Universitatea Tehnică a Moldovei

la “Retele de alimentare cu apă şi canalizare”

 1.Introducere

Instalaţiile tehnico-sanitare şi amenajarea clădirilor contemporane reprezintă

un complex de instalaţii inginereşti de alimentare cu apa rece, fierbinte, canalizare,
stocare a apei, înlăturarea gunoiului şi alimentarea cu gaze.
Acest complex de instalaţii este necesar pentru asigurarea vieţii populaţiei şi
determină gradul de confort al clădirilor şi chiar a oraşului în întregime.
Reţeaua interioară de alimentare cu apă reprezintă un sistem de conducte şi
armături pentru livrarea apei de la reţeaua exterioara în interiorul clădirii. Reţelele de
apă interne pot fi utilizate pentru anumite necesităţi şi anume: menajer-potabile,
tehnice, pentru combaterea incendiilor şi de irigare.
Prin instalaţie interoară de canalizare se înţelege ansamblul de conducte,
obiecte sanitare, aparate, armături şi accesorii, care asigură colectarea apelor uzate
de la punctele de consum amplasate în interiorul cladirii si devarsarea lor in reţeaua
exterioară de canalizare.

Clasificarea instalaţiilor interioare:

a. După parametrii presiunii libere a apei în conducta publică în punctual de
racord:
1. racordate la conducta publică sau funcţionînd sub presiunea apei din
conductă
2. racordate la conducta publică prin intermediul instalaţiilor de ridicare a
apei(st. de pompare, rezervoare de înălţime, instalaţii de hidrofor)
b. După tipul consumului de apă:
1. pentru alimentarea cu apă la consum menajer
2. pentru alimentarea cu apă la consum industrial
3. pentru alimentarea cu apă la stingerea incendiilor
c. După numărul de reţele de distribuţie a apei ţinînd cont şi de natura
consumului:
1. cu o singură reţea pentru satisfacerea tuturor necesităţilor de
apă(menajere, industriale şi combaterea incendiilor)
2. cu reţele separate sau comune pentru diferite tipuri de consum
d. După poziţia de montare în clădiri a conductelor principale de distribuţie:
1. cu distribuţie inferioară – conductele se amplasează pe pardoseala
etajului, în subsolul blocului sau în canale tehnice
2. cu distribuţie superioară – conductele se amplasează pe sub tavanul
etajului, pe stîlpi sau pe grinzi
3. cu distribuţie mixtă
e. După regimul de presiune a apei:
1. cu o zonă de presiune
2. cu mai multe zone de presiune
f. După temperatura apei distribuită:
1
 1. pentru distribuţia apei reci
2. pentru distribuţia apei fierbinţi

2.Proiectare sistemelor de alimentare cu apă rece

2.1.Schema reţelei de alimentare cu apă

Pe planul clădirii se stabileste locul amplasării coloanelor de apă rece.

Coloanele se amlaseaza în cabinele tehnico-sanitare. De la coloane se traseaza
conductele de racord spre instalatiile tehnico-sanitare. În procesul proiectării trebuie
de ţinut cont de faptul că conductele trebuie proiectate în aşa mod încît să se asigure
o distanţă anumită de la pereţii pentru a fi sudate usor şi în procesul de utilizare sa
fie accesibile si usor de deservit.
Pe planul subsolului de asemenea se indică poziţia coloanelor, nodul apometric
şi se proiectează magistralele.
Magistralele de distribuţie se trasează aşa încît apa sa fie transportata de la
reţeaua de curte pe cea mai scurtă cale spre coloane. Trebuie de ţinut cont cum
aceste magistrale vor fi întărite în poziţia dată.
Magistralele se construiesc cu o pantă de 0,01 în partea nodului apometric şi
se proiectează pentru evacuarea apei în cadrul unei reparaţii.
Conform normativelor, pînă şi după apometru se montează ventile. La toate
coloanele după unirea lor cu magistralele în clădirile cu 3 şi mai multe etaje la fel se
instalează ventile. După ventile se instalează pe coloane teuri cu dop, pentru
evacuarea apei în cazul cînd este necesar de efectuat reparaţii.

2.2.Dimensionarea reţelei interioare de alimentare cu apă rece şi calculul

pierderilor de sarcină

Împărţim sistemul dat în tronsoane, numerotarea lor se va face începînd de la

cel mai îndepărtat şi cel mai sus situate obiect sanitar, faţă de punctual unirii la
reţeaua de curte.
Debitul de calcul pe tronson se calculează după următorea formulă:
qc=5q0c*α [l/s]
unde: q0 - debitul de apă specific obiectului sanitar
c

- cadă de baie cu amestecător q0c =0,18*l/s

α- coeficient care se determină din СHиП 2.04.01-85 tab.2 în dependenţă de
produsul N*P unde:
N- numarul de obicte sanitare
P- coeficientul de simultanietate in functionarea obiectelor sanitare, unde:
P=(U*qora)/(N*qarm*3600)=0,0078 (2) unde:
U- numărul de locuitori
qora – debitul de apă ce revine unui locuitor pe oră maxim
2
 qarm – debitul de apă care trece printr-o armătură
N – numărul armăturilor
Ştiind debitele de calcul pentru fiecare tronson, conform tabelelor lui Şeviliov,
alegem diametrele conductelor.
- pentru interiorul apartamentului – Ø15mm (conductele de legatura)
- pentru coloane – Ø20-25mm
- pentru magistrale – Ø25-35mm
- pentru bransament – Ø32,40,50mm
Vitezele de circulatie a apei in conducte:
- pentru conductele de legatura – v≤2.5m/s
- pentru coloane v≤1.5m/s
- pentru magistrale v≤2.5m/s

2.3. Calculul presiunii necesare în locul amplasării la reţeaua de curte

Presiunea necesara în locul amplasării la reţeaua de curte se află după

formula:
Hnec=hgeod+∑hl+∑hloc+hap +hutil [m] (3) unde:
hgeod= înălţimea geodezică a punctului (obiectului sanitar) faţă de punctul de
racord
hgeod=1+3+3+3+3+1=14m
∑hl – pierderile de sarcini liniare
∑hl=7,72m
∑hloc – pierderile de sarcini locale, in proiectul dat, deoarece alimentarea cu
apă unui bloc locativ, valoarea pierderilor de sarcină locale, conform standartului =
30% din pierderile de sarcini liniare.
∑hloc=0,3*∑he=2,1816m
hap – pierderile de sarcină în apometru
hap= hapapartament+ hapbransament
hapapartament=S*qc2 hapbransament==S*qc2 unde,
S-sarcina hidraulica a apometrului. Se determină în dependenţă de tipul
apometrului:
- pentru Ø15 S=1,11
- pentru Ø32 S=0,1
- pentru Ø40 S=0,039
- pentru Ø50 S=0,011
Deci S pentru apometru cu Ø15 =1,11, pentru Ø40 S=0,039m
hapapartament=1,11*(0,2007)2=0,044m
hapbransament=0,039*(0,7245)2=0,0204m
hap=0,044+0,028=0,0644m
Pentru exemplul dat sunt 3 obiecte sanitare, deci qc=3
hutil – sarcina obligatorie ce trebuie asigurată la obiectul sanitar
hutil =2m

3
 Hnec=14+7,272+2,1816+0,0644+2=25,518m<Hgar=29m,deci nu trebuiesc
pompe.

3.Proiectarea sistemelor de alimentare cu apă caldă

3.1. Schema alimentării cu apă fierbinte

Schema alimentării cu apă caldă se executa analogic schemei alimentării cu

apă rece, cu deosebirea ca dispare vasul de closet şi apare conducta retur.
Pentru conductele retur se ia diametrul mai mic ca conductele de
distribuţie,dar nu mai mic de 20mm - pentru coloană şi 25mm - pentru magistrale.

3.2. Calculul reţelei de alimentare cu apă caldă

Calculul hidraulic al sistemului de alimentare cu apă caldă se face analogic ca

la sistemul de alimentare cu apă rece. Calculele se executa sub formă de tabel.

3.3. Detrerminarea presiunii necesare în punctul de cuplare la reţeaua de stradă.

Presiunea necesara în locul cuplării la reţeaua de curte se află după formula:

Hnec=hgeod+htot+hap +hutil [m] (3) unde:
hgeod= înălţimea geodezică a punctului (obiectului sanitar) faţă de punctul de
racord
hgeod=1+3+3+3+3+1=14m
htot=∑hl*(1+0,2)=6,7278m
hap – pierderile de sarcină în apometru
hap= hapapartament+ hapbransament
hapapartament=S*qc2 hapbransament==S*qc2 unde,
S-sarcina hidraulica a apometrului. Se determină în dependenţă de tipul
apometrului:
- pentru Ø15 S=1,11
- pentru Ø32 S=0,1
- pentru Ø40 S=0,039
- pentru Ø50 S=0,011
Deci S pentru apometru cu Ø15 =1,11, pentru Ø40 S=0,039m
hapapartament=1,11*(0,1836)2=0,037m
hapbransament=0,1*(0,5913)2=0,034m
hap=0,037+0,034=0,071m
Pentru exemplul dat sunt 2 obiecte sanitare(ce necesita apa caldă, deci qc=2
4
 hutil – sarcina obligatorie ce trebuie asigurată la obiectul sanitar
hutil =2m
Hnec=14+6,7278+0,071+2=22,79m<Hgar=29m,deci nu trebuiesc pompe.

3.4. Calculul boilerului

Pentru prepararea apei calde se folosesc boilerele.

Calculul termic de alegere a boilerului constă în determinarea suprafeţei de
schimb de căldură necesară şi alegerea in functie de aceasta a aparatului tipizat
constructiv din catalog.

1. Conducta de evacuare a apei calde de consum

2. Conducta de alimentare cu apă rece
3. Serpantina boilerului
4. Ventil de scurgere
5. Evacuarea condensatului
6. Intrarea aburului

TA1=5oC – temperatura apei reci

TT1=130oC – temperatura agentului termic adus
TT2=70oC – temperatura agebtului termic întors
TA3=60oC – temperatura apei încălzite

Suprafaţa necesară de schimb de căldură se determină cu următoare formulă:

S=Qnec/(k*∆tm)*φ [m] (7) unde:
K – coeficientul global specific de transfer a căldurii de la agentul termic primar la
apa caldă de consum [Kcal/m*h]
φ – coeficientul de utilizare a suprafeţei de schimb de căldură, care ţine cont de
depunerile de piatră din apă în timpul exploatării
φ=1,1-1,2
∆tm – diferenţa medie de temperatură
Qnec – debitul de căldură necesar pentru prepararea apei calde de consum
[Kcal/h]

5
 Calculul specific de transmitere a căldurii:

Mat. serpantinei Agentul termic

abur apă
oţel k=600 250
cupru k=720 300

În cazul de faţă serpantina este efectuată din oţel, iar în calitate de agent termic
se foloseşte apa,deci: k=600 [Kcal/m2*h*oC]
∆t= (TT1+ TT2)/2 – (TA1+ TA3)/2 [oC] (8)
∆t=(130+70)/2 – (60+5)/2=67.5 [ C] o

Qnec= qT3*C*( TA3-TA1) [Kcal/h] (9) unde:

q – debitul de apă caldă de consum [l/h]
T3

C – căldura specifică a apei în [Kcal/(kg*grad)] se poate considera =1 pentru

t=0÷65 (oC)
qT3 =5*q0h*αh – (10) debitul specific al unei armături pentru amestecătorul
spălătorului q0h =200 P/h
αh – coeficientul, mărimea căruia se determină în dependenţă de numărul total de
armături montate pe reţea şi de coeficientul de simultanietate în funcţionare a
utilajelor, αh depinde de produsul N*Ph, dar Ph= P*(q0/q0h)*3600 (11)
unde : P – coeficientul de probabilitate, P=0,0078
qo – debitul specific al utilajului 0,2 [l/s]
q0h – debitul specific pentru p=0,0078≈0,01
Ph=0,01*(0,2/200)*3600=0,036
Numărul de armături (N):
avem 4apartamente*5nivele*3armaturi=60
N*Ph=120*0,036=4,32
αh=4,32
qT3 =5*200*4,32=4320 [P/h]
Qnec îl aflăm din formula (9)
Qnec=qT3*C*(tT3-tA1)=4320*1*(60-5)=237600 Kcal
Suprafaţa de schimb se află după formul (7)
S=1,2*237600/(600*67,5)=7,039
Din tabel alegem boilerile tip după suprafaţa de schimb:

Dimensiuni

6
 Masa,
Nr. Volum (m3) Lungime,m S, m2 Diametrul,mm
kg

1 800 2100 1,75 246 800

2 1000 2510 2,2 290 1000
3 1600 2650 2,9 430 1000
4 2000 2725 2,94 470 1100
Primim boilere nr. 1,2,4, cu S=1,75; 2,2; 2,94
Pierderile de sarcină locale se determină cu formula:
hloc=∑ζ*(v2/2*g) (12) unde:
∑ζ – suma coeficienţilor pierderilor de sarcină locale
V = 1 m/s - viteza de mişcare a apei în boiler
Hb= hloc =1,5*(1/2*9,8)=0,076m
Deoarece hb este foarte mic, nu îl considerpm în calculele sistemului de
alimentare cu apă.

3.5 Calculul schimbătoarelor de căldură cu contracurent

În cazul cînd debitul de apă este constant, iar consumul de apă este mare se
folosec schimbătoarele de căldură cu contracurent.
Schimbătoarele de căldură de tip recuperativ cu circulaţia agenţilor termici în
contracurent din elemente secţionale:

1. racord pentru apa caldă de consum

2. racord pentru agentul termic
3. manta tubulară
Supr. Supr. 4. ţevi din alamă
S Nr.de Masa
Ţevilor Spat.
(m2) ţevi (Kg) Suprafaţa necesară de schimb:
(m2) (m2)
S=φ*(τ*Q/k*∆t) [m] (13)
0,75 4 0,0006 0 45,2 unde: φ – coeficient de
utilizare a suprafeţei de
1,31 7 0,0011 0 61,6 schimb de căldură, care ţine
cont de depunerile de piatră
φ=1,1÷1,2
∑Q=82500 [kcal/h]
K=2000 [kcal/h*m3]
∆t=(∆tmax-∆tmin)/( ∆tmax/∆tmin) [oC] (14)
∆tmax=tT1-tT3=130-60=70 oC
∆tmin=tT2-tA1=70-5=65 oC
∆t(70-5)/(23*lg(76/65))=67,5 oC,
iar S=1,2*(82500/2000*67,5)=0,73 [m2]
Datele pentru schimbătorele de căldură, le alegem din următorul tabel:

7
 Alegem schimbătorul de căldură cu 4 ţevi.

4. Priectarea instalaţiilor interioare de canalizare

4.1 Noţiuni generale

Prin instalaţia interioară de canalizare se înţelege ansamblul de conducte
sanitare, aparata, armature şi accesorii ce asigură colectarea apewlor uzate de la
punctele uzate, de la punctele de consum amplasate în interiorul clădirilor şi
evacuarea lor în căminul de racord la reţeaua de canalizare exterioară.
Instalaţiile interiore de canalizare sunt de 2 tipuri:
a. Instalaţiile interioare de canalizare a apelor uzate menajere
b. Instalaţiile de canalizare a apelor meteorice

4.2.Schema reţelei interioare de canalizare

Pe planul etajului tip amplasăm coloanele de canalizare. Ele sunt amplasateîn

veceu lîngă vasul de closet. Pe planul etajului de asemenea se arată conductele de
legătură.
Diametrul conductei de scurgere de la lavuar, spalător si cadă de baie sunt de
40 mm. Deci conducta de legătură va fi de 50 mm. La vasul de closet, conducta de
scurgere e de 100 mm, deci conducta de legătură în punctul de unire a vasului de
closet, va fi de 100mm.
Diametrul coloanei de canalizare va fi de 100mm. Apa uzată din coloanele de
canalizare se scurge în conductele colectoare şi transportă la reţeaua de canalizare
exterioară. Numărul conductelor de corectare depinde de numărul de coloane şi de
amplasarea lor în cadrul obirctivului.
Pe coloane se prevăd dispozitive de curăţire, revizie, care asigură intervenţia în
cadrul înfundării. În clădirile cu 5 nivele, reviziile se instalează la 1 si la 3 nivel.
Coloanele de canalizare se prelungesc mai sus de acoperiş cu 0,5m, formînd
conducta de ventilare care asigura evacuarea gazelor direct în atmosferă.

8
Sistemul de canalizare de curte

În procesul dat sunt adoptate 3 conducte colectoare,care transportă apele

uzate în reţeaua exterioară de canalizare. Reţeaua exterioară de canalizare, serveşte
pentru evacuarea apelor uzate din clădiri în reţeaua publică de canalizare şi este
montată din tuburi instalate sub pămînt şi cămine de vizitare amplasate pe traseele
conductelor.
Reţeaua exterioară de canalizare se amplasează la o distanţă de cel puţin 3 m
de la punctul exterior al clădirii, depărtarea maximă de amplasare e de 10 m şi cît de
posibil în spaţii verzi.
Pentru a se efectua cît mai puţine intersecţii între reţelele exterioare de
canalizare şi cele de alimentare cu apă, gaz, etc se recomandă amplasarea reţelelor
de canalizare paralel cu una din laturile clădirii de obicei cu faţada de curte.
Adîncimea de fundare a tuburilor, adică de montare din reţeaua exterioară de
curte depinde de cota de îngheţ a pămîntului şi cota de ieşire a conductelor de
canalizare din interiorul clădirilor.
Aşa dar, adîncimea minimă de fundare, adică de monatre, trebuie să fie cu
0,3m mai mică decît adncimea de îngheţ, dar nu mai puţin de 1m.
În scopul controlului în care se află reţelele de canalizare, precum şipentru
curăţirea lor pe traseul conductelor se prevede instalarea căminelor de vizitare.
Căminele de vizitare de asemenea se prevăd la cotiturile conductelor, la
schimbarea diametrelor, la racordarea a 2 conducte, la schimbarea adîncimii sau a
pantei.
Ultimul cămin de pe reţeaua de curte pîna la racordarea cu reţeaua urbană de
canalizare se numeste cămin de racord.

Profilul longitudinal al reţelei de canalizare de curte

Profilul longitudinal al reţelei de canalizare e o secţiune efectuată prin axa

canalizării, între 2 puncte bine definite pe bazaplanului de situaţie. Pentru claritatea
planului, dimensiunile orizontale si cele vericale ale profilului se execută la scări
diferite.

9
 5. Proiectarea instalaţiilor interne de canalizare a apelor meteorice

Alcătuirea instalaţiilor interne de canalizare a apelor meteorice

Apele meteorice sînt colectate cu ajutorul unor receptoare pe terasele clădirilor

ce sunt racordate prin conducte de legătură la coloane, iar acestea la conducte.
Colectoarele orizontale care evacuează apa în căminul exterior de canalizare la rigola
deschisă.
Pentru întreţinerea şi exploatarea reţelei de canalizare se prevăd piese de
curăţire care se montează pe coloane la parter în cazul cînd apele meteorice sunt
evacuate deschis la rigolă.
În casele de locuit se prevede trasarea coloanelor de scurgere lîngă perete
care nu comunică camera de locuit.
Distanţa maximă dintre receptoarele pentru diferite tipuri de terase să nu fie
mai mare de 48m.

Calculul hidraulic a instalaţiilor de canalizare ale apelor meteorice

Debitul de calcul ale apelor meteorice qc=(F*q20)/10000 (17) unde:

F – suprafaţa de calcul de pe care se colectează apele meteorice [m2].
F=399,04 [m2]
q20 – intensitaea de calcul a ploii [l/(S*ha)] calculată pentru regiunea dată în
rezultatul evidenţei pe un timp de 20 de ani.
q20 (pentru Moldova)=85 [l/(S*ha)] ,deci
qc=(399,04*85)/10000=3,4 l/s
Aceasta valoare a lui qc e calculată pentru 2 receptoare.Pentru fiecare receptor,
qc=1,7 l/s

10
 De unde rezultă că diametrul conductei =85mm şi diametrul
receptorului=85mm.

11