile preluate în patrimoniu cu titlu de
concesionare sau locaţie de gestiune, potrivit prevederilor din contractele încheiate cu
aceste titluri. Această categorie de datorii face parte din capitalurile permanente numai
dacă fac obiectul unor contracte încheiate, îmbrăcând forma unei operaţii de creditare.
Bunul figurează în activul chiriaşului, concesionarului sau locatorului, iar în
pasiv corespunde printr-o datorie pe o perioadă mai mare de un an.
Pentru contabilitate trebuie rezolvate mai multe aspecte: evidenţa sumelor primite
şi a bunurilor preluate; înregistrarea şi urmărirea operaţiilor de primire şi restituire din
gestiune a elementelor de activ către proprietari; calculul şi plata redevenţelor, locaţiilor
de gestiune şi a dobânzilor corespunzătoare.
Pentru toate aceste situaţii enunţate anterior, se utilizează contul 167 „Alte
împrumuturi şi datorii asimilate”, cont cu funcţie contabilă de pasiv. Acest cont se
creditează, cu sumele încasate din împrumuturi şi datorii asimilate şi cu valoarea
bunurilor preluate în concesiune. Se debitează cu sumele reprezentând alte
împrumuturi şi datorii asimilate rambursate, precum şi cu valoarea bunurilor
concesionate restituite proprietarilor. Soldul creditor reprezintă alte împrumuturi şi
datorii asimilate nerestituite.
În ceea ce privesc, dobânzile aferente acestei categorii de împrumuturi şi datorii,
contabilitatea lor se realizează cu ajutorul contului 1687 “Dobânzi aferente altor
împrumuturi şi datorii asimilate”. Acesta este un cont de pasiv, care reflectă în credit
dobânzile datorare, iar în debit dobânzile plătite. Soldul creditor indică dobânzile
neachitate.
Angajarea şi restituirea altor împrumuturi şi datorii asimilate, generează
reflectarea în contabilitate a mai multor categorii de operaţiuni economice, dintre care
exemplificăm pe cele mai frecvent întâlnite:
1. Încasări de sume, în lei sau în valută, reprezentând alte împrumuturi şi datorii,
ce nu fac obiectul: împrumuturilor din obligaţiuni, creditelor bancare pe termen lung ori
din datorii legate de participaţii, se vor reflecta în contabilitate astfel:
% = 167
5121
5124
Precizare contabilă:
Având în vedere decalajul care poate exista între momentul încheierii contractului
de împrumut şi primirea efectivă a împrumutului se poate utiliza următoarea variantă de
înregistrare contabilă:
1a. Înregistrarea împrumutului de primit de la o terţă persoană:
461 = 167
1b. Încasarea împrumutului prin intermediul contului de la bancă:
5121 = 461
2. Înregistrarea obligaţiilor de plată a dobânzilor, la sfârşit de exerciţiu financiar,
pentru alte împrumuturi şi datorii asimilate:
666 = 1687
3. La termenele de restituire, prevăzute în contracte, se rambursează rata
scadentă a altor împrumuturi şi datorii asimilate şi se plăteşte dobânda aferentă, în lei
sau în valută:
% = 5121
167 sau
1687 5124

4. Primirea în leasing financiar a unui utilaj în valoare 27.000 lei:

10
Capitolul 2. Contabilitatea capitalurilor
2131 = 167 27.000 lei

5. Înregistrarea pe baza facturii de leasing financiar, a ratei de 900 lei, a dobânzi

de 72 lei şi a tva în sumă de 233,28 lei (24% x 972 lei):
% = 404 1.205,28 lei
167 900 lei
666 72 lei
4426 233,28 lei

6. Diferenţa nefavorabilă de curs valutar aferentă unei datorii faţă de un terţ

exprimată în lei, cu decontare în funcţie de cursul unei valute:
668 = 167

7. Diferenţa favorabilă de curs valutar aferentă unei datorii faţă de un terţ

exprimată în lei, cu decontare în funcţie de cursul unei valute:
167 = 768
Precizare contabilă:
În cazul altor împrumuturi şi datorii asimilate în valută, la momentul lichidărilor
pot apare diferenţe de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, care vor fi reflectate cu
ajutorul contului 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”, respectiv 665
„Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”, după caz. Aceleaşi două conturi se
utilizează şi la finele exerciţiului, atunci când este necesară actualizarea datoriilor de
acest tip exprimate în devize, ca urmare a modificărilor cursului de schimb la care au
fost înregistrate iniţial datoriile.
8. Se înregistrează reţinerea din sumele datorate furnizorilor de mărfuri a unor
garanţii în valoare de 2.000 euro, cusul de schimb fiind de 4,2012 lei:
401 = 167 8402,40 lei
9. La finele contractului se restituie garanţia furnizorului de mărfuri la un curs de
schimb de 4,3012 lei. Având în vedere valorile prevăzute la operaţia anterioară, în
contabilitate se reflectă:
% = 5124 8602,40 lei
167 8402,40 lei
665 200,00 lei

11