Întrebările

către examenul de promovare pentru rezidenții a. I

2018
Igiena alimentației
1. Probleme de nutriţie în Republica Moldova şi posibilităţi de ameliorare a situaţiei.
2. Avantajele şi dezavantajele metodelor social-igienice şi social-economice utilizate în
studierea alimentaţiei.
3. Normele de alimentaţie individuale şi pentru diverse grupe de populaţie. Aprecierea
“masei ideale” (“masei normale”, “masei recomandabile”, “masei optimale”).
4. Noţiune de maladie nutriţională; clasificarea maladiilor nutriţionale.
5. Stările carenţiale ale organismului cauzate de insuficiența substanțelor nutritive și biologic
active, malnutriţia; măsuri de prevenție.
6. Problema obezităţii şi supraponderabilităţii în Republica Moldova, profilaxia.
7. Nutriția și alimentația omului; noţiunile “alimentaţie raţională”, „alimentaţia echilibrată”,
“alimentaţie reală”, “stare de nutriţie”.
8. Teoriile ştiinţifice privind nutriţia umană.
9. Teorii şi concepţii paraştiinţifice privind nutriţia umană.
10.Maladiile endemice cu caracter nutriţional, profilaxia.
11.Promovarea sănătăţii în probleme de alimentaţie şi nutriţie; endoecosistemul uman şi
alimentele funcţionale.
12.Caracterizarea generală a legislaţiei de bază privind activitatea de sănătate publică în
domeniul nutriţiei şi siguranţei alimentelor.
13.Programul Național în domeniul alimentației și nutriției pentru anii 2014 – 2020.
14.Legislaţia generală privind produsele alimentare.
15.Legislaţia privind etichetarea produselor alimentare.
16.Igiena obiectivelor de alimentație publică și de desfacere a alimentelor.
17.Igiena obiectivelor de alimentație publică.
18.Igiena obiectivelorde desfacere a alimentelor.
19.Problema conservării produselor alimentare.
20.Aditivii alimentari, clasificarea; supravegherea de Stat a Sănătăţii Publice la importul,
comercializarea şi utilizarea aditivilor alimentari.
21.Problema substanţelor alogene în produsele alimentare.
22.Probleme de siguranţă a alimentelor în legătură cu utilizarea pesticidelor în gospodăria
sătească.
23.Problema intoxicațiilor alimentare de origine microbiană.
24.Problema intoxicațiilor alimentare de origine nemicrobiană.
25.Cercetarea și profilaxia intoxicațiilor alimentare.

IGIENA COPIILOR

1. Supravegherea curentă a instituţiilor preşcolare. Compartimentele.

2. Profilaxia intoxicaţiilor alimentare în institutiile preşcolare.
3. Supravegherea curentă a alimentaţiei copiilor din instituţiile preşcolare.
4. Supravegherea curentă a regimului zilei copiilor din instituţiile preşcolare.
5. Obligaţiunile funcţionale ale lucrătorilor medicali din instituţiile preşcolare.
6. Supravegherea curentă a instituţiilor preuniversitare. Compartimentele.
7. Supravegherea curentă a procesului de educaţie fizică a elevilor.
8. Supravegherea curentă a procesului de muncă a elevilor.
9. Supravegherea curentă a regimului elevilor din instituţiile preuniversitare .
10.Supravegherea curentă a condiţiilor ocupaţionale a elevilor claselor inferioare.
11.Supravegherea curentă si amenajării cu utilaj a încăperilor principale şcolare – clase,
cabinete, laboratoare.
12.Supravegherea curentă a condiţiilor sanitaro-tehnice a încăperilor principale şcolare.
13.Cerinţele igienice faţă de menţinerea în condiţii igienice a încăperilor şi sectorului
instituţiilor preuniversitare.
14.Supravegherea curentă a instituţiilor extraşcolare – a încăperilor dotate cu tehnică de
calculator.
15.Dezvoltarea sistemului nervos şi particularităţiile dezvoltării psihice (sensibilităţii,
percepţiilor, motricităţii, limbajului intelegenţii etc.).
16.Supravegherea curentă a instituţiilor extraşcolare.
17.Starea de sănătate, grupele de sănătate, indicatorii.
18.Factorii de risc în formarea sănătăţii copiilor.
19.Morbiditatea copiilor şi adolescenţilor, caracteristica.
20.Supravegherea curentă a regimului de zi în taberele de odihnă.
21.Supravegherea curentă a regimului şcolar în şcolile internat.
22.Supravegherea curentă a respectării normelor şi regulilor igienice în instituţiile
profesional – tehnice.
23.Supravegherea curentă a respectării normelor şi condiţiiloe igienice a organizării
alimentaţiei elevilor în inatituţiile preuniversitare.
24.Dezvoltarea fizică, indicatorii şi caracteristica lor.
25.Acceleraţia ca problemă igienică şi socială, manifestările ei.
26.Factorii de risc care condiţionează nivelul de dezvoltare fizică.

Sanatatea ocupationala
1. Organizarea Serviciului de Supraveghere de Stat pe compartimentul sănătatea
ocupaţională în RM. Documentația legislativă.
2. OHSAS ( Sănătatea şi Securitatea Muncii ). Definiţie. Importanţa. Obiective.
3. Standarde internaţionale și convenţiile fundamentale în domeniul muncii.
4. Scopul și principiile fundamentale ale evaluării riscurilor. Metodologia de evaluare a
riscurilor.
5. Clasificarea IARC vizând cancerigenii ocupaţionali. Principiile securităţii maxime în
expunerea la cancerigeni profesionali.
6. Rubricile de informaţii a unui Registrului naţional de evidenţă şi control al noxelor
cancerigene.
7. Ce reprezintă un risc nou şi emergent.
8. Trei principii de bază a prevenţiei a riscurilor profesionale cancerigene.
9. Dificultăţi în supravegherea stării de sănătate a personalului expus profesional la
cancerigene.
10.Evaluarea igienică a situaţiei sanitare integre de igiena muncii în teritoriul deservit.
11.Evaluarea controlului sanitar la finalizarea construcţiei şi întocmirea avizului privind
recepţionarea în exploatare a obiectivelor de igiena muncii.
12.Expertiza igienică a noilor materiale, noilor procese tehnologice, noilor tehnici şi utilaje
aplicat la obiectivele de igiena muncii.
13.Metodica de investigare şi apreciere a stării fiziologice a organismului în timpul lucrului.
14.Stresul ocupațional.
15.Aprecierea eficienţei ventilaţiei industriale.
16.Determinarea şi evaluarea igienică a iluminatului industrial.
17.Analiza şi evaluarea morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă. Documentele
întocmite de ANSP.
18.Declararea, evidenţa şi cercetarea cazurilor de intoxicaţii şi boli profesionale.
Documentele întocmite de ANSP. Completarea avizului.
19.Organizarea şi efectuarea examenelor medicale profilactice.
20.Supravegherea respectării normelor şi regulilor igienice în unităţile economice din
industria chimică.
21.Supravegherea respectării normelor şi regulilor igienice în unităţile economice din
industria poligrafică.
22.Supravegherea respectării normelor şi regulilor igienice în unităţile economice din
industria ușoară.
23.Supravegherea respectării normelor şi regulilor igienice în unităţile economice din
industria materialelor de construcție.
24.Supravegherea respectării normelor şi regulilor igienice în unităţile economice din
industria constructoare de mașini.
25.Supravegherea respectării normelor şi regulilor igienice în unităţile economice din
ramurile de bază a agriculturii.

Sanatatea mediului

1. Caracteristica provinciilor biogeochimice ale republicii, a compoziţiei apei din ele şi

caracteristica morbidităţii populaţiei influenţată de factorul hidric.

2. Caracteristica igienică a surselor acvatice de suprafaţă din republică utilizate pentru

alimentarea centralizată cu apă potabilă. Activitatea medicului igienist la etapa de
selectare a surselor de alimentare cu apă potabilă.

3. Managementul investigaţiilor de laborator la selectarea surselor de suprafaţă şi de

profunzime pentru alimentarea cu apă potabilă a centrelor populate. Planificarea,
volumu, durata şi executorii legitimi antrenaţi în efectuarea investigaţiilor.

4. Cartografia uzinelor de apă din republică. Metodele contemporane de tratare a apei

aplicate la ele. Materialele şi ingredienţii utilizaţi în procesul tehnologic de tratare.

5. Legislaţia aplicată în domeniul aprovizionării populaţiei cu apă potabilă. Documentaţia

secţiei sănătatea în relaţie cu mediul la acest compartiment şi metodologia întocmirii ei.

6. Starea actuală atribuită surselor şi particularităţilor de poluare naturală şi artificială a

bazinelor acvatice din Moldova. Indicatorii de poluare.

7. Metodologia avizării igienice a sistemului de canalizare a unui centru populat. Actorii

implicaţi şi atribuţiile de funcţii ale acestora în soluţionarea problemelor după caz.
Organizarea supravegherii igienice şi de laborator.
8. Conţinutul supravegherii igienice preventive în domeniul canalizării centrelor populate.
Modalitatea expertizei proiectelor de canalizare şi cerinţele la întocmirea avizului
igienic. Suportul normativ şi legislativ.

9. Starea actuală a problemei de poluare a solului din câmpurile agricole cu produse de uz

fitosanitar şi fertilizanţi în RM. Actorii implicaţi în gestionarea acestor produse.
Consecinţele poluării.

10.Metodele tradiţionale şi contemporane de neutralizare a reziduurilor menajere şi

deşeurilor industriale. Cerinţe igienice privind amenajarea şi exploatarea platformelor şi
instalaţiilor de neutralizare.

11.Starea actuală privind salubrizarea centrelor populate rurale de reziduuri menagere şi

deşeuri industriale în RM.

12.Starea actuală privind salubrizarea centrelor populate urbane de reziduuri menagere şi

deşeuri industriale în RM.

13.Conţinutul supravegherii igienice preventive în domeniul protecţiei sanitare a solului.

Metodologia expertizei proiectelor şi schemelor generale de salubrizare a centrelor
populate. Actorii implicaţi. Suportul legislativ în vigoare.

14.Terenurile de sol supuse cercetării şi supravegherii igienice. Nomenclatorul

indicatorilor stării sanitare a solului din aceste zone. Managementul investigaţiilor de
laborator. Suportul legislativ şi metodologia de aplicare.

15.Importanţa geochimică, toxicologică şi igienico-epidemiologică a solului. Caracteristica

poluării biologice şi chimice a solului în Republica Moldova.

16.Importanţa şi metodologia de utilizare a indicatorilor direcţiei şi indirecţiei privind

poluarea biologică şi chimică a solului. Punctarea indicatorilor aplicaţi în practica de
supraveghere igienică.

17.Măsurile contemporane de combatere a poluării aerului atmosferic cu oxizii de azot şi

pulberi minerale de la CTE (centrale termoelectrice) din teritoriul R Moldova.
Legislaţia în domeniul protecţiei sanitare a aerului atmosferic.

18.Caracteristica factorilor care condiţionează poluarea şi autopurificarea aerului

atmosferic. Specificarea proceselor de transformare a poluanţilor în stratul terestru din
categoria fotooxidanţilor influenţate de iradierea solară cu punctarea indicatorilor
igienici de referinţă.

19.Factorii atmosferici care condiţionează efectul poluanţilor asupra organismului uman.

Clasificarea factorilor şi caracteristica lor. Efectele şi consecinţele de acţiune a
poluanţilor atmosferici asupra organismului uman.

20.Cerinţe igienice la sistematizarea şi exploatarea instituţiilor medico-sanitare publice

(IMSP). Modalitatea avizării sanitare. Suportul informativ şi legislativ.
21.Actualitatea problemelor igienice dependente de deşeurile rezultate din activităţi
medicale. Impactul acestor deşeuri asupra stării de sănătate a angajaţilor, pacienţilor din
instituţiile medico-sanitare publice şi mediului ambiant.

22.Clasificarea unităţilor medicale producătoare de deşeuri, a deşeurilor rezultate din

activităţi medicale şi responsabilităţile producătorior privind gestionarea lor. Suportul
legislativ în vigoare şi metodologia de aplicare.

23.Exigenţe igienice la etapele de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale în

unităţile producătoare de astfel de deşeuri în Republica Moldova.

24.Exigenţe igienice către instituţiile de cultură fizică şi sport şi instituţiile cultural publice.
Managementul supravegherii igienice curente şi suportul normativ şi legislativ.

25.Problemele de igiena mediului dependente de utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a

fertilizanţilor în economia naţională. Exigenţe igienice privind utilizarea produselor de
uz fitosanitar pentru dezinfecţia şi deratizarea încăperilor de trai, publice, inclusiv IMS,
unităţilor de transport şi în focarele de boli infecţioase şi încăperile de îngrijire şi
întreţinere a animalelor.

26.Metodologia de omologare, legiferate a importului, exportului şi utilizării produselor de

uz fitosanitar şi fertilizanţilor în economia naţională a RM. Actorii implicaţi la aceste
acţiuni şi suportul legislativ.

27.Metodologia acumulării informaţiei şi evaluării morbidităţii populaţiei prin boli

nontrasmisibile influenţat de factorii fonici din teritoriul localităţii. Indicatorii de
evaluare.

28.Metodologia acumulării informaţiei şi evaluării morbidităţii populaţiei prin boli

nontrasmisibile influenţate de poluarea aerului atmosferic de la sursele de emisie din
teritoriul localităţii. Actorii implicaţi cu atribuţii pentru informaţie şi indicatorii de
evaluare.
29.Metodologia creării bazei de date privind compoziţia apei din sursele de suprafaţă şi
subterane utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă cu scop de evaluare a stării de
sănătate a populaţiei de boli nontrasmisibile, consumatoare a apei din aceste surse.
Actorii implicaţi în crearea băncii de date şi indicatorii de avaloare.

30.Metodologia acumulării informaţiei şi evaloării stării de sănătate a populaşiei

influenţată de factorii fizici, chimici şi biologici din încăperile închise a edificiilor
publice. Indicatorii de evaloare.

31.Metodologia acumulării informaţiei şi evaloării stării de sănătate a populaţiei influenţată

de compoziţia solului din teritoriile supravegheate. Actorii implicaţi cu atribuţii de
investigaţii a compoziţiei solului. Indicatorii şi parametrii de evaloare.

Promovarea sanatatii
1. Cauzele fumatului la copiiși adolescenți și influența lui asupra organismului.
2. Intervențiile în educația pentru sănătate în combaterea alcoolismului.
3. Factorii determinatori în consumul de tutun la copii și ajutorul în renunțarea la fumat.
4. Caracteristica comunicării non – verbale și verbale.
5. Formele de comunicare. Caracteristica comunicării în grup. Regulile comunicării în grup.
6. Tehnicile și tehnologiile de comunicare. Funcțiile comunicării.
7. Educația pentru sănătate, rolul ei. Tehnici în educația pentru sănătate.
8. Mijloacele de educație pentru sănătate. Clasificarea lor și caracteristica.
9. Strategii de combatere a tabagismului și intervenții eficiente.
10.Planificarea familiară și strategii de combatere a sarcinii nedorite și avorturilor.
11.Educația sexuală a adolescenților și rolul ei în planificarea familiară.
12.Promovarea sănătății și strategii de intervenții în domeniul ocrotirii sănătății copiilor 1-4
ani. Prevenirea morții juvenile.
13.Politica “ Sănătate pentru toți în sec. XXI “. Obiectivele principale.
14.Particularitățile promovării sănătății în probleme de nutriție, cauzate de influența diferitor
factori asupra alimentației populației (tradițiile, factorii naturali și social – economici).
15.Piramida alimentaţiei sănătoase și recomandările OMS.
16.Promovarea sănătăţii în problema prevenirii contaminării chimice și biologice a
alimentelor.
17.Politica UE în domeniul nutriţiei şi alimentelor, legislația națională și importanța pentru
sănătate a consumului de alimente ecologice.
18.Conceptul PSLM – Promovarea sănătății la locul de muncă.
19.Efectele condițiilor de muncă asupra stării de sănătate.
20.Semnificarea politicilor benefice la nivel de întreprindere.
21.Aspectele mediului de muncă benefic.
22.Serviciile de sănătate în muncă.
23.Promovarea sănătății, definiții, istorie.
24.Strategii fundamentale ale promovării sănătății stabilite prin Charta de la Ottawa.
25.Stiluri de viață sanogene și patogene.