TEMA 1.

Es = Eds + Eids
Efortului direct de stocare (Eds), principalele elemente care determină mărimea acestuia
sunt:
>cheltuielile cu salariile muncitorilor şi ale personalului administrativ din depozite,
inclusiv cotele pentru impozitul pe salarii şi asigurările sociale aferente (Cs);
>cheltuielile pentru energie electrică, combustibili, lubrifianţi, abur etc., destinate
desfăşurării proceselor de manipulare, depozitare-conservare (Ct);
>cheltuielile cu amortismentele mijloacelor fixe ale depozitelor (construcţii, utilaje,
mecanisme şi alte mijloace de inventar) - Ca;
>cheltuielile pentru întreţinerea şi repararea echipamentelor (Cr);
>cheltuielile pentru iluminat, încălzit şi pentru climatizarea unor spaţii de depozitare (Ci);
>cheltuielile pentru materialele auxiliare, de întreţinere necesare activităţii depozitului
(Cma);
>cheltuielile determinate de pierderile prin perisabilităţile sau scăzămintele admise (Cp).
În concluzie, mărimea totală a efortului direct de stocare este dată de relaţia
Eds=Cs+Ct +Ca+Cr+Ci +Cma+Cp
Efortul indirect de stocare (Eids) se poate calcula cu ajutorul relaţiei:
Eids=( a∗Spv+ Spv )∗ei ,în care
a – coeficient de calcul care arată cât reprezintă cheltuielile aferente efortului direct de
stocare în raport cu valoarea medie anuală a materialelor stocate (Spv).
Spv - valoarea medie anuală a materialelor stocate
ei – reprezintă eficiența investiției pentru dezvoltarea producției care se calculează
e Pr , unde
i=
I
Pr – profitul suplimentar obţinut prin punerea în valoare a rezultatelor investiţiei "I"
finanţată prin evitarea formării stocurilor ( a x Spv + Spv ).

Exemplul 1.
De determinat efortul de stocare al unei întreprinderi, reieșind din următoarele date:
>cheltuielile cu salariile muncitorilor şi ale personalului administrativ din depozite,
Cs=120.000 lei/an;
>cheltuielile pentru energie electrică, combustibili, lubrifianţi, abur etc., destinate
desfăşurării proceselor de manipulare, depozitare-conservare Ct=10.000lei/an;
>cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe ale depozitelor (construcţii, utilaje,
mecanisme şi alte mijloace de inventar) Ca=12.000lei/an;
>cheltuielile pentru întreţinerea şi repararea echipamentelor Cr=15.000lei/an;
>cheltuielile pentru iluminat, încălzit şi pentru climatizarea unor spaţii de depozitare
Ci=8.000lei/an;
>cheltuielile pentru materialele auxiliare, de întreţinere necesare activităţii depozitului
Cma=6.000lei/an;
>cheltuielile determinate de pierderile prin perisabilităţile sau scăzămintele admise
Cp=2.000lei/an.
Valoarea medie anuală a materialelor stocate este 1.200.000 lei.
Coeficientul de calcul aferent efortului direct de stocare în raport cu valoarea medie
anuală a materialelor stocate a=1,1.
Întreprinderea planifică să obțină un profit suplimentar Pr=500.000 lei prin punerea în
valoare a rezultatelor investiţiei de I=200.000 lei finanţată prin evitarea formării stocurilor.

REZOLVARE:
Es=Eds+Eids
 Efortul direct de stocare (Eds) se determină după relaţia:
Eds=Cs+Ct +Ca+Cr+Ci +Cma+Cp
Eds=120000+ 10000+12000+15000+8000+6000+2000=173000 lei
Efortul indirect de stocare (Eids) se poate calcula cu ajutorul relaţiei:
Eids=( a∗Spv+ Spv )∗ei ,în care
a – coeficient de calcul care arată cât reprezintă cheltuielile aferente efortului direct de
stocare în raport cu valoarea medie anuală a materialelor stocate (Spv).
Spv - valoarea medie anuală a materialelor stocate
ei – reprezintă eficiența investiției pentru dezvoltarea producției care se calculează
Pr
e i=
I unde
Pr – profitul suplimentar obţinut prin punerea în valoare a rezultatelor investiţiei "I"
finanţată prin evitarea formării stocurilor ( a x Spv + Spv ).
500000
e i= =2,5
200000
Efortul indirect de stocare (Eids)
Eids=(1,1∗1200000+1200000)∗2,5=6300000 lei
RĂSPUNS: Es=173000+6300000=6473000 lei

Exemplul 2.Pentru o întreprindere producătoare sunt caracteristice următoarele cheltuieli

cu întreținerea stocurilor:
>cheltuielile cu salariile muncitorilor şi ale personalului administrativ din depozite
140000 lei/an;
>cheltuielile pentru energie electrică, combustibili, etc., destinate desfăşurării proceselor
de manipulare, depozitare-conservare 10000 lei/an;
>cheltuielile cu amortismentele mijloacelor fixe ale depozitelor 6000 lei/an;
>cheltuielile pentru întreţinerea şi repararea echipamentelor 12000 lei/an;
>cheltuielile pentru iluminat, încălzit şi pentru climatizarea unor spaţii de depozitare
20000 lei/an;
>cheltuielile pentru materialele auxiliare 2000 lei/an.
Coeficientul de calcul aferente efortului direct de stocare este 1,25. Totodată valoarea
medie anuală a materialelor stocate constituie 1.000.000 lei. Întreprinderea planifică să obțină un
profit suplimentar de 250.000 lei prin punerea în valoare a rezultatelor investiţiei de 250.000 lei
finanţată prin evitarea formării stocurilor.
De determinat efortul de stocare al întreprinderii.
 Costul total al volumului necesar de resurse materiale de aprovizionat
Q D
CT=D⋅c+ ⋅Cdu+ ⋅S
2 Q
a) Costul unităţilor de comandat într-un an:
C=D⋅c u , unde:
D – cererea anuală;
cu – costul unitar.
b) Costul depozitării anuale:
Q
Cd= ⋅Cdu
2 , unde:
Q – cantitatea de stoc comandată;
Cdu – costul de depozitare unitar anual.
c) Costul de lansare a comenzii:
D
Cl= ⋅Cl u
Q , unde:
Clu – costul lansării pentru o singură comandă.

Exemplul 1.
De determinat costul total al volumului necesar de resurse materiale de aprovizionat al
unei întreprinderi, reieșind din următoarele date:
Cererea anuală de materiale este D=100.000 t;
Cantitatea de stoc comandată Q=8.000 t;
Prețul mediu de achiziție 400 lei/t;
Costul de depozitare unitar anual Cdu=20 lei/t;
Costul lansării pentru o singură comandă Clu=5 lei/t.
REZOLVARE:
Costul unităţilor de comandat într-un an C=100000∗400=40 .000 . 000 lei ,
Q 8000
Cd= ⋅Cdu= ∗20=80000 lei
Costul depozitării anuale: 2 2 ,
D 100000
Cl= ⋅Cl u = ∗5=62 ,5 lei
Costul de lansare a comenzii: Q 8000 ,
Costul total al volumului necesar de resurse materiale
CT=40.000 .000+80000+62,5=40.080.062 ,5lei
 Prețul mediu de aprovizionare (P):
n

∑ (Qi∗Pi +Qi∗di∗t)
P= i=1 n
,unde:
∑ Qi
i=1
Qi – cantitatea necesară pentru livrarea;
Pi – prețul unitar al mărfii;
di – distanța de transportare;
t – tariful de trasnport.

Exemple
Exemplul 1. (Pr.47 pag.57)
O întreprindere producătoare de piese de schimb pentru utilaje agricole, în mod obișnuit își
asigură necesarul de 1000 tone de materie primă, de la 3 furnizori în condițiile prezentate în
tabelul 1.
Tabelul 1.
Furnizor Cantitatea livrată Prețul de livrare (lei/tonă) Distanța de transport (km)
(tone) Qi Pi di
1 400 10000 200
2 250 12500 160
3 350 11000 80
Tariful de transport (t) practicat de firmele de transport este de 2 lei pe tonă-km.
Care este prețul mediu de aprovizionare?
Rezolvare
400∗1000+ 400∗200∗2+250∗12500+250∗160∗2+350∗11000+350∗80∗2
P= =1127 lei/tona
400+250+350

( 400∗1000+400∗200∗2 )+(250∗12500+ 250∗160∗2)+(350∗11000+350∗80∗2 )

P= =1127 lei/ton
400+250+350
Exemplul 2.
O întreprindere producătoare de piese de schimb pentru utilaje agricole, în mod obișnuit își
asigură necesarul de 13000 tone de materie primă, de 4 furnizori în condițiile prezentate în
tabelul de mai jos.
Furnizor Cantitatea livrată Prețul de livrare (lei/kg) Distanța de transport (km)
(tone)
1 3000 10 180
2 2500 12 160
3 4000 11 150
4 3500 12 100
Tariful de transport practicat de firmele de transport este de 30 lei pe tonă-km (0,03 lei/kg).
Care este prețul mediu de aprovizionare?
( 3000∗10+3000∗180∗0 , 03 )+( 2500∗12+ 2500∗160∗0 , 03)+( 4000∗11+ 4000∗150∗0 , 03)+( 3500∗12+3500∗100∗0 ,03 )
P= =15 ,59 le
3000+2500+ 4000+3500
Exemplul 3.
De determinat CT
D=10000 t
Q=8000 t
Cdu=5 lei/tona
Clu=200 lei
Furnizo Cantitatea livrată Prețul de livrare Distanța de Tariful de transport
r (tone) Qi (lei/tonă) Pi transport (km) di (t) (lei/tonă-km)
1 4000 25 100 0,33
2 2500 30 80 0,25
3 3500 28 90 0,28
(4000∗25+4000∗100∗0,33)+(2500∗30+2500∗80∗0,25)+(3500∗28+3500∗90∗0,28) 543200
P= = =54
4000+ 2500+3500 10000
( 4000∗25+ 4000∗100∗0 . 33)+(2500∗30+2500∗80∗0 . 25)+(3500∗28+3500∗90∗0 .28 )
P=
10000

Q D
CT=D⋅c u + ⋅Cdu+ ⋅Clu=543200+20000+2500=565700 lei
2 Q
C=D⋅c u =10000∗54 ,32=543200 lei
Q 8000
Cd= ⋅Cdu= ∗5=20000 lei
2 2
D 100000
Cl= ⋅Cl u = ∗200=2500 lei
Q 800