PAF ALE SISTEMULUI DIGESTIV

Sistemul digestiv este alcătuit din tractul digestiv şi glande a căror secret este
necesar pentru procesele de digerare a hranei.

Dezvoltarea intrauterină.Organele digestive încep să se formeze din a 3-4

săptămâna a dezvoltării embrionare şi la 16-20 săptămîni – funcţionează;
Începe să se dezvolte reflexul de sugere;
Glandele salivare elimină salivă (amilaza);
Stomacul – pepsinogen;
Intestinul – secretin;
Astfel înpreună cu lichidul amniotic înghiţit în intestinul fătului se formează
meconiul;
În perioada intrauterină fătul se alimentează cu produse primite de la mamă prin
patul vascular;
După naştere tractul digestiv este imatur, alimentaţia exclusiv – cu lapte matern;
Odată cu creşterea şi dezvoltarea organelor digestive are lor diversificarea hrănii.

Actul de sugere.La nou-născut sunt bine dezvoltate reflexele de sugere şi glutiţie;

Actul de sugere e alcătuit din 3 faze:
Aspiraţia
Comprimarea mamelonului
Înghiţirea laptelui aspirat
Aerofagia – înghiţirea aerului în timpul suptului
Regurgitaţie – eliminarea aerului după alaptare.
Eructaţie - eliminarea cu aerul a unei cantităţi de la lapte nemodificat.

Cavitatea bucală :Este foarte mică;

Muşchii masticatori sunt bine dezvoltaţi;
Limba este mare, scurtă, lată;
Mucoasa este fină, uscată, bogată, bogat vascularizată, de culoare roşie aprinsă.
Particularităţile ce facilitează suptul:
 Striaţia transversală de pe buze cu care copilul apucă mamelonul;
 Tumifierile în locurile de erupţie a viitorilor canini;
 Pernuţele e grăsime Bicat din grosimea obrajilor, care contribuie la crearea
presiunii negative în cavitatea bucală în timpul suptului;
 Limba mare.

Glandele salivare. Glandele salivare (parotidiene, sublingvale, submandibulare),

glandele secretorii ale cavităţii bucale secretă saliva;
La nou-născut glandele salivare slab dezvoltate, elimină puţină salivă, mucoasa
bucală uscată, vulnerabilă - mucoasa cavităţii bucale nu se prelucrează în primile
luni;
La 3-4 luni încep să funcţioneze mai intens glandele salivare – maturizarea
centrilor nervoşi şi iritarea nervului trigeminus şi nucleele dentare în creştere;
La 4-5 luni – salivaţie abundentă, greu de înghiţit.

Esofagul.
Are forma de pîlnie; Nou-născut - 10 - 11cm
Mucoasa este fină; 1 an -12 cm
Bogat vascularizată, uscată 5 ani – 16 cm
Lungimea: 10 ani - 18 cm
Adult – 25 - 32 cm
Aceste date au importanţă la efectuarea lavajului gastric

Stomacul.Are forma de cilindru sau de sferă;

Situat între procesul xifoid şi ombilic;
Se deplasează mai în jos cu vîrsta;
Este aşezat orizontal, după 1 an –oblică, după 10 ani – ca la adult;
Mucoasa este fină, bine vascularizată, săracă în ţesut elastic şi muscular;
Sfincterul antral este slab dezvoltat, - apariţia regurgitaţiei şi vărsărurilor
postprandiale;
Glandele secretorii elimină suc gastric, care conţine enzime (pepsină, lipază, acid
lactic), acţiune de 2 ori mai redusă;
Aciditatea sucului gastric este mai mică – funcţia de barieră este neînsemnată.
Volumul stomacului este în dependenţă de vârstă:
La nou – născut 30 – 35 ml
1 an – 250 – 300 ml
3 – 5 ani – 500 ml
8 – 10 ani – 1000 – 1200 ml
12 – 15 ani – 1300 – 1500 ml
Volumul stomacului până la 1 an, creşte cu 30ml/lună (Filatov):
V = 30 ml + 30 n n – vârsta în ani
Cunoaşterea volumului stomacal are valoare la efectuarea la lavajului gastric;
Funcţia motorie a stomacului este slab dezvoltată; evacuarea hrănii depinde de
alimentele ingerate:
În alimentaţia naturală laptele este digerat în stomac în 2 ore, la alimentaţia
artificială – 4 ore.

Intestinul.Este relativ mai lung, depăşeşte lungimea corpului de 6 ori;

Mucoasa fină, bogat vascularizată;
Conţine multe glande limfatice;
Stratul muscular şi inervaţia imperfectă - uşor se dereglează peristaltismul –
cauza constipaţiilor;
Permiabilitatea mărită a mucoasei – reabsorbţia mărită a produselor toxice în
organizmul copilului;
Rectul Este relativ mai lung;
Partea ampulară – nedezvoltată – defecaţii frecvente în primile săptămâni (3-6
ori/zi);
Mucoasa este slab fixată de submucoasa – prolapsul rectal;
Sfincterul anal imperfect – dezvoltarea sfincteritelor în bolile diareice.

După naşterea intestinul este steril;

Apoi se populează de diferite bacterii saprofite;
Bifidumbacterii, lactobacterii, colibacterii, stafilococi, fungi – constituie
microflora fiziologică a intestinului;
Alimentaţia naturală – predomină bifidumbacteriile, iar în alimentaţia artificială
– colobacilii;
Funcţiile microflorei intestinale:
De barieră (neutralizarea bacteriilor patogene);
De fermentare;
De sinteză a vitaminelor (B, PP, C);

Scaunul.Depinde de caracterul alimentaţiei, vîrsta, particularităţile individuale;

Primele zi se elimină – meconiul - fecale lipsite de miros, culoare măslinie,
consistenţă vâscoasă;
Din ziua 3-4 se elimină – scaun tranzitoriu, 4-6 ori/zi; culoare galben-verzuie;
Peste 2 săptămîni se elimină un scaun normal, în dependenţă de alimentaţie:
În alimentaţia naturală – scaun de culoare aurie, omogen, consistenţă moale, cu
miros acriu, de 2-4 ori/zi;
În alimentaţia artificială – scaun consistenţă solidă, galben-deschisă, miros putrid,
constipat – o dată la 2-3 zile.

Ficatul.Organ masiv, bine vascularizat, ocupă ½ din cavitatea abdominală;

La nou-născut constituie 4% din masa corporală;
Creşte lent, se palpează până la 3 ani:
Până la 6 luni – cu 2-3 cm mai jos de rebordul costal;
De le 1-3 ani – cu 1,5 cm
După 3 ani ficatul nu se palpează;
Funcţiile ficatului:
Secretă bilă;
Detoxicantă/barieră pentru toxine;
Fagocitoză/barieră pentru bacterii;
De sinteză a vitaminilor;
Participă la toate tipurile de metabolism;
Este depou al glicogenului, fierului, lipidelor, proteinelor, vitaminelor.

Vezica biliara.Aşezată în grosimea ficatului;

Secretă bilă, care ajută la fermentare;
Bila este săracă în acizi biliari, colesterină, licetină, săruri minerale;
Conţine o cantitate mare acid tauroholic, care are o acţiune bactericidă mai înaltă
ca acidul glicoholic (predominant la adulţi) – incidenţa rară a colecistelor la copii.

Pancreasul.Elimină toţi fermenţi necesari, însă activitatea lor este micşorată:

Fermenţii proteolitici - tripsina, hemopsina - asigură metabolismul proteic;
Fermenţi lipidolitici - lipaza, fosfolipaza – asigură metabolismul lipidic;
Fermenţi glicolitici - amilaza, lactaza, maltaza, - asigură metabolismul glucidic

Funcția se apreiază după indicii de bază :

Pofta de măncare; Palparea abdomenului; Metodele paraclinice
Caracterul scaunului; Dimensiunile ficatului; de diagnostic.

Metode paraclinice de diagnostic:

Analiza generală a fecalelor şi la ouă de helminti;
Coprograma;
Analiza bacteriologica a fecalelor;
Analizele biologice ale sângelui;
Investigatia endoscopica, colonoscopia, rectoromanoscopia;
Examen ultrasonografic;
Tomografia computerizata, RMN;
Metode histologice (biopsia ficatului si a splinei);
Sondajul gastric si duodenal;
Examen radiologic, etc.