Calatoria butoriana ca modificare inversa

-desi pare o exp care lasa urme in subiect , exp.pers butorian are un efect invers – nu-l modifica
-desi pare san u iasa din inautenticitate existentiala , pers intra finalmente tot in ea
-el pleaca de la un mom de reautenticitate –pe parcursul drumului se razgandeste –se intoarece la
inautenticitate
-roman post-modern(exp nu mai sunt capabile sa schimbe personajele)
-1926- mai traieste
-I. Pasaj dominant-primul roman –despre un imobil parizian cu 5 apartamente
-tema scrisului si timpului(se situeaza la antipdul proustianismului
-Poullion:”Pt Proust ceea ce s-a intamplat este indestructibil.Pt Butor dimpotriva. Timpul este
dioructiv”
-el aduce un fel de inovatie: structura retoricii
-apeleaza la pers a II-s :cititorul
-exp narata si intelesul ei nu apartin doar personajului ci si cititorilor sai; tu-ul nu tine numai de
tehn implicarii in lectura ci sugereaza si ca mesajul romanului, caract omului modern
- pers central- Delmond Leon- sot , tata a 3 copii, face naveta periodic(Paris-Roma),in cal de
functionar , la o firma de masini de scris(Scabelli)
-fabula- totalitatea motivelor in legatura logica temporal- causal
-fab reconstituirea logica a ce se intampla
-nu cal doar entru afaceri, dar si pt a o intalni pe bruna Cecilia care il iubeste
-cal narata e una speciala: caci L.D. s-a decis sa realizeze o mare modificare in existenta sa
banala , s-a decis sa se desparta de Henriette, sis a duca la implinire dragostea pt Cecilia,
aducand-o la Paris
- cu ac. dec. existentiala fiinta umana accede de la daszeim la existence(existenta autentica)
-decizia in virtutea caruia pers se pune in accord cu autenticitatea existentelor sale
-porneste in calatorie pe parcursul careia se vor intampla multe cum ar fi abandonarea deciziei
finale
-calatoria are ca punct de plecare Gara Lyon , iar ca punct de sosire Stazione Termini-21 de ore
-caracter clasicist al romanului constand in unit de timp si de loc (totul se petrece in mintea si in
jurul lui)
-pasiunea pt Roma antica a pers principal
-totul e modern in rest. ( ba chiar post-modern)daca ne gandim ca exp revelatoare al personajului
nu mai “pare” sa fie de tip….. dar finalmente nue, de vreme ce ea nu-l transform ape sub.,
garatie abandonarii dec. de a-si modifica viata

Ce se intampla pe parcurusul calatoriei ?

 Evenimente exterioare si interioare , cele din Psyche-a personajului , unele legate de
exterior , iar altele de interior
 Prin compozitia , prin statutul celor prezenti in compartiment ne trimite la Melville
 E vorba de 2 directii ale atentiei privirii personajului :
o Atat sper exterios (agatata de ob. si finite – le obs. in amanunt , intr-un discurs
stenographic )
o Atat spre sine ( amirica mitica si infernala)

o in virtutea celor 2 directii ale privirii , romanul va avea doua nivele : unul realus ,
stenographic (legat de ext. ) si unul symbolic ( legat de oniric , mitic si de cal. spirituala )

o M. Leiris : realismul mitologic a lui Butor

o Interioritatea : reminiscente , reflectii, constructii imaginare , rationale (amintiri
, reverii ) viziuni (cob. in Infern - a carei ultima secventa consta in epifania austila a

o rom. este si un roman de initiere spirituala

o trimite la Melville , la corabie - o abreviere a umanitatii ->compartimentul –

scriitorul sug. universalitatea perspectiveri povestirii

o ca aspect initial e marcat si prin vis (pe calea onirica) , care trimite la o coborare
in Infern ->

o -> pov. primeste marci stranii , nu e o calatorie obisnuita , ci si una in afara

spatiului si timpului calendarului (sp. sit. simbolice)

o planul simbolic e legat de Roma

o gratie aceea ce se intampla pare sa se afle la originea renuntarii deciziei

o acestei decizii ii corespunde o alta decizie – a face din ac. razgandire puncul de
plecare al unei carti

o Butor – introduce un plan proustian

o tematizeaza exp. creatoare

o initiative de a marturisi neputinta

o exista un motiv al cartii (are mereun cu el o carte)

o exp. rev. a pers. nu are consecinte asupra propriei sale vietzi , iar acest lucru tine
de post-modernitatea existentiei : erodarea capacitatii de a schimba existenta

o spre deosebire de Antichitate , cal. e deschisa din psp. p. de scrise , in esenta pt.
ca crestinismul pune accent pe mantuire

o conceptia circulara asupra timpului e inlocuita de linearitate

o p. de plecare e mai putin marcat

o epopeea e o specie conservatoire , lucru ce face ca ea sa ramana un arhitext

o dupa I. Em. Petrescu , caracterul arhaic al epopeii rezulta de universal axiologic

pe care il cultiva si prin inrudirea schemelor epice cu schemele arhitipale ale mitului

o univ. epopeii se construieste pe mitul eroic. Dincolo de modif. eroicul e “ p. de

convergenta a univ. sacrul cu univ. profane al legii cu devenirea istorica”

o erpeul epopeic prehomeric este un bastard divin

o e exemplar . cucereste divinul , accede la o ….

o 2 mari cat. de eroi : - intemeietorul (Eneas)

- legislatorul
o la Homer , eroul numai e bastard divin , nici intemeietor , ci Aristos (mobil) , opus
Vulgarului - oi poloi (valori : slava si forma)
o cu Ulise , divinul intra intr-un process de laicizare
o in Odisseea – umanul e sacralizat
o val. fundam. e intelepciunea (Sophia) – Od.
o Ul. : prudenta , cultul ordinii
o Od. e structurat pe schema calat. ca intoarcere acasa (mostos)
o accentual p. de plecare il gasim in Od. , se va generalize in EM.
o Od. prezinta intoarcerea l ap. de plecare fix
o Od. e constr. pe tema mitica a construirii centrului
o pt. Ulise : “centrul sacru nu mai e cetatea indicate de zei , care a devenit taram al
suferintei , ci Itaca, univ. pe care U. il stapaneste ca lege m iatacul pe care sungur l-a
zidit” – Ioana EM Petrescu
o cucerirea centrului devine odata cu Od. p. de sosire al epopeei si el va marca lit. eur.
descinzand din epopee
o in ep. crestina , destinul imperial …
o imp. crestin tine de o durata infinita
o C. lui R. se leaga de realitatea cuceririi centrului , dar aici e vazut ca inaltire – symbol :
munte , pe care urca Roland
o locul mortii : centrul sacru al lumii
o agonia lui R e vazuta ca o cucerire grea a …
o ea incununeaza destinul lui Roland
o eroul e un razboinic martir , care se simte chemat sa instaureze legea D-zeului pe care-l
serveste