Grupa 9 an V
2020
1
CUPRINS
Capitolul 1 Introducere in estetica dento-facială: ramură a medicinei dentare
moderne…………………………………………………………………………………………………...3
1.1 Noțiunea de,,estetică”………………………………………………………………………...3
1.2 Aplicabilitatea esteticii in medicina dentara……………………………………………..….3
Bibliografie………………………………………………………………………………………………...4
Capitolul 2 Noțiuni de analiză a simetriei faciale……………………………………..……………...5
2.1 Puncte antropometrice…………………………………………….………………………….5
2.1.1 Puncte situate la nivelul planului medio-sagital……………………………………..5
2.1.2 Puncte paramediene……………………………………………………………………6
2.2 Planuri de referință orizontale.........................................................................................6
2.2.1 Planuri orizontale in normă frontală.......................................................................6
2.2.1 Planuri orizontale in normă laterală.......................................................................7
2.3 Regiuni topografice apreciate in cadrul analizei faciale……………….…………………..7
2.4 Forma si proporțiile fețe…..…………………………………………………………………...7
2.4.1 Forma si conturul feței…………………...…………………………………………….8
2.4.2 Examinarea din profil…………………………………………………………………..9
Bibliografie……………………………………………………………………………………………….12
Capitolul 3 Simetria facială…………………………………………………………………………....11
3.1 Abateri de la simetria facial……………………………………………………………...…13
3.2 Proporția de aur in morfologia facial……………………………………………………....14
Bibliografie…………………………………………………………………………………………...…..15
Capitolul 4
Concluzii………………………………………………………………………………………………….16
Bibliografie…………………………………………………………………………………………….....16
2
CAPITOLUL 1
Introducere in estetica dento-facială: ramură a medicinei dentare moderne
A. G. Baumgarten
3
Bibliografie
1. Ioana Baciu,Analiza unui stil estetic: STEAMPUNK, apărut în Revista Vox Philosophiae,
Volumul I (2009), numărul 1, ISSN 2100-0069.
2. Diana Dudea, “Notiuni de examinare in estetica dento-faciala", capitolul 1, editura grinta,
Cluj-Napoca 2010.
https://dexonline.ro/definitie/estetica
http://www.felsefeatlasi.com/index.php/listing/alexander-gottlieb-baumgarten-1774-1762/
https://eo.wikipedia.org/wiki/Alexander_Gottlieb_Baumgarten
4
CAPITOLUL 2
Noțiuni de analiză a simetriei faciale
5
8. Entoconchion(En)- punctul corespunzator unghiului intern al fantei palpebrale.
2. Planul bipupliar- uneste mijlocul pupilelor, cand persoana priveste drept inainte
4. Planul subnasal – trece prin punctele subnasale, delimitâand etajul mijociu de etajul inferior
al feței
7. Planul submentonier- marcheaza etajul inferior al figurii, trece prin gnation, tangent
mentonului.
1. Planul Frankfurt- cel mai frecvent in practica, in cadrul analizei de profil constituie planul
de referință orizontal. Reprezintă planul ce uneste punctele Orbitale cu tragusul. In analiza de
profil se urmarește ca acest plan sa fie paralel cu podeaua.
2. Planul estetic- a fost introdus pe baza observației clinice, conform căreia menținerea
planului Frankfur paralel cu podeaua implică o poziție ușor flectată a capului, cu privirea ațintită
spre anterior, planul estetic va deveni paralel cu podeaua. Ca urmare, planul estetic a fost
definit ca un plan arbitrar ce materializează planul orizontal si care realizează un unghi de 8
grade cu planul Frankfurt.
Este zona delimitată de superior de trichion si inferior de gnation. Extremitațiile laterale sunt
delimitate de zygion.
Folosind liniile (planurile) de referinta mentionate anterior, examinatorul poate aprecia in cadrul
examinarii, simetria faciala si proportia etajelor fetei.
1. Etajul superior- intre trichion si ophrion- cuprinde regiunea frontal. Uneori limita
inferioara a acestui etaj este considerată a fi punctul nasion.
6
2. Etajul mijlociu- intre ophrion si subnasale- include regiunile orbitare, zigomatice,
preauriculare si nazală.
a. Regiunea orbitară-este una dintre cele mai importante arii estetic feței deoarece
conține globii ocular si țesuturile de susținere prin expresivitatea ochilor si mobilitatea
musculaturii orofaciale din jur.
-are ca suport osul frontal care este dependent de gradul de dezvoltare al crestelor
supraorbitare si al glabelei.
-lațimea fantei palpebrale are (ideal) valori cuprinse intre 30-35 mm, ceea ce
constituie 1/5 din lațimea feței si perpendiculara coborata din unghiul intern al fantei
palpebrale este tangenta la aripioara nazală.
Se apreciază mobilitatea globilor ocular, simetria fantelor palpebrale,procesele
inflamatorii, modifică conturul și ocluzia palpebrală.
b. Piramida nazlă-se afla in centrul feței cu numeroase variații individuale
din punct de vedere a formei si al dimnesiunilor.
- lățimea piramidei nazale (masurata intre punctele alare) in condiții ideale constituie
70% din lungimea sa masurată intre punctele nasion si pronasion. Aceasta poate constitui un
reper pentru stabilirea dimensiunii mezio-distale a grupului incisiv maxilar.
- in funcție de raportul intre lungimea si lațimea piramidei nazale, deosebim 3 situații:
leptorhinie (nas ingust si lung), mezorhinie (nas cu dimensiuni proportionale, medii), platirhnie
( nas aplatizat si larg).
3. Etajul inferior- intre subnasale si gnation- conține reginea filtrului, buzele, regiunea
metoniere si, lateral, zonele geniene.
7
2.4 Forma si proporțiile feței
2.4.1 Forma feței
-se incadreaza in figuri geormetrice
1. Tipul muscular
-facies drepunghiular la care inalțimea feței este mai mare decât lațimea acesteia,
unghiurile gonadice apar exprimate si etajul inferior bine reprezentat.
-facies pătrat caracterizat prin aceleași unghiuri faciale exprimate, dar înalțimea feței
este egală cu diamentrul bizigomatic.
2. Tipul respirator
-contururile feței rotunjite
-facies oval, frecvent întalnit, la care domina etajul superior facial, iar înalțimea facială este mai
mare decât lățimea.
-facies rotund, caracterizat prin valori apropiate între înalțime si lățimea feței si un contur facial
circular.
3.Tipul digestiv
-predomină etajul inferior al feței, care apare mai lat decât etajul superior, asefel încat conturul
facial poate fi încadrat într-un trapez cu baza mare in jos.
4.Tipul cerebral
-predomina etajul superior al figurii(zona frontală)
-2 variante:cu unghiuri faciale exprimate sau cu unghiuri rotunjite
8
2.4 Examinarea din profil
Se consideră că, pentru ca un profil să fie frumos, trebuie să existe un echilibru între
proeminenţa frunţii, a nasului şi a bărbiei, între poziţia buzei superioare faţă de cea
inferioară; unghiul naso-labial să prezinte o deschidere de aproximativ 100°, iar şanţul
labio-mentonier să fie bine evidenţiat.³
Se analizează pozițiile relative in sens sagital ale unor puncte de referință localizate la
nivelul: glabelei, piramidei nazale, buzei superioare, buzei inferioare, mentonului.
Aceste măsuratori se realizează pe imagini fotografice ale profilului pacientului.
Pentru aprecierea clinică a profilului, pacientul are o poziție dreaptă in fotoliu stomatologic,
fără a sprijini capul, cu privirea orientate spre înainte:în acest mod, planul Frankfurt e paralel cu
podeaua.
Medicul situat lateral, apreciază pozițiile relative ale buzei superioare, buzei inferioare si
mentonului, pentru definirea profilului:drept, convex sau concav.
Aprecierea câmpului de profil in acest sens, pe planul de referință orizontal-planul lui Frankfurt-
se trasează doua perpendiculare:
-din Nasion(N) – planul naso-frontal( PLANUL DREYFUSS)
-din punctul Orbitale(N)- planul orbito-frontal (PLANUL SIMON)
9
Bibliografie
1. Florin Lazarescu, “Incursiune in estetica dentara”, capitolul 2, Bucuresti 2013.
2. Diana Dudea, “Notiuni de examinare in estetica dento-faciala", capitolul 3, editura grinta,
Cluj-Napoca 2010.
3. Anca Valceanu, “ Estetica in medicina dentara”, capitolul 7, editura Brumar
4. Enlow DH, Kuroda T, Lewis AB. The morphological and morphogenetic basis for
craniofacial form and pattern. Angle Orthod. 1971;41(3):161-88.
http://www.scielo.br/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S2176-94512013000300025
5. Magne P., Salem P.,Magne M., “ Influence of symmetry and balance on visual
perception of a white female smile”
CAPITOLUL 3
Simetria facial
Poate fi apreciată in sens vertical si in sens orizontal.
10
Pentru aprecierea localizării si amplitudinii asimetriei, alături de linia mediană sunt
importante două planuri de referință orizontale:
- Planul bipupilar ce unește centrele celor două pupile când pacientul privește drept îninte
- Planul intercomisural stabilit intre comisurile orale.
Aspectul facial placut este rezultatul respectării unor proporții armonioase între anumite
repere faciale.
,,Proporția de aur” sau ,,numărul de aur”, este o relație matematică stabilită intre două
parți inegale ale unui întreg, astfel încat raportul dintre ele sa fie egal cu raportul dintre partea
mai mare si întregul initial. Valoarea numerică a acestui raport este 0,618.
Acesta poate fi apreciat cu dispositive asemănătoare unui compas, a căror brațe descriu între
ele distanțe ce mențin acest raport.
11
a. Pe linia mediană
- Înalțimea buzei inferioare măsurată intre Li si St este mai mare si in proporție de aur cu
înalțimea buzei inferioare măsurată intre St si Ls.
- Înalțimea filtrului este mai mica și în proporție de aur cu suna înalțimii buzelor
- Distanța dintre Trichion- punctul de intersecție cu linia bipupilară apare in proprție de aur
cu distanța dintre linia bipupilară –gnation.
b. Paramedian
- Pe aceeași vertical- distanța între punctul Alar si punctul de contact al buzelor este mai
mica și în proporție de aur cu distanța între planul de contact labial si limita inferioară a
mentonului
- Pe aceeași vertical- distanța între unghiul intern al fantei palpebrale și planul de contact
al buzelor este mai mare și în proporție de aur cu distanța între planul de contact labial si
limita inferioară a mentonului.
Bibliografie
1. Diana Dudea, “Notiuni de examinare in estetica dento-faciala", capitolul 3, editura grinta,
Cluj-Napoca 2010.
2. Diana Dudea, “Notiuni de examinare in estetica dento-faciala", capitolul 1, editura grinta,
Cluj-Napoca 2010.
3. Anca Valceanu, “ Estetica in medicina dentara”, capitolul 6, editura Brumar
CAPITOLUL 4
CONCLUZII
Într-o lume asaltată de imaginea tinereții si frumuseții perpetuee, estetica este una
dintre specialitațiile care nu va lua niciodata sfarșit.
Estetica dentară este una dintre cele mai puternici instrumente in recrearea unei estetici
faciale noi, existând studii care afirma ca una dintre cele mai remarcate trasături faciale
este cea a gurii, si respective a zâmbetului.
Aspectul fizionomic agreabil si posibilitatea de etalare a unui zâmbet armonios,
contribuie la autoevaluarea pozitivă si la încrederea în propria persoană, din acest motiv
12
refacerea esteticii arcadelor dentare trebuie sa reprezinte o prioritate in strategia de
tratament.
Bibliografie
1. Florin Lazarescu, “Incursiune in estetica dentara”, capitolul 1, Bucuresti 2013.
2. Diana Dudea, “Notiuni de examinare in estetica dento-faciala", capitolul 1, editura
grinta, Cluj-Napoca 2010.
13