Asimptote ale graficului unei funcții

Fie   un interval de numere reale,   o funcție elementară și   

un punct de acumulare al mulțimii  . Atunci introducem următoarele drepte
care pot însoți graficul funcției  .

ASIMPTOTE ORIZONTALE
Definiție: Asimptote orizontale 
i. Dreapta  ,   este asimptotă orizontală spre   a
funcției  , dacă  .

ii. Dreapta  ,   este asimptotă orizontală spre   a

funcției  , dacă  .

Adică dreapta   este asimptotă orizontală spre   sau spre   a

funcției   dacă, atunci când   este suficient de mare (la  ) sau suficient de
mic ( la  ), graficul funcției   se "aproprie" de  .

Observație:

Pentru a găsi asimptotele orizontale ale funcției  , se caută limita

funcției la   și  , dacă   și   sunt puncte de acumulare pentru
mulțimea  .
Exemple:

1. Să se determine asimptotele orizontale ale funcției 

,  .

Rezolvare:

Atât  , cât și   sunt puncte de acumulare ale funcției date.

Funcția dată este o funcție rațională, având gradul numărătorului egal cu

gradul numitorului, asta înseamnă că rezultatul va fi egal cu coeficientii
gradului mai mare

Rezultă că dreapta   este asimptotă orizontală spre   și spre   la

graficul funcției date.

2. Fie funcția  ,  . Să se determine asimptotele

orizontale ale funcției date.
Rezolvare:

Atât  , cât și   sunt puncte de acumulare ale funcției date.

Funcția dată este o funcție rațională, având gradul numărătorului mai mic
decât gradul numitorului, asta înseamnă că rezultatul va fi, după caz ± ∞

Deci funcția   nu admite asimptote orizontale spre   și spre  .

ASIMPTOTE OBLICE
Definiție: Asimptote oblice 
i. Dacă există 

  și 

atunci dreapta    este asimptotă oblică a funcției   

spre   și reciproc.

ii. Dacă există

   și

  ,

atunci dreapta    este asimptotă oblică a funcției   

spre   și reciproc.

Observație:

O funcție nu poate avea simultan și asimptotă orizontală și asimptotă oblică.

(Deci dacă se găsește o asimptotă orizontală a unei funcții, nu se mai caută și
ecuația asimptotei oblice.)

Exemple:
 1. Să se caute asimptotele oblice pentru funcția  ,  .

Rezolvare:

Am văzut că funcția   nu admite asimptote orizontale spre   sau spre  .

Căutăm asimptotele oblice ale acestei funcții, dacă acestea există.

Căutăm drepte de forma   la  , unde:

.
 .

Atunci:

Deci dreapta   este asimptotă oblică spre   la graficul funcției  .

La fel se întâmplă și la  . 

În concluzie, dreapta   este asimptotă oblică spre   și spre   la

graficul funcției date.
 2. Să se determine asimptota oblică spre   a funcției 

,  .

Rezolvare:

Căutăm drepte de forma   la  , unde:

Rezultă că funcția nu are asimptota oblică la 

ASIMPTOTE VERTICALE
Definiția : Asimptote verticale 
i. Dreapta   este asimptotă verticală a funcției   dacă cel puțin una
din limitele laterale   sau   există și este unică.

(Adică   sau  .)

ii. Dacă   este   sau  , atunci dreapta   se

numește asimptotă verticală la stânga.

iii. Dacă   este   sau  , atunci dreapta   se

numește asimptotă verticală la dreapta.

iv. Dacă limitele laterale ale funcției   în   sunt infinite (adică   sau 
), atunci dreapta   se numește asimptotă verticală bilaterală.

Observație:

Se poate ca o funcție să nu aibă asimptote verticale, iar existența acestora nu

depinde de existența asimptotelor orizontale sau a asimptotelor oblice.

Exemple:

1. Fie funcția  ,  . Să se determine asimptotele

verticale ale acestei funcții, dacă există.

Rezolvare:

Cercetăm dacă dreapta   este asimptotă verticală.

Calculăm   și  .
 - asimptotă verticală la stânga.
  - asimptotă verticală la dreapta.

Fiind simultan asimptotă verticală la stânga și asimptotă verticală la dreapta,

rezultă că dreapta   este asimptotă verticală bilaterală.