TEMA 1.

Es = Eds + Eids
Efortului direct de stocare (Eds), principalele elemente care determină mărimea acestuia
sunt:
>cheltuielile cu salariile muncitorilor şi ale personalului administrativ din depozite,
inclusiv cotele pentru impozitul pe salarii şi asigurările sociale aferente (Cs);
>cheltuielile pentru energie electrică, combustibili, lubrifianţi, abur etc., destinate
desfăşurării proceselor de manipulare, depozitare-conservare (Ct);
>cheltuielile cu amortismentele mijloacelor fixe ale depozitelor (construcţii, utilaje,
mecanisme şi alte mijloace de inventar) - Ca;
>cheltuielile pentru întreţinerea şi repararea echipamentelor (Cr);
>cheltuielile pentru iluminat, încălzit şi pentru climatizarea unor spaţii de depozitare (Ci);
>cheltuielile pentru materialele auxiliare, de întreţinere necesare activităţii depozitului
(Cma);
>cheltuielile determinate de pierderile prin perisabilităţile sau scăzămintele admise (Cp).
În concluzie, mărimea totală a efortului direct de stocare este dată de relaţia
Eds=Cs+Ct +Ca+Cr+Ci +Cma+Cp
Efortul indirect de stocare (Eids) se poate calcula cu ajutorul relaţiei:
Eids=( a∗Spv+ Spv )∗ei ,în care
a – coeficient de calcul care arată cât reprezintă cheltuielile aferente efortului direct de
stocare în raport cu valoarea medie anuală a materialelor stocate (Spv).
Spv - valoarea medie anuală a materialelor stocate
ei – reprezintă eficiența investiției pentru dezvoltarea producției care se calculează
e Pr , unde
i=
I
Pr – profitul suplimentar obţinut prin punerea în valoare a rezultatelor investiţiei "I"
finanţată prin evitarea formării stocurilor ( a x Spv + Spv ).

Exemplul 1.
De determinat efortul de stocare al unei întreprinderi, reieșind din următoarele date:
>cheltuielile cu salariile muncitorilor şi ale personalului administrativ din depozite,
Cs=120.000 lei/an;
>cheltuielile pentru energie electrică, combustibili, lubrifianţi, abur etc., destinate
desfăşurării proceselor de manipulare, depozitare-conservare Ct=10.000lei/an;
>cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe ale depozitelor (construcţii, utilaje,
mecanisme şi alte mijloace de inventar) Ca=12.000lei/an;
>cheltuielile pentru întreţinerea şi repararea echipamentelor Cr=15.000lei/an;
>cheltuielile pentru iluminat, încălzit şi pentru climatizarea unor spaţii de depozitare
Ci=8.000lei/an;
>cheltuielile pentru materialele auxiliare, de întreţinere necesare activităţii depozitului
Cma=6.000lei/an;
>cheltuielile determinate de pierderile prin perisabilităţile sau scăzămintele admise
Cp=2.000lei/an.
Valoarea medie anuală a materialelor stocate este 1.200.000 lei.
Coeficientul de calcul aferent efortului direct de stocare în raport cu valoarea medie
anuală a materialelor stocate a=1,1.
Întreprinderea planifică să obțină un profit suplimentar Pr=500.000 lei prin punerea în
valoare a rezultatelor investiţiei de I=200.000 lei finanţată prin evitarea formării stocurilor.

REZOLVARE:
Es=Eds+Eids
 Efortul direct de stocare (Eds) se determină după relaţia:
Eds=Cs+Ct +Ca+Cr+Ci +Cma+Cp
Eds=120000+ 10000+12000+15000+8000+6000+2000=173000 lei
Efortul indirect de stocare (Eids) se poate calcula cu ajutorul relaţiei:
Eids=( a∗Spv+ Spv )∗ei ,în care
a – coeficient de calcul care arată cât reprezintă cheltuielile aferente efortului direct de
stocare în raport cu valoarea medie anuală a materialelor stocate (Spv).
Spv - valoarea medie anuală a materialelor stocate
ei – reprezintă eficiența investiției pentru dezvoltarea producției care se calculează
Pr
e i=
I unde
Pr – profitul suplimentar obţinut prin punerea în valoare a rezultatelor investiţiei "I"
finanţată prin evitarea formării stocurilor ( a x Spv + Spv ).
500000
e i= =2,5
200000
Efortul indirect de stocare (Eids)
Eids=(1,1∗1200000+1200000)∗2,5=6300000 lei
RĂSPUNS: Es=173000+6300000=6473000 lei

Exemplul 2.Pentru o întreprindere producătoare sunt caracteristice următoarele cheltuieli

cu întreținerea stocurilor:
>cheltuielile cu salariile muncitorilor şi ale personalului administrativ din depozite
140000 lei/an;
>cheltuielile pentru energie electrică, combustibili, etc., destinate desfăşurării proceselor
de manipulare, depozitare-conservare 10000 lei/an;
>cheltuielile cu amortismentele mijloacelor fixe ale depozitelor 6000 lei/an;
>cheltuielile pentru întreţinerea şi repararea echipamentelor 12000 lei/an;
>cheltuielile pentru iluminat, încălzit şi pentru climatizarea unor spaţii de depozitare
20000 lei/an;
>cheltuielile pentru materialele auxiliare 2000 lei/an.
Coeficientul de calcul aferente efortului direct de stocare este 1,25. Totodată valoarea
medie anuală a materialelor stocate constituie 1.000.000 lei. Întreprinderea planifică să obțină un
profit suplimentar de 250.000 lei prin punerea în valoare a rezultatelor investiţiei de 250.000 lei
finanţată prin evitarea formării stocurilor.
De determinat efortul de stocare al întreprinderii.
 Costul total al volumului necesar de resurse materiale de aprovizionat
Q D
CT=D⋅c+ ⋅Cdu+ ⋅S
2 Q
a) Costul unităţilor de comandat într-un an:
C=D⋅c u , unde:
D – cererea anuală;
cu – costul unitar.
b) Costul depozitării anuale:
Q
Cd= ⋅Cdu
2 , unde:
Q – cantitatea de stoc comandată;
Cdu – costul de depozitare unitar anual.
c) Costul de lansare a comenzii:
D
Cl= ⋅Cl u
Q , unde:
Clu – costul lansării pentru o singură comandă.

Exemplul 1.
De determinat costul total al volumului necesar de resurse materiale de aprovizionat al
unei întreprinderi, reieșind din următoarele date:
Cererea anuală de materiale este D=100.000 t;
Cantitatea de stoc comandată Q=8.000 t;
Prețul mediu de achiziție 400 lei/t;
Costul de depozitare unitar anual Cdu=20 lei/t;
Costul lansării pentru o singură comandă Clu=5 lei/t.
REZOLVARE:
Costul unităţilor de comandat într-un an C=100000∗400=40 .000 . 000 lei ,
Q 8000
Cd= ⋅Cdu= ∗20=80000 lei
Costul depozitării anuale: 2 2 ,
D 100000
Cl= ⋅Cl u = ∗5=62 ,5 lei
Costul de lansare a comenzii: Q 8000 ,
Costul total al volumului necesar de resurse materiale
CT=40.000 .000+80000+62,5=40.080.062 ,5lei
 Prețul mediu de aprovizionare (P):
n

∑ (Qi∗Pi +Qi∗di∗t)
P= i=1 n
,unde:
∑ Qi
i=1
Qi – cantitatea necesară pentru livrarea;
Pi – prețul unitar al mărfii;
di – distanța de transportare;
t – tariful de trasnport.

Exemple
Exemplul 1. (Pr.47 pag.57)
O întreprindere producătoare de piese de schimb pentru utilaje agricole, în mod obișnuit își
asigură necesarul de 1000 tone de materie primă, de la 3 furnizori în condițiile prezentate în
tabelul 1.
Tabelul 1.
Furnizor Cantitatea livrată Prețul de livrare (lei/tonă) Distanța de transport (km)
(tone) Qi Pi di
1 400 10000 200
2 250 12500 160
3 350 11000 80
Tariful de transport (t) practicat de firmele de transport este de 2 lei pe tonă-km.
Care este prețul mediu de aprovizionare?
Rezolvare
400∗1000+ 400∗200∗2+250∗12500+250∗160∗2+350∗11000+350∗80∗2
P= =1127 lei/tona
400+250+350

( 400∗1000+400∗200∗2 )+(250∗12500+ 250∗160∗2)+(350∗11000+350∗80∗2 )

P= =1127 lei/ton
400+250+350
Exemplul 2.
O întreprindere producătoare de piese de schimb pentru utilaje agricole, în mod obișnuit își
asigură necesarul de 13000 tone de materie primă, de 4 furnizori în condițiile prezentate în
tabelul de mai jos.
Furnizor Cantitatea livrată Prețul de livrare (lei/kg) Distanța de transport (km)
(tone)
1 3000 10 180
2 2500 12 160
3 4000 11 150
4 3500 12 100
Tariful de transport practicat de firmele de transport este de 30 lei pe tonă-km (0,03 lei/kg).
Care este prețul mediu de aprovizionare?
( 3000∗10+3000∗180∗0 , 03 )+( 2500∗12+ 2500∗160∗0 , 03)+( 4000∗11+ 4000∗150∗0 , 03)+( 3500∗12+3500∗100∗0 ,03 )
P= =15 ,59 le
3000+2500+ 4000+3500
Exemplul 3.
De determinat CT
D=10000 t
Q=8000 t
Cdu=5 lei/tona
Clu=200 lei
Furnizo Cantitatea livrată Prețul de livrare Distanța de Tariful de transport
r (tone) Qi (lei/tonă) Pi transport (km) di (t) (lei/tonă-km)
1 4000 25 100 0,33
2 2500 30 80 0,25
3 3500 28 90 0,28
(4000∗25+4000∗100∗0,33)+(2500∗30+2500∗80∗0,25)+(3500∗28+3500∗90∗0,28) 543200
P= = =54
4000+ 2500+3500 10000
( 4000∗25+ 4000∗100∗0 . 33)+(2500∗30+2500∗80∗0 . 25)+(3500∗28+3500∗90∗0 .28 )
P=
10000

Q D
CT=D⋅c u + ⋅Cdu+ ⋅Clu=543200+20000+2500=565700 lei
2 Q
C=D⋅c u =10000∗54 ,32=543200 lei
Q 8000
Cd= ⋅Cdu= ∗5=20000 lei
2 2
D 100000
Cl= ⋅Cl u = ∗200=2500 lei
Q 800
TEMA 2
Viteza de rotație și numărul de rotații a stocurilor de producție
´
Spv ´
Spv
Vrz= *360 sau (zile/rotație)
Nv Cmz v
360 Nv
și Nr= sau
´ (număr rotații/an), în care:
Vrz Spv
Spv – stocul mediu de producţie în expresie valorică (lei, mii lei, mil.lei);
Vrz –viteza de rotaţie în zile (durata unei rotaţii);
Nv - necesarul valoric (mii lei, mil.lei);
Nr - numărul de rotaţii în perioada de gestiune (anul, trim., sem.);
Cmzv - consumul mediu zilnic în expresie valorică (lei, mii lei, mil.lei)

Exemplul 1.
De determinat viteza și numărul de rotații pe an a stocurilor de producție, reieșind din
următoarele date:
În anul de plan valoarea medie a stocurilor de materii prime va constitui Spv =150.000 lei
Necesarul de materii prime vor fi în valoare de Nv = 2.000.000 lei
Rezolvare:
´
Spv 150000
Vrz= *360= ∗360=27 (zile/rotație)
Nv 2000000
360 360
Nr= = =13,33 (număr rotații/an)
Vrz 27

Exemplul 2.
De determinat necesarul valoric al materiilor prime și viteza de rotație a stocurilor de
producție pentru o întreprindere, reieșind din următoarele date:
În anul de plan valoarea medie a stocurilor de materii prime va constitui Spnat =120.000
lei
Consumul mediu zilnic de materii prime în expresie valorică va constitui Cmznat = 4000
lei.
Rezolvare:
Spv 120000
Vrz= = =30 zile
Cmz 4000
360 360
Nr= = =12 (număr rotații/an)
Vrz 30
Nv=Spv∗Nr =120000∗12=1. 440 . 000 lei
Exemplul 3.
De determinat viteza și numărul de rotații pe an a stocurilor de producție, reieșind din
următoarele date:
În anul de plan mărimea medie a stocurilor de materii prime va constitui Spv =480 tone
Consumul mediu zilnic de materii prime va constitui Cmz = 30 tone.
Rezolvare:
Spnat 480
Vrz= = =16 zile
Cmz nat 30
 360 360
Nr= = =22,5 (număr rotații/an)
Vrz 16
 Indici de apreciere a furnizorilor
Indicile de creștere a calității (Iq)
qi
I q i= ,unde:
q0
q0 – nivelul de calitate a producței inițiale
qi – nivelul de calitate a producței posibile ”i”

Indicile de creștere a costurilor (Ict)

Ct
I ct i= i , unde:
Ct 0
Ct0 – nivelul costurilor totale de aprovizionare inițiale
Cti – nivelul costurilor totale de aprovizionare de la furnizorii potențiali ”i”

Exemplul 1.
O întreprindere se aprovizionează tradițional de la un furnizor care îi oferă un ansamblu în
condițiile:
Prețul de livrare este de 10 lei/bucata; Costul aprovizionării de 1 leu/bucata; Costul
prelucrării de 2,5 lei/bucata.
Pentru diversificarea surselor de aprovizionare în scopul creșterii gradului de certitudine în
asigurarea materială, se pune problema alegerii unuia dintre următorii doi furnizori:
Primul furnizor oferă subansamblul la un preț de 12 lei/bucata, costul aprovizionării fiind de
2 lei/bucata, iar costul prelucrării de 1,5 lei/bucata, calitatea produsului finit crește cu 10%.
Al doilea furnizor oferă subansamblul la un preț de 14 lei/bucata, costul aprovizionării
fiind de 1,5 lei/bucata, iar costul prelucrării de 1 leu/bucata, calitatea produsului finit crește cu
25%.
REZOLVARE:
Furnizor Preț livrare Cost aprovizionare Cost prelucrare (lei/buc)
(lei) (lei/buc)
Inițial 10 1 2,5
F1 12 2 1,5
F2 14 1,5 1
Se calculează costurile totale (Ct) pe fiecare furnizor:
Ct0=10+1+2,5=13,5 lei/buc
Ct1=12+2+1,5=15,5 lei/buc
Ct2=14+1,5+1=16,5 lei/buc
Pentru a alege unul dintre cei doi furnizori potențiali, la etapa a doua se compară indicile de
creștere a calității (Iq) cu cel de creștere a costurilor (Ict)
q 1 110 Ct 1 15 , 5
Iq 1= = =1,1 Ict 1= = =1, 14
q 0 100 Ct 0 13 , 5
q 125 Ct 16 , 5
Iq 2 = 2 = =1 , 25 Ict 2 = 2 = =1, 22
q0 100 Ct 0 13 , 5
Răspuns: Al doilea furnizor este mai avantajos, deoarece calitatea crește în proporție mai
mare față de costuri (1,25 > 1,22).

Exemplul 2
O întreprindere se aprovizionează tradițional de la un furnizor care îi oferă un ansamblu în
condițiile:
Prețul de livrare este de 20 lei/bucata; Costul aprovizionării de 2 lei/bucata; Costul
prelucrării de 4 lei/bucata.
 Pentru diversificarea surselor de aprovizionare în scopul creșterii gradului de certitudine în
asigurarea materială, se pune problema alegerii unuia dintre următorii furnizori:
Primul furnizor oferă subansamblul la un preț de 22 lei/bucata, costul aprovizionării fiind de
2,5 lei/bucata, iar costul prelucrării de 3,5 lei/bucata, calitatea produsului finit crește cu 12%.
Al doilea furnizor oferă subansamblul la un preț de 24 lei/bucata, costul aprovizionării
fiind de 2 lei/bucata, iar costul prelucrării de 3 lei/bucata, calitatea produsului finit crește cu
18%.
Al treilea furnizor oferă subansamblul la un preț de 25 lei/bucata, costul aprovizionării
fiind de 2,2 lei/bucata, iar costul prelucrării de 4 lei/bucata, calitatea produsului finit crește cu
26%.
REZOLVARE:
Furnizor Preț livrare (lei) Cost aprovizionare Cost prelucrare Creșterea calității
(lei/buc) (lei/buc) produsului finit (%)
Inițial 20 2 4
F1 22 2,5 3,5 12
F2 24 2 3 18
F3 25 2,2 4 26
Se calculează costurile totale (Ct) pe fiecare furnizor:
Ct0=20+2+4=26 lei/buc
Ct1=22+2,5+3,5=28 lei/buc
Ct2=24+2+3=29 lei/buc
Ct3=25+2,2+4=31,2 lei/buc
Pentru a alege unul dintre cei doi furnizori potențiali, la etapa a doua se compară indicile de
creștere a calității (Iq) cu cel de creștere a costurilor (Ict)
q 1 112 Ct 1 28
Iq 1= = =1 ,12 Ict 1= = =1 , 08
q 0 100 Ct 0 26
q 118 Ct 2 29
Iq 2 = 2 = =1 , 18 Ict 2 = = =1 ,12
q0 100 Ct 0 26
q 126 Ct 31 , 2
Iq 3 = 3 = =1, 26 Ict 2 = 3 = =1,2
q0 100 Ct 0 26

Răspuns: Al doilea și al treilea (F2 și F3) furnizor sunt mai avantajoși, deoarece calitatea
crește în proporție mai mare față de costuri (1,18 > 1,12 pentru F2) și (1,26 > 1,2 pentru
F3).

Exemplul 3.
O întreprindere se aprovizionează tradițional de la un furnizor care îi oferă un ansamblu în
condițiile: Prețul de livrare este de 14 lei/bucata; Costul aprovizionării de 2 lei/bucata; Costul
prelucrării de 4,5 lei/bucata
Pentru diversificarea surselor de aprovizionare în scopul creșterii gradului de certitudine în
asigurarea materială, se pune problema alegerii unuia dintre următorii doi furnizori:
Primul furnizor oferă subansamblul la un preț de 15 lei/bucata, costul aprovizionării fiind de
2,5 lei/bucata, iar costul prelucrării de 5,5 lei/bucata, calitatea produsului finit crește cu 14%.
Al doilea furnizor oferă subansamblul la un preț de 16 lei/bucata, costul aprovizionării
fiind de 3,5 lei/bucata, iar costul prelucrării de 5 lei/bucata, calitatea produsului finit crește cu
22%.