Tipuri de lirism

Modalitatea de exprimare a ideilor poetice, a stărilor afective – asumate sau nu de

eul liric – generează tipurile de lirism.

Acestea pot fi:

 lirism subiectiv (confesiv) – expresia cea mai directă a comunicării poetice;

- Indicii textuali specifici vizează categoria subiectivității:
 forme de pers I / a II-a, sg / pl;
 formule de adresare directă (vocativ, imperativ);
 mărci ale afectivității (interjecții, exclamații, interogații,
pauze afective)
- tipurile de discurs specifice sunt:
 monologul liric;
 monologul liric adresat
 lirism obiectiv- disimulează prezența eului liric, substituind-o cu alte prezențe lirice
sau estompând vocea lirică sub aparența impersonală a unui discurs anonim;

-poate fi:

 lirism mascat (lirica măștilor) – exprimarea ideilor, a

sentimentelor sub o identitate străină (Luceafărul, Rugăciunea
unui dac de M. Eminescu
 lirica rolurilor – poetul joacă rolul unui personaj, explorează
sentimente care nu-l definesc, nu sunt propriu-zis ale sale
(George Coșbuc – Rea de plată);
 lirism impersonal: discursul este formulat la persoana a III-a,
fără a desemna o prezență intermediară, ca în lirismul mascat
sau al rolurilor (descriptivism pur –Banchizele – Ion Barbu sau
lirism gnomic –Lupta vieții– G. Coșbuc);
 lirism narativ – suprimă frontiera dintre genuri și presupune
prezența unui nucleu narativ, a unui scenariu mitic, ludic /
parodic sau inițiatic – Mistrețul cu colți de argint - Șt. Aug.
Doinaș