Sunteți pe pagina 1din 2

Corona 2 Rezolvare

1. Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două trăaături ale genului dramatic. (Alina Dabija,
Manole 3D)

Fragmentul selectat din opera literara “Manole 3D”, apartine unei opera dramatice,
deoarece prezinta particularitatile acesteia la nivel formal si de continut.

Dialogul dramatic, ca element essential in conturarea personajelor si in evolutia actiunii,


surprinde secventa dintre Lampagiul si Nostradamus, care dezbat deopotriva tema destinului si a
demersului omenirii, Nostradamus sustinand ca omul are un drum de urmat deja stabilit, oamenii
in sine tindand la identitate, idee sustinuta de secventa „omul trebuie sa fie identic cu el insusi”.
Pe de alta parte Lampagiul contrazice spusele lui Nostradamus, afirmand ca omul are capacitatea
de a evolua si de a se simtii liber, cat si oportunitatea „de a se elibera din poveste”, creandusi
singuri povestea.

Atmosfera plina de suspans ii atinge pe ambii participanti la scena, incat Lampagiul i se


adreseaza cu o tenta de contraritate : „Nu-i adevărat! Omul nu este o furnică să-şi care în spate
povestea precum furnica bobul de grâu!”.

De asemenea, se remarca prezenta notatiilor autorului, care ofera precizari privind


derularea actiunii dramatice, dar si prestanta personajelor: „NOSTRADAMUS (diplomat)”,
„(Lampagiul încuviinţează)”. Deci acestea vizeaza jocul de scena al actorilor si contribuie la
caracterizarea personajelor prin surprinderea emotiilor lui Nostradamus si ale Lampagiului care
comunica despre domeniul atat de vast si de permanenta actualitate.

2. Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două trăsături ale prozei moderniste. (Anton


Holban, Ioana)

Opera „Ioana” scrisa de Anton Holban se inscrie in imaginarul epic modernist, in primul
rand, prin lipsa coerentei cronologiei a discursului narativ, specific romanului modern. Acest
fragment este elocvent pentru intelegerea romanului modern interesat de analiza si de sondarea
vietii interioare a personajelor, iar autorul nu este interesat de indivizi canonici sau de
prezentarea veridica a realitatii

De asemenea, se observa tehnica in care eul se afla in centrul atentiei si intreaga materie
epica se subordoneaza analizei….. ?

3. Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două trăsături ale esteticii neomoderniste. (Nichita


Stănescu, Dezîmblânzirea)
Poezia „Dezimblanzirea” se inscrie in imaginarul poetic neomodernist, in primul rand,
prin caracterul ideatic al mesajului liric, o ars poetica, folosita drept cale de exprimare a
corespondentelor dintre starile sufletesti si cadrul exterior. Poezia Dezîmblânzirea, de Nichita
Stănescu, se înscrie în lirica de maturitate, care aduce o diversitate de teme şi motive, exprimând
valori gnomice, artistice, principii de viaţă prin intermediul structurilor antitetice si paradoxale:
„De mult negru mă albisem”, „De mult soare mă-nnoptasem” care plasticizeaza permanentizarea
tulburării şi trudei interioare a eului poetic, evidenţiind ideea că poetul este blestemat şi
condamnat la eterna izbândă artistică, poezia, dobândită prin chin.

De asemenea se observa metaforizarea limbajului pana la ambiguizare „Vino tu, cu tine


toată/Ca să-ntruchipăm o roată” care amplifica dorinţa arzătoare a eului intim de a se unifica într-
un tot spiritual cu Poezia, cu proprul crez si creatie artistică, remarcandu-se motivul rotii ca
simbol al perfectiunii creatiei.

Textul impresioneaza prin forta lirismului care surprinde ca intr-un basorelief simbioza
elementelor umane si nonumane, reale precum tentativa de contopire a eului cu propriai poezie.
Elementele centrale al spatiului sunt amplificate prin intermediul repetitiilor: „Ca să fiu cu mine,
mine/O, răsai răsai răsai”, ilustrând confesiunea covârşitoare a eului lăuntric, care trebuie să
pătimească spiritual, „infernul”, pentru a crea o poezie divină „un rai”.