Cozonac

Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine,
care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus
Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după
răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștelor marchează începutul
anului ecleziastic creștin.

În Ardeal tradiția este ca după Înviere, oamenii merg acasă, se odihnesc,

iar gospodinele se duc la biserică de dimineață, cu un coș în care pun din toate
bucatele gătite ( inclus sticla cu pălincă ), pe care preotul le va sfinți după
terminarea slujbei și numai după ce vor ajunge acasa vor putea gusta din
bucatele pregatite.

În comparație cu alte zone din țară, în Ardeal pe langă carnea de miel,pe

masa festivă sunt și preparate din porc, pui ,cozonaci și pască.

Cozonacul

Dulce, savuros, aromat, cu stafide, nuci, brânză, ciocolată sau rahat,

simbol al sărbătorilor fundamentale ale creştinismului, cozonacul este de fapt o
pâine mai specialã, cu o reţetă veche ce a fost îmbunătăţită progresiv.
Simbolismul sãu este asimilat de cel al pâinii: pâinea, sub forma ei euharisticã,
se raporteazã la viaţa activã, iar miracolul ei (înmulţirea pâinilor) este de ordin
cantitativ.

Legatã şi de principiul activ al dospirii, devine simbol al transformãrii

spirituale.

Similar cu pasca, cozonacul de Paște reprezintă o pâine dulce a învierii și

renașterii întregii creații, putând la fel de bine să fie pus pe masa în loc de pască
sau împreună cu aceasta. Întrucât cozonacii sunt asociați si cu sărbătoarea
Crăciunului sau alte sărbatori religioase, simbolistica lor pascală este puțin
diminuată față de aceea a păștii, dar rămâne valabilă reprezentarea ritualică a
jertfei Mântuitorului, prin stropirea cozonacului cu vin sfințit, la biserică.
Concluzionând, se poate spune că bucatele tradiționale de Paște sunt în bună
măsură o garanție a continuității tradiției religioase în plan culinar, ele
aducându-ne mereu aminte de momente importante din istoria creștinismului sau
de persoane ori ființe care au îndeplinit un rol hotărâtor pentru soarta Bisericii
creștine.
Rețetă
Ingrediente
● 1 - 1,2 kg faina alba pentru cozonac
● 500 ml lapte (3,5% grasime)
● 50 – 60 g drojdie proaspata
● 100 g unt
● 5 pliculete zahar vanilat
● 250 g zahar
● 100 ml ulei
● 5 galbenusuri
● 1 lingurita de sare
● 1 lamaie
● Esenta rom
● Pentru umplutura:
● 5 albusuri
● 700 g nuci macinate
● 3 – 4 linguri cacao
● 150 g zahar
● Coaja de la o lamaie
● 4 esente rom
● 100 g stafide / 100 g rahat (dupa
preferinta)
● 1 ou pentru uns
Mod de preparare
Se cerne faina de 3 ori pentru aerare (nu săriți peste acest pas).
Încălziți laptele amestecat cu zahărul și zaharul vanilat până se dizolvă.
Drojdia o dizolvam în câteva linguri de lapte călduț, apoi o punem în mijlocul
făinii. Presăram puțină făină peste și lăsăm până crapă.
Între timp, amestecăm gălbenușurile cu sare și coajă de lămâie, apoi le punem
peste faină. Punem laptele și amestecam cu o lingură de lemn.
Următorul proces este foarte important: frământatul. Frământăm aluatul minim
30 minute.
Facem un amestec din unt topit și ulei, ungem mainile și framantam în
continuare până la terminarea uleiului.
Lăsăm să crească cam 90 minute la un loc caldut
Umplutură:

Mixăm bine albușul cu zahărul, punem nucile, cacaua, esența de rom, coaja de
lamâie și amestecăm bine cu o lingură de lemn.
Se împarte aluatul în patru.
Se pune pe masa de lucru, se întinde o foaie de aluat cu grosimea de 1,5 cm, se
pune umplutura (optional puteti adauga bucatele de rahat sau stafide), se ruleaza
bine și se impletesc cate doua.
Se obtin doi cozonaci care se pun in tava usa cu ulei și tapetata cu faina, se lasa
până își dublează volumul, se ung cu galbenuș de ou ce în prealabil a fost bătut
bine cu doua linguri de lapte, apoi se dau la cuptorul încins și preîncălzit la 180
grade, timp de 45 minute.
Se scot, se ung cu ulei, se acoperă cu un șervet și se lasă să se răcească.