Sunteți pe pagina 1din 15

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA


FACULTATEA DE DREPT

CATEDRA DREPT PUBLIC

CURRICULUM
la disciplina
„ISTORIA FILOSOFIEI DREPTULUI”
(Ciclul I)

AUTOR:
Oleg SEDLEŢCHI,
lector universitar

Contact direct: 60/20


Curs teoretic: 30/10
Lecţii practice: 30/10
Lucru individual: 90/130
Forma de evaluare: examen
Nr. de credite: 5

Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public


din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10

Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM


la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5

Aprobat la ședința Senatului USEM


din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9

CHIŞINĂU – 2013
I. PRELIMINARII

În condiţiile realizării şi reformării învăţământului universitar din Republica


Moldova, curriculumul la disciplina „Istoria filosofiei dreptului” constituie o parte
componentă a Planului de învăţământ universitar, la ciclu I.
„Istoria filosofiei dreptului” ca disciplină, urmăreşte scopul familiarizării studenţilor
pentru stabilirea interconexiunii dintre filozofie şi drept, zonele de confluenţă,
interferenţă, conflict şi evoluţie a acestora. De asemenea, filosofia dreptului are vocaţia
de a studia identitatea, temeiul, sensul, dezirabilitatea, universalitatea, locul şi rolul
dreptului în raport cu condiţia umană şi lumea – configurată prin atragerea şi conjugarea
în câmpul reflecţiei acesteia a marilor paradigme filosofice privind filozofia, a doctrinei
juridice, a evoluţiei dreptului.
Obiectul ”Istoria filosofiei dreptului” se determină pornind de la identificarea
acestei ramuri a filosofiei în cadrul Filosofiei practice. Filosofia dreptului studiază
”conceptul universal al dreptului” (Giorgio del Vecchio), studiază ideea dreptului,
conceptul dreptului şi realizarea acestuia” (Hegel), cercetează “rostul omenesc al
dreptului” (P.M. Cosmovici). Urmează să reţinem, pentru profunzimea definirii, ideile lui
Giorgio del Vecchio: “Filosofia dreptului este disciplina care defineşte dreptul în
universalitatea sa logică, cercetează originile şi caracterele generale ale dezvoltării sale
interne şi îl preţuieşte după idealul de justiţie afirmat de raţiunea pură”. Autorul
evidenţiază cele trei direcţii de cercetare proprii filosofiei dreptului: logică,
fenomenologică şi deontologică.
”Istoria filosofiei dreptului” se axsează pe studierea evoluţiei instituţiilor juridice
şi a doctrinelor juridice pe parcursul perioadelor istorice în diferite state, demonstrînd că
structura juridică actuală văzută atât sincronic, cît şi diacronic îşi are originea în
instituţiile străvechi, incontestabil se analizează perspectiva şi continuitatea progresului
juridic pe fondul istoriei instituţiilor juridice.
”Istoria filozofiei dreptului” relevă şi pune în valoare tehnicile juridice, realizate
pe parcursul istoriei, dezvoltă la studenţi o gândire juridică, necesară însuşirii şi aplicării
dreptului şi contribuie la dezvoltarea unei opinii ştiinţifice despre fenomenele istorico-
juridice ce au loc în ţara noastră şi peste hotare.
Drept scop, curriculumul universitar presupune o echilibrare a planurilor şi
programelor de învăţământ, obţinerea unor rezultate pozitive cerinţelor zilei de azi şi
tendinţelor dezvoltării social-politice, totodată prezintă o premisă a asigurării calităţii
procesului de învăţământ.
Curriculumul la disciplina vizată reprezintă un aspect inovator al învăţământului
universitar. El se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad divers de
complexitate: cunoaştere, aplicare, integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea
cunoştinţelor teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul respectiv. Aplicarea
presupune formarea abilităţilor tipice disciplinei vizate, dezvoltarea capacităţilor.
Integrarea presupune formarea capacităţii de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al
abilităţilor practice în situaţii atipice, soluţionarea situaţiilor de problemă, rezolvarea unor
sarcini cu un grad sporit de complexitate, manifestarea atitudinilor personale faţă de
diverse activităţi. Nivelul comportamental de integrare constituie finalitatea procesului de
învăţământ la disciplina vizată, formată prin realizarea obiectivelor de cunoaştere şi
aplicare.

2
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul Numărul de ore Evaluarea


modulului / Anul Responsabil
Forma

individ.
preleg.
disciplinei în

Total
de Semestrul Nr. de de modul /

sem.
de
planul de studii credite disciplină
evaluare
învăţământ
U.02.O.009
I 2 150 30 30 90 5 examen O. SEDLEŢCHI
zi
U.02.O.007
frecvenţă I 2 150 10 10 130 5 examen O. SEDLEŢCHI
redusă

III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Realizarea în timp
Nr. Unităţi de conţinut
C S LI
zi f/r zi f/r zi f/r
1 Caracteristica generală a IFD 2 1 2 1 6 10
2 Metodologia filosofiei dreptului. 2 2 6 8
3 Concepţiile filosofico-juridice al Orientului Antic.
2 1 2 1 6 8
Caracteristica generala.
4 Concepţiile etice ale Indiei Antice ca izvor al ideilor
2 2 6 8
filosofico-juridice.
5 Ideile filosofico-juridice ale Chinei Antice. 2 1 2 1 6 10
6 Apariţia şi dezvoltarea concepţiilor filozofico- juridice în
2 1 2 1 6 8
Grecia Antica.
7 Particularităţile gîndirii filosofico – juridice în epoca
2 1 2 1 6 8
Medievala.
8 Concepţiile filozofico – juridice Europene in sec. XV –
2 2 6 8
XVIII. Caracteristica generala.
9 Concepţiile filosofico – juridice in epoca Renaşterii şi
2 1 2 1 6 10
Reformaţiei.
10 Filosofia dreptului al Timpului Nou şi epocii Iluminismului. 2 1 2 1 6 8
11 Filosofia clasica Germana si ideile filosofico – juridice.
2 1 2 1 6 10
Emanuil Kant.
12 Filosofia dreptului la G. Hegel. 2 1 2 1 6 8
13 Şcoala istorică şi marxismul ca forme ale obiectivismului
2 2 6 8
juridic.
14 Concepte reprezentative ale sec. XX . Transformarea
2 1 2 1 6 10
contemporană a pozitivismului. Neopozitivismul.
15 Renaşterea concepţiei dreptului natural. 2 2 6 8
Total 30 10 30 10 90 130

3
IV. COMPETENŢE
Competenţe generice:
1. Abilitatea de autoinstruire.
2. Favorizarea soluţionării problemelor prin colaborare.
3. Dezvoltarea abilităţilor decizionale.

Competenţe specifice:
- să demonstreze cunoaşterea instituţiilor filosofiei dreptului.
- să aplice normele juridice în activitatea practică a autorităţilor administraţiei publice
(să raporteze activitatea practică a autorităţilor administraţiei publice la normele
juridice).
- să aprecieze corect diverse situaţi în baza cunoştinţelor obţinute.
- să demonstreze capacitatea de a lua decizii la nivele operaţionale şi tactice.
- să evalueze locul şi rolul dreptului contravenţional şi a procedurii contravenţionale din
perspectiva propriei specialităţi.

V. OBIECTIVELE GENERALE
La nivel de cunoaştere şi înţelegere studenţii trebuie :
- să determine obiectul de studiu al ”Istoriei filozofiei dreptului”.
- să expună metodele de cercetare în domeniu.
- să distingă cronologia dezvoltării doctrinelor politice şi de drept.
- să expună construcţia unor instituţii de drept şi orientări valorice, care sub diferite
denumiri există si in lumea contemporană (drept internaţional, drept material s.a.).

La nivel de aplicare studenţii urmează :


- să pătrundă importanţa unor concepţii, doctrine, teorii prin prisma istoriei, care
concretizează continuitatea dintre trecut si prezent.
- să determine categoriile de raporturi juridice la diferite etape de dezvoltare a statului
şi dreptului, şi să evidenţieze elementele lor.
- să identifice ierarhia şi esenţa izvoarelor dreptului în diferite perioade istorice.
- să compare formele răspunderii juridice în diferite state la etape diferite de dezvoltare
a lor;

La nivel de integrare:
- să stabilească rolul şi locul istoriei filosofiei dreptului în dezvoltarea ştiinţelor juridice
dezvoltarea statului şi a dreptului;.
- să stabilească importanţa şi corelaţia funcţională dintre particularităţile diferitor tipuri
de practică juridică în vederea adoptării şi utilizării ei în condiţiile mediului
contemporan;
- să evalueze cele mai performante modele de creare a legislaţiei în procesul de creare
a legislaţiei naţionale.
- să investigheze perimetrul doctrinar al dreptului;
- să îmbine în practica juridică raţionalitatea cu imperativitatea, moralitatea cu
constrângerea, forţa spirituală cu atitudinea intransigentă;
- să determine principiile şi ideile universal valabile în domeniul juridic, comune atât în
antichitate, cât şi în prezent;
- să estimeze eficienţa fundamentului doctrinar în cadrul formării şi evoluţiei sistemului
de drept al Republicii Moldova atât la etapa contemporană cât şi în plan istoric şi
comparat;
- să stabilească corelaţia funcţională dintre diversele concepţii despre stat şi drept;
- să stabilească modalităţile de utilizare a tezelor doctrinale la explicarea şi aplicarea
dreptului pozitiv.
4
VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUTURI

ISTORIA FILOZOFIEI DREPTULUI


Subiectul 1. Caracteristica generală a IFD.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească obiectul de studiere ale 1. Obiectul de studiu al IFD
IFD 2. IFD – ştiinţă juridică şi legătura cu alte
- să identifice criteriile de periodizare a ştiinţe.
IFD; 3. Periodizarea IFD.
- să stabilească rolul IFD şi locul ei în
dezvoltarea ştiinţelor juridice.
Subiectul 2. Metodologia dreptului şi nivelurile ei.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să deosebeasca metodele generale de 1. Metodologia dreptului în sens larg.
metodele speciale. 2. Pozitivismul juridic.
- să însuşească capacitatea de a îmbina 3. Subiectivism, obiectivism şi
aceste metode. intersubictivism în metodologia dreptului.
Subiectul 3 Filozofia dreptului în Orientul Antic. Caracteristica generală
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să deosebească condiţiile de apariţie a 1. Condiţiile apariţiei ideilor filosofico –
Filosofiei dreptului în Orientul Antic juridice în Orientul Antic.
(politice, economice, geografice ). 2. Izvoarele de apariţie a ideelor filosofico –
- să evidenţieze izvoarele de apariţie a juridice in Orientul Antic.
Filosofiei dreptului în Orientul Antic
(mitologia, religia, stiinta ).
Subiectul 4 Brahmanismul, Buddismul si Djainismul .
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să gasească tangenţele şi diferenţele în 1. Raportul dintre etica brahmanista
condiţiile de apariţie şi dezvoltare a şi ideile de drept.
ideilor fi losofico – juridice ale 2. Raportul dintre etica buddista şi
Indiei Antice. ideile de drept.
- să evidenţieze principalele teorii şi 3. Etica şi materialismul djainist şi
idei fi losofico – juridice. ideile de drept. Tangenţe şi diferenţe.
- să stabilească importanţa lor în
dezvoltarea ulterioara a Filosofiei
dreptului.
Subiectul 5 Confucianismul, Moismul si Legismul.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să stabilească raportul dintre etica şi 1. „daosul „ si ideile filosofico – juridice ale
drept. Confucianismului.
- să deosebească bazele idealiste şi 2. etica „ daosului „ si doctrinele Moiste.
materialiste ale apariţiei ideilor 3. „ daosul „ si materialismul Legistilor in
filosofico – juridice. Filosofiei dreptului a Chinei Antice.
Subiectul 6 Filosofia Dreptului în Grecia Antica.

5
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să urmarească apariţia şi dezvoltarea 1. Filosofia dreptului în perioada preclasica.
istorică a principalelor doctrine drept. 2. Filosofia dreptului în perioada clasica.
- să evidenţieze principalele teorii. 3. Filosofia dreptului în perioada
- să stabilească importanţa lor în postclasica. Stoicii Romani
dezvoltarea ulterioara a Filosofiei
dreptului.
- ideile Filosofiei dreptului în
anticchitate şi contemporaneitate.
Subiectul 7 Filosofia Dreptului în epoca Medievala.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- Să conştientizeze esenţa dualismului 1. Premizele metafizice ale concepţiilor
dreptului şi puterii de stat. creştine.
- raportul dreptului divin cu dreptul 2. Apologetica religioasă şi ideile filosofico
natural. –juridice.
3. Scolastica şi ideile filosofico – juridice.
4. Patristica şi ideile filosofico – juridice
Subiectul 8 Renaşterea şi Reformaţia.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să aprecieze corect învaţătura lui N. 1. N.Machiaveli şi ştiinţa Filosofia
Machiaveli. Dreptului.
- să aprecieze corect termenul 2. M.Luter, J.Bodain - şi depăşirea
„machiavelism” scolasticii medievale.
- să realizeze diferenţa dintre
„renaştere” şi „reformaţia europeana”.
Subiectul 9 Filosofia Timpului Nou ( Iluminismul ) şi conceptele filosofico – juridice.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să însuşească principalele idei ale 1. Raţionalismul lui H. Grotius.
şcolii dreptului natural. 2. T. Hobbs şi dreptul natural.
- să realizeze conţinutul categoriei 3. B. Spinoza şi învăţătura despre libertate.
„personalitate suverană”.
- Să conceapă importanţa valorii
practice a cunoştinţelor juridice
ştiinţifice.
Subiectul 10 Filosofia clasică Germană.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să realizeze corelaţia dintre morală şi 1. Ideile etico – juridice în filosofia lui
drept. E.Kant.
- să însuşească „imperativul categoric” 2. Filosofia dreptului a lui E. Kant
şi rolul lui în formarea dreptului.
- să realizeze izvorul dreptului şi
criteriul lui după E. Kant – în sfera
conştiinţei umane, în sfera spiritului.
Subiectul 11. Filosofia dreptului la G. Hegel
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
6
- Să determine metoda dialectică a lui 1. Noţiunea şi conceptul filosofiei
G. Hegel dreptului la G. Hegel.
- Să realizeze conceptul dialecticii lui 2. Raportul dintre afirmaţie şi negaţie.
G. Hegel
Subiectul 11 Filosofia dreptului în sec. XX .
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să deosebească tendinţele şi 1. Caracteristica generală .
concepţiile pluraliste în Filosofia 2. Pozitivismul si neopozitivismul .
Dreptului. 3. Concepţia dreptului natural al sec. XX
- să realizeze cauzele şi condiţiile
transformării pozitivismului în
neopozitivism.
- să stabilească rolul fenomenologiei,
existenţialismului, hermeneuticii,
filosofiei comunicative în formarea
teoriei Filosofia Dreptului.
Subiectul 12. Directia intersubiectiva a dreptului natural in conceptiile contemporane.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să se familiarizeze cu concepţiile 1. Depaşirea metodelor subiectiviste şi
fenomenologiei existentiale (A. abordarea unilaterală în conştientizarea
Caufman, P. Richier, ş.a. ). dreptului.
- să se familiarizeze cu concepţiile 2. Dreptul ca rezultat al comunicarii
filosofiei comunicative ( K.-O. Apeli, intersubiective.
Iu. Habermas, şi alţii ). 3. Notiunea de „dreptate - principala valoare
- să conştientizeze rolul lor în stabilirea juridică şi principiu al existenţei umane.
raportului dintre drept şi lege,
aprecierile dreptului pozitiv s.a.

7
VII. LUCRU INDIVIDUAL

Produsul Strategii de Termen de


Nr. Criterii de evaluare
preconizat realizare realizare

- analiza comparativă a
 Studierea dreptului
conceptului teoriei dreptului
Raport: de natural în epoca antică
natural;
analiză şi medievală.
- analiza detaliată a
comparată  Analiza structurii şi
acestora; Până la
1. „Apariţia şi conţinutului acestora
- raportarea la principiile 01.04.2014
evoluţia teoriei în opinia filosofilor.
specifice;
dreptului  Elaborarea
- utilizarea cunoştinţelor
natural” raportului de analiză
obţinute din studiile
comparată.
anterioare

- respectarea cerinţelor de
formă
Referat:
 Studiu bibliografic - numărul şi diversitatea
“Libertatea
 Analiza noţiunii de surselor bibliografice;
şi dreptul.
drept şi libertate. - gradul de analiză Până la
2. Puncte
 Elaborarea unei noţiunii de libertate şi drept. 10.04.2014
de vedere în
sinteze - volumul 10-12 pag. scris
filosofia
(unui proiect) de mână
dreptului”
- calitatea concluziilor
recomandărilor

- relevanţa curentului
Referat:
 identificarea studiat;
„Curente
curentului în relaţiile - corectitudinea
contemporane în
sociale contemporane identificării curentului;
domeniul Până la
3.  analiza curentului şi - gradul de cunoaştere şi
filosofiei 20.04.2014
aplicativitatea acestuia înţelegere a curentului şi
dreptului.
 realizarea studiului aplicabilitatea lui;
Filosofii
structurat - gradul de argumentare a
pragmatişti.”
concluziilor.

8
VIII. TEMATICA REFERATELOR

pentru lucru individual la disciplina


„ISTORIA FILOSOFIEI DREPTULUI”

1.Filosofia dreptului ca filosofie practică. Puncte de vedere în filosofie.


2.Filosofia dreptului ca teorie a dreptului natural. Relaţia drept natural-drept
pozitiv.
3.Metoda în filosofia dreptului şi în dreptul pozitiv. Asemănări şi deosebiri.
4.Teorii ale fiinţei dreptului. Prezentare comparativă.
5.Influenţa categoriei filosofice de lege asupra filosofiei dreptului. Legi naturale şi
legi juridice.
6.Rolul categoriilor determinismului în filosofia dreptului.
7.Drepturile omului ca fundament al dreptului pozitiv.
8.Libertatea şi dreptul. Puncte de vedere în filosofia dreptului.
9.Acţiunea umană ca obiect al dreptului. Fundamentele teoriei acţiunii.
10.Rolul valorilor în filosofia dreptului. Valoarea juridică şi caracteristicile
acesteia.
11.Norma şi acţiunea juridică. Modalităţile deontice în definirea dreptului.
12.Morala şi dreptul. Convergenţe şi divergenţe conceptuale şi practice.
13.Religia şi forţa, izvoare ale dreptului la începuturile civilizaţiei umane.
14.Idei filosofice despre drept în Mesopotamia. Codul lui Hammurapi.
15.Idei filosofice despre drept în lumea islamică. Dreptul islamic.
16.Idei filosofice despre drept în Grecia antică. Socrate.
17.Idei filosofice despre drept în Grecia antică. Platon.
18.Idei filosofice despre drept în Grecia antică. Aristotel
19.Idei filosofice despre drept în Grecia antică. Sofiştii.
20.Idei filosofice despre drept în Grecia antică. Şcoala stoică.
21.Idei filosofice despre drept în Grecia antică. Şcoala epicureană.
22.Idei filosofice despre drept în Roma antică.
23.Dreptul omului şi dreptul divin în epoca medievală. Patristica.
24.Idei novatoare în dreptul medieval. Scolastica.
25.Contestarea atotputerniciei bisericii în dreptul medieval. Scriitorii ghibelini.
26.Renaşterea şi filosofia dreptului. Realismul lui Nicolo Machiavelli şi Jean
Bodin.
27.Renaşterea şi filosofia dreptului. Utopiile lui Thomas Morus şi Tomas
Campanella.
28.Filosofia clasică a dreptului. Thomas Hobbes.
29.Filosofia clasică a dreptului. John Locke.
9
30.Filosofia clasică a dreptului. J.J. Rousseau.
31.Filosofia dreptului în epoca modernă. Immanuel Kant şi discipolii săi.
32.Filosofia dreptului în epoca modernă. G.F.W. Hegel şi curentul istorist.
33.Curente contemporane în domeniul filosofiei dreptului. Filosofii francezi.
34.Curente contemporane în domeniul filosofiei dreptului. Filosofii englezi.
35.Curente contemporane în domeniul filosofiei dreptului. Filosofii americani.
36.Curente contemporane în domeniul filosofiei dreptului. Filosofii existenţialişti.
37.Curente contemporane în domeniul filosofiei dreptului. Filosofii pragmatişti.
38. Curente contemporane în domeniul filosofiei dreptului. Filosofii Şcolii de la
Frankfurt.
39.Curente contemporane în domeniul filosofiei dreptului. Fascismul.
40.Curente contemporane în domeniul filosofiei dreptului. Marxismul.

CERINŢE înaintate faţă de forma şi conţinutul referatului:


Volumul referatului nu mai mic de 10- 12 pagini scris de mână și 8-10 pagini
tapate

1. Foia de titlu: Ministerul, Universitatea, Facultatea, Catedra, Tema, a


elaborat, conducător ştiinţific, localitate şi anul (Chişinău 2010)
2. Cuprinsul (planul)
3. Introducerea: aproximativ 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi importanţa
problemei cercetate legătura cu specialitatea
4. Conţinutul: structurat în capitole, paragrafe, şi secţiuni şi scris de mână:
Capitolul 1 ( include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc. a problemei
cercetării) 1.1. (1.1.1., 1.1.2. etc.) 1.2. 1.3. …
Capitolul 2 (aplicare, rezultate cercetări, studii de caz, etc.) 2.1. (2.1.1., 2.1.2. etc.)
2.2. 2.3. …
Trimiterile: I variantă permisă în text după citat, ex.: [9. p.199]
II variantă permisă în subsol, ex.: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chişinău:
Epigraf, 1999. p. -199.
5. Concluzii generale şi recomandări (aproximativ 1 pagină)
6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 5 surse

10
IX. EVALUAREA DISCIPLINEI

1. Evaluarea curentă se va realiza prin susţinerea referatelor, analiza studiilor de


caz, aprecierea în rezultatul participării active la discuţiile din cadrul
seminarului şi pe parcursul semestrului se organizează 2 lucrări de control
(testări), cum ar fi:

Lucrarea 1
Subiectul I. Şcoala sofiştilor
1.1. Descrieţi dreptul natural în concepţia sofiştilor
1.2. Determinaţi semnificaţia maximei lui Protagoras „Omul este măsura tuturor
lucrurilor”.
1.3. Evaluaţi importanţa şcolii sofiştilor pentru Istoria filosofiei dreptului.
Subiectul II. Gindirea filosofico- juridica in China Antica
2.1. Caracteristica generala.
2.2. Confucianismul si ideile politico- juridice.
2.3. Conceptul despre stat si drept in filosofia legismului.
Lucrarea 2
Subiectul I. Socrate
1.1. Prezentaţi ideile lui Socrate în raport cu ideile sofiştilor.
1.2. Explicaţi semnificaţia maximei lui Socrate „Eu ştiu că nu ştiu nimic”.
1.3. Stabiliţi legătura dintre felul cum a primit Socrate moartea şi concepţiile sale
politico- juridice.
Subiectul II. Filosofia dreptului la etapa contemporana
2.1. Descrieţi principalele idei filosofico-juridice a pozitivismului.A.Comte.
2.2. Analizaţi raportul dintre dreptul pozitiv şi dreptul existentialist in conceptia lui
Carl Jaspers si Jean P.Sartre.
2.3. Evaluaţi influienţa ideilor politico-juridice a federalilor asupra sistemelor
constutuţionale contemporane

11
2. Evaluarea sumativă se va realiza luându-se în consideraţie evaluările curente
(ponderea de 0,6) şi evaluarea finală (0,4) care se va materializa într-un
examen scris incluzând subiecte componente ale cursului, cum ar fi:

TEST 1

Subiectul I. Platon
1.1. Prezentaţi principalele concepţii filosofico-juridice ale lui Platon
1.2. Analizaţi raportul dintre organismul social şi organismul individual la Platon
1.3. Exprimaţi-vă atitudinea faţă de conceptul statului ideal formulat de Platon.
Subiectul II. Gânditorii federali în SUA în perioada luptei pentru independenţă.
2.1.Expuneţi principalele idei politico-juridice ale federalilor în SUA în perioada
luptei pentru independenţă.
2.2. Stabiliţi legătura dintre ideile politico-juridice a federalilor şi sistemul
constituţional englez.
2.3.Evaluaţi influienţa ideilor politico-juridice a federalilor asupra sistemelor
constutuţionale contemporane

TEST 2
Subiectul I. Aristotel
1.1. Prezentaţi concepţiile lui Aristotel referitor la apariţia, esenţa şi formele
statului
1.2. Clasificaţi justiţia după Aristotel.
1.3. Apreciaţi corelaţia formei de guvernămînt şi regimului politic pornind de la
conceptul aristotelic despre formele statului.
Subiectul II. Doctrina marxistă
2.1. Expuneţi principalele teze politico-juridice ale doctrinei marxiste.
2.2. Determinaţi conceptul dispariţiei statului pe baza cauzelor de apariţie a
acestuia după Karl Marx.
2.3. Analizaţi doctrina marxistă în contextul vieţii social-politice contemporane.

12
X. SUBIECTE PENTRU EXAMEN

la disciplina
ISTORIA FILOSOFIEI DREPTULUI

1. Filosofia dreptului – obiectul de studiu, functiile, structura.


2. Structura filosofiei dreptului.
3. Filosofia dreptului ca stiinta desinestatatoare.
4. Originea ontologica a dreptului.
5. Antropologia juridica. Bazele antropologice ale dreptului.
6. Axiologia juridica. Valorile in drept si dreptul ca valoare.
7. Personalitatea si dreptul.
8. Dreptul si morala. Corelatia lor.
9. Caracteristica generala a filosofiei dreptului in Orientul Antic.
10. Caracteristica generala a filosofiei dreptului in India Antica.
11. Conceptele politice si de drept in filisofia Buddismului.
12. Brahmanismul si ideile filosofico – juridice.
13. Originea statului si derptului in conceptiile djainiste.
14. Caracteristica generala a filosofiei dreptului in China Antica.
15. Conceptiile filosofico – juridice in Conficianism.
16. Principiile administrarii statale in filosofia confucianista.
17. Izolarea politico – geografica a Chinei Antice. Rolul ei in formarea doctrinelor
politice si de drept.
18. Doctrinele politice si de drept in filosofia Moismului.
19. Legismul : problematica filosofico – juridica .
20. Caracteristica generala a filosofiei dereptului in Grecia Antica.
21. Periodizarea filosofiei dreptului in Grecia Antica.
22. Filosofia presocratica si ideile politico – juridice .
23. Sofistii, sofismele si ideile ( doctrinele ) politico – juridice .
24. Rolul filosofiei lui Socrate in depasirea relativismului filosofic al sofistilor.
25. Doctrinele politico – juridice in filosofia lui Platon.
26. Conceptia statului ideal a lui Platon.
27. Sistemul filosofic al lui Aristotel. Problematica filosofico – juridica.
28. Politia – tip de stat ( corect ) cu administrare mixta.
29. Statul democreatic in conceptia lui Aristotel.
30. Filosofia postclasica. Caracteristica generala. Scoala stoica.
31. Filosofia postclasica. Caracteristica generala. Scoala epicuriana.
32. Caracteristica generala a doctrinelor politice si de drept in Evul Mediu.
33. Patristica. Caracteristica generala. Doctrinele politice si de drept in conceptiile Sf.
Augustin.

13
34. Scolastica. Caracteristica generala. Doctrnele politice si de drept in conceptiile Sf.
T. D’ Acvino.
35. Conceptiile politico – juridice ale reprezentantilor partidului Ghibelin.
36. Ideile, conceptiile, doctrinele, teoriile politico – juridice Renascentiste.
Caracteristica generala.
37. Reformistii.Reprezentantii. Caracteristica generala.
38. N. Machiaveli – doctrina politico – juridica .
39. Doctrina politico – juridica a lui J. Bodin.
40. Filosofia “ Timpului Nou “. Caracteristica generala. Teoria contractului social in
filosofia “ Timpului Nou “.
41. Doctrina politico – juridica a lui H. Grotius.
42. Doctrina politico – juridica a lui B. Spinoza.
43. Doctrina politico – juridica a lui T. Hobbes.
44. Doctrina politico – juridica a lui J. Locke.
45. Doctrina politico – juridica a lui Ch. Montesquieu.
46. Doctrina politico – juridica a lui J.- Jacques Rousseau.
47. Caracteristica generala a doctrinelor si teiriilor politice si de drept ale sec. XX.
48. Doctrinele politice si de drept in filosofia pozitivismului. Caracteristica generala.
49. Curente contemporane în domeniul filosofiei dreptului. Filosofii francezi.
50. Curente contemporane în domeniul filosofiei dreptului. Filosofii englezi.
51. Curente contemporane în domeniul filosofiei dreptului. Filosofii americani.
52. Curente contemporane în domeniul filosofiei dreptului. Filosofii existenţialişti.
53. Curente contemporane în domeniul filosofiei dreptului. Filosofii pragmatişti.
54. Curente contemporane în domeniul filosofiei dreptului. Filosofii Şcolii de la
Frankfurt.
55. Marxsizmul. Doctrinele politice si de drept. Caracteristica generala.
56. Școala din Francfurt. Caracteristica generala.

XI. TEMATICA TEZELOR DE LICENŢĂ

la disciplina
„ISTORIA FILOSOFIEI DREPTULUI”

1. Idei filosofice despre drept în Grecia antică. Platon.


2. Idei filosofice despre drept în Grecia antică. Aristotel
3. Idei filosofice despre drept în Grecia antică. Sofiştii.
4. Idei filosofice despre drept în Grecia antică. Şcoala stoică.
5. Idei filosofice despre drept în Grecia antică. Şcoala epicureană.
6. Idei filosofice despre drept în Roma antică.
7. Dreptul omului şi dreptul divin în epoca medievală. Patristica.
8. Idei novatoare în dreptul medieval. Scolastica.
14
XII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

a) Literatura obligatorie
1. Stahi. Istoria gândirii politice. Chişinău, 1996.
2. Lozovanu C. Filosofia dreptului. Chişinău, 2008.
3. Djuvara M. Eseuri de filosofie a dreptului. – Bucureşti, 1997.
4. Mihai Gheorghe C., Motica Radu I. Fundamentele dreptului. Teoria şi filosofia
dreptului. Marile curente. Bucureşti, 2002.
5. Tămaş S. Instituţiile democraţiei şi societatea civilă. Dicţionar politic. Bucureşti, 1996.
6. Didier Julia. Dicţionar de filosofie. Bucureşti, 1999.
7. Hegel G.W.F. Principiile filosofiei dreptului. Bucureşti, 1996.
8. Vecchio Giorgio. Lecţii de filosofie juridică. Bucureşti, 1998.
9. Vălimărescu A. Tratat de enciclopedia dreptului. Bucureşti, 1999.
10. Nica C. Liberalismul şi societatea modernă: originile şi evoluţia liberalismului din
secolul al XVII-lea până la începutul secolului XX. Bucureşti,1995.
11. Capcelea V. Filosofie. Chişinău, 1998.
12. Enciu N. Politologie. Chişinău, 2005.
13. Ţîrdea B., Noroc L. Politologie.Chişinău, 2006.
14. Din istoria gândirii filosofice. Chişinău, 1999.
15. Filosofie. Analize şi interpretări. Oradea, 1996.
16. Hanga V., Istoria generală a dreptului de la origini până la revoluţiile burgheze,
Bucureşti, 1958.
17. Diaconu C., M. Simion, Istoria statului şi dreptului, Sclavagismul, Ed. Sitechi, 1999.
18. Батыр К. И., Всеобщая история государства и права, Москва, 1999.
19. Жидков О.А. и Н.А. Крашенинникова, И история государства и права
зарубежных стран, Москва, 1996.
20. Жидков О.А., И история государства и права стран Древнего Востока, Москва,
1963.
21. Нерсесянц В.С , Общая теория права и государства , Изд-во « Норма» , Москва
2004.
22. Aristotel „ Metafizica „ , Bucuresti , Editura stiintifica, 1974.
23. Platon „ Opere „ , Bucutesti , Editura stiintifica, 1974.
24. Sf. Augustin „ De magistro „ Bucuresti , Umanitas, 1994.
25. Философия права, Учебник под ред. О.Г. Данильяна, Изд-во « Эксмо», Москва,
2007.

b) Literatura suplimentară
1. Acad. Oţetea, Istoria lumii în date, Bucureşti, 1969
2. Braustein F., Pepin J.F., Ghid de cultură generală, traducere de R. Dobrescu,
Bucureşti, f.a.
3. Deshayes J., Civilizaţiile Vechiului Orient, 3 volume, Bucureşti, 1976.
4. Drîmba O., Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. I, Bucureşti, 1984, vol. II, Bucureşti,
1987, vol. III, Bucureşti, 1990.
5. Horia Matei, Lumea antică, Mic dicţionar biografic, Bucureşti, 1991(sau Chişinău
1993).
6. Jucov E. M., Istoria universală în zece volume, vol. I, Bucureşti, 1958, vol. II,
Bucureşti, 1959
7. Бонгард-Левин, Древние цивилизации, Москва, 1989.
8. Хрестоматия по всеобщей истории государства и права, Москва, 1973.
9. Марченко М.Н., Проблемы общеи теории государства и права, уч.в 2- ух томах,
Изд-во « Проспект», Москва, 2007.

15