SPEȚĂ 1

Societatea comerciala A S.A. are 5 administratori. Unul dintre acestia este o persoana
juridica (reprezentata in Consiliul de administratie – „CA” - printr-o persoana fizica)
aflata sub controlul ultim al altei persoane fizice (care nu este membra a CA), recte dl.X.
Dl. X este actionarul majoritar al lui A S.A. Consiliul de administratie al lui A, in
unanimitate, decide sa supuna aprobarii adunarii generale a A S.A. un proiect de
investitie intr-o noua societate (B S.A.), al carei capital social sa fie detinut 80% de catre
A S.A. si 20% de catre cei 5 administratori. Agenda adunarii generale propusa de CA
prevede si acordarea unei imputerniciri catre CA sa negocieze si incheie, in numele lui A,
un contract de folosire de catre B a activelor principale ale lui A si a unui contract de
prestare de servicii de catre A in beneficiul lui B. Adunarea generala, cu votul „pentru”
al dlui X, aproba toate punctele de pe ordinea de zi.
La un an dupa inmatricularea lui B S.A. si incheierea celor doua contracte de mai sus,
adunarea generala a lui B S.A. decide majorarea capitalului social. Adunarea generala a
lui A S.A. decide, cu votul „pentru” al dlui X, ca A sa nu participe (sa nu subscrie) la
aceasta majorare de capital a lui B. Ca urmare, dupa finalizarea procedurii de majorare,
ponderea celor 5 actionari (in acelasi timp administratori ai A) in capitalul social al B
creste la 80% si ponderea lui A S.A. se reduce la 20%.
Imediat dupa finalizarea majorarii capitalului social, A isi declara insolventa. Principalii
creditori ai lui A sunt ANAF (organul fiscal) si o banca.

Intrebari:
a) Apreciati daca este legala hotararea adunarii generale a A S.A. de aprobare a investitiei
si a incheierii contractelor cu B.

Raspunsuri (30 p):

- prima intrebare este daca aceasta investitie este in interesul societatii A. Intrebarea este
cu atat mai legitima cu cat, din perspectiva A, aceasta investeste intr-o societate noua care
va prelua folosirea activelor principale ale lui A si va beneficia de serviciile lui A. Este
in fond o forma de „externalizare” a activitatii lui A si este legitim sa te intrebi cum
profita acest lucru lui A. In lipsa altor informatii in speta, nu putem da un raspuns la
aceasta intrebare insa este cert ca organul societar (CA) care a propus operatiunea (adica,
investitie in B plus incheierea celor doua contracte) trebuie sa sustina cu argumente
economice, fiscale, juridice, etc. propunerea de externalizare.
- un alt aspect care trebuie avut in vedere este ca in noua societate B, administratorii lui A
au o participare directa (minoritara). Este clar ca acestia sunt beneficiari directi ai
investitiei, chiar daca pentru participarea in B platesc un pret sub forma subscrierii de
aport la capitalul social al lui B. Tot ei sunt cei care propun noua investitie pentru
aprobarea AGA. In acest conditii, avand in vedere prevederile art. 144-1 LSC le incumba
sarcina de a proba ca propunand noua investitie, ei au actionat cu prudenta si diligenta,
promovand in mod prioritar interesele societatii A. Pe de alta parte, se poate discuta daca
ar avea interese contrare cu A, prin aceea ca vor deveni actionari minoritari in noua
societate B, care este beneficiara activelor si serviciilor lui A (chiar daca pentru toate
acestea B va plati un pret in conditii de piata). Din aceasta perspectiva, avand in vedere
art. 144-3 LSC, cel mai prudent ar fi ca administratorii sa se abtina de la deliberarile in
consiliul de administratie (CA) privind noua investitie sau cel putin sa demonstreze ca
investitia este prioritar in interesul lui A si nu in interesul lor sau al lui B. Cum toti
administratorii sustin noua investitie, este imposibil sa se abtina pentru ca atunci nu ar
mai avea cine sa o propuna AGA. In consecinta, administratorii se pot apara aratand ca
indiferent care ar fi interesul lor in noua investitie, ei nu au decis nimic in privinta
aprobarii ei si au supus-o AGA pentru aprobare. Daca actionarii o aproba (in ciuda
participarii minoritare a administratorilor), inseamna ca actionarii nu considera ca
interesele lor si ale A sunt afectate si prin urmare nu exista de plano un conflict de interes
intre administratori si societatea A. Din perspectiva legalitatii hotararii AGA de aprobare
a investitiei, incalcarea de catre administratori a prevederilor art. 144-1 si 144-3 LSC nu
produce efect de anulare decat daca administratorii au folosit manopere dolosive sau au
indus in eroare AGA pentru a aproba operatiunea (adica au influentat in mod nepermis
vointa sociala care s-a creat in AGA), altminteri incalcarea acestor prevederi este o falsa
problema in ce priveste cu anularea AGA.
- fata de cele aratate in paragraful anterior, devine evident ca singurul „judecator”
obiectiv (dintre organele societare) al investitiei este AGA. Cu atat mai important devine
in acest context art. 127 LSC (care este sprijinit si de o norma penala – art. 275 alin.2
LSC). X este intr-o situatie de conflict de interese aparenta pentru ca este atat actionar
majoritar, cat si, indirect, actionar in B. Prin urmare, X ar trebui sa se abtina in AGA si
sa lase pe ceilalti actionari sa delibereze si sa decida. X nu face acest lucru, atragandu-si
astfel raspunderea civila (daca operatiunea va pagubi pe A) si penala. Dar votul sau in
AGA nu duce prin el insusi la anularea hotararii AGA (v. art. 127 (2) LSC). Totusi,
conform unei jurisprudente nu lipsite de controversa a ICCJ, votul sa va conduce la
anularea hotararii daca sunt indeplinite conditiile art. 136-1 LSC, adica abuzul de
majoritate.

b) Apreciati daca este legala hotararea de neparticipare a lui A la subscrierea majorarii

capitalului social al lui B. Raspunsul dvs. este diferit daca dl. X se abtinea de la dezbateri
si vot in cadrul adunarii?

Raspunsuri (30 p):

- avand in vedere ca prin neparticiparea la majorarea capitalului social al B, A pierde
controlul asupra lui B dar intre timp A si-a transferat activitatea catre B, exista suspiciuni
serioase cu privire la influenta dlui X in atingerea acestui rezultat defavorabil lui A (art.
127 si 275 (2) i se aplica din plin). Prin urmare cresc sansele de reusita pentru ceilalti
actionari ai lui A sau un creditor al sau de a obtine anularea hotararii AGA in baza art.
136-1 LSC. Daca insa in mod obiectiv A nu putea participa la majorarea capitalului din
lipsa de resurse economice (un indiciu in acest sens este ca imediat dupa majorarea
capitalului social al lui B, A intra in insolventa), atunci se reduc semnificativ sansele de
anulare a hotararii AGA in baza art. 136-1. Daca X nu participa la deliberari si vot,
atunci in mod normal nu se mai poate cere anularea hotararii AGA.
- o intrebare care trebuie pusa este cum de s-a ajuns la decizia de majorare a capitalului
social al lui B (ca etapa preliminara actului de subscriere). O asemenea decizie se ia pe
baza unei hotarari AGA (art. 113 lit f) LSC), mai putin in cazul in care AGA a delegat
aceasta atributie catre CA (art. 114 alin.1 LSC). In ambele situatii, A domina majoritatea
de vot in cadrul AGA societatii B si s-ar fi putut opune la hotararea privind majorarea
capitalului social. Daca A se opunea majorarii capitalului social in cadrul AGA lui B
atunci nu mai exista problema neparticiparii la subscrierea majorarii capitalului social. In
afara unor prevederi contrare in actul constitutiv sau speciale in LSC (nu este cazul in
speta), A este reprezentat in AGA lui B prin organul sau de reprezentare legala (CA, mai
exact presedintele sau unul dintre administratori imputernicit de CA). Daca
administratorii lui A nu au cerut aprobarea AGA lui A sa voteze intr-un anume sens in
legatura cu hotararea de majorare a capitalului social al lui B si au votat totusi in sensul
majorarii, ei pot fi acuzati de incalcarea atributiilor de diligenta si loialitate din art. 144-1
LSC. Dar acest lucru nu inseamna automat ca hotararea de majorare a capitalul social
este nula pentru lipsa mandatului valabil pentru reprezentantul legal al lui A, mai ales
daca avem in vedere prevederile art. 55 LSC.

c) Apreciati daca pot fi anulate, in baza legii societatilor comerciale si/sau legii
insolventei, contractele incheiate intre A si B. In cazul in care nu pot fi anulate, exista si,
daca exista, pot fi utilizate alte cai legale pentru ca executarea lor sa inceteze altfel decat
prin acordul partilor?

Raspunsuri (40 p):

- in baza LSC: trebuie sa facem distinctie intre anularea hotararii AGA si anularea
contractului incheiat pe baza hotararii. In mod normal, ce este nul produce efecte nule,
mai putin in cazul in care tertul contractant (B) este de buna credinta la data incheierii
celor doua contracte. Din aceasta perspectiva, discutiile la punctele anterioare privind
nulitatea hotararii initiale in AGA societatii A isi pastreaza valabilitatea. O alta varianta
de anulare ar fi in cazul in care incheierea celor doua contracte incalca si o norma penala.
In situatia noastra, cele doua norme penale sunt art. 272 pct.1 lit.b) si art. 275 alin.2. Dar
art. 272 pct. 1 lit.b) se aplica administratorilor (or ei se apara spunand ca decizia de
incheiere a contractelor a apartinut AGA) si actionarilor fondatori (nu stim daca dl X este
actionar fondator). In ce priveste art. 275 alin.2, este discutabil daca incalcarea lui de
catre X duce la nulitatea contractului (art. 127 – care sta la baza art. 275 alin.2 - vorbeste
de raspunderea civila a lui X, nu de lipsa de valabilitate a hotararii AGA).
- in baza LPI: art. 117 este calea care pare cea mai evidenta pentru introducerea unei
actiuni in anulare, cu conditia ca incheierea actelor juridice sa se incadreze in perioada
suspecta respectiva. Din acest punct de vedere, alin.1 sau alin. 2 lit.c) ori lit.g) ar putea fi
avute in vedere. Alin. 2 lit. b) nu se aplica deoarece actele au fost incheiate cu mai mult
de 6 luni inainte de deschiderea procedurii. Aplicarea unuia dintre aceste articole
depinde de probatoriu si de inaplicabilitatea art. 119 LPI.
O alta cale de a obtine cel putin limitarea pentru viitor a pierderilor pe care le presupun
aceste contracte pentru A, este denuntarea lor de catre administrator judiciar/ lichidator in
baza art. 123 alin.1 LPI (cu riscul ca B sa introduca o actiune in despagubiri contra lui A
in baza art. 123 alin.4 LPI).