Unitatea de învăţare 3.

Statul și dreptul

Cuprins
3.1. Introducere ..................................................................................................................
3.2. Competenţe .................................................................................................................
3.3. Statul. Noțiune și elemente .........................................................................................
3.4. Exercitarea puterii de stat ...........................................................................................
3.5. Statul de drept .............................................................................................................
3.6. Forma de stat..............................................................................................................
3.7. Rezumat ......................................................................................................................
3.8. Test de evaluare..........................................................................................................

3.1. Introducere
Statul și dreptul au apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare socială astfel
încât pot fi considerate fenomene istorice care se îngemănează, se
întrepătrund. Statul se caracterizeaza prin trei elemente: națiunea, teritoriul
și puterea de stat. El îndeplinește trei funcții: legislativă, executivă și
jurisdicțională prin intermediul celor trei puteri: legislativă, executivă și
judecătorească. Statul de drept este definit ca fiind statul organizat pe baza
principiului separației puterilor, care consacră în legislație drepturile și
libertățile fundamentale ale omului, instituind garanții pentru realizarea
acestora, și în care toate organele sale își desfășoară activitatea în
conformitate cu legea.

3.2. Competenţele unităţii de învăţare

Această unitate de învăţare îşi propune ca obiectiv principal clarificarea legăturii
dintre stat și drept.
La sfârşitul acestei unităţi de învăţare studenţii vor fi capabili să:
 definească noțiunea de stat,
 precizeze elementele care caracterizează statul,
 rezume conținutul acestor elemente,
 precizeze care sunt funcțiile statului și cum sunt exercitate,
  definească statul de drept,
 descrie cum se exercită puterea în regimurile democratice și în cele
autocratice,
 precizeze componentele puterii de stat.

Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.

1.3. Statul. Noțiune și elemente

Statul și dreptul au apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare socială astfel încât pot fi
considerate fenomene istorice. Statul apare ca o formă perfecționată de organizare socială,
atunci când s-a ivit necesitatea unui cadru instituționalizat și a unor reguli care să asigure
exercitarea puterii politice în societate.
Cele mai vechi state au apărut și s-au dezvoltat cu aproape șase mii de ani în urmă, pe văile
marilor fluvii ale Orientului antic, în Egipt, Babilon, India și China.
Cuvântul stat provine din latinescul status care avea semnificația de poziție sau loc pe care-l
ocupa un individ într-un sistem dat, statutul său social ori comportamentul pe care acesta
putea să-l aștepte din partea celorlalți. Accepțiunea actuală a cuvântului stat, de entitate care
constituie cadrul și suportul puterii politice, este de origine modernă.
Privitor la stat și puterea de stat s-au cristalizat două teorii importante:
1) teoria potrivit căreia statul este un fenomen al forței, un instrument de
constrângere;
2) teoria potrivit căreia statul este un fenomen voluntar; statul trebuie să realizeze
acordul de voință între guvernați și guvernanți.
Statul se caracterizeaza prin trei elemente:
1. națiunea;
2. teritoriul;
3. puterea de stat.

Națiunea. Statul este o formă specifică de organizare a unei colectivități umane, astfel încât
populația reprezintă un element esențial al oricărui stat.

2
Națiunea nu trebuie confundată cu cetățenia care exprimă legătura juridică a unei persoane
fizice/individ cu un anumit stat. Nu se confundă nici cu poporul care desemnează masa
indivizilor, indiferent de naționalitate și care constituie suportul demografic al statului.
Națiunea este produsul unui proces istoric îndelungat, având la bază elemente obiective, cum
ar fi spațiul geografic, comunitatea de limbă, originea etnică, cultura, cât și elemente de ordin
subiectiv, cum ar fi comunitatea de tradiții, idealuri, trecut istoric comun, precum și voința de
a fi împreună a celor care au existat pe un anumit teritoriu. Sentimentul național constituie cel
mai puternic liant al coeziunii statului și al permanenței acestuia.
Teritoriul reprezintă dimensiunea materială a statului, este spațiul geografic care permite
situarea statului în spațiu și delimitarea de alte state, legătura cu cetățenii săi, structurarea
aparatului de stat și exercitarea suveranității. Din cele mai vechi timpuri disputele dintre state,
care de multe ori iau forma războiului, privesc teritoriul.
Puterea de stat este o formă instituționalizată a puterii politice, având ca metodă de
conducere constrângerea de stat și ca trăsătură distinctivă și excusivă, suveranitatea.
Într-un stat democratic, puterea emană de la popor și aparține poporului care o exercită prin
diferite categorii de organe ale statului care formează aparatul de stat. Aceste organe sunt
învestite cu autoritatea de a transforma decizia politică în decizie a statului și de a o impune, la
nevoie, prin constrângerea statală care este o constrângere juridică.
Suveranitatea este un atribut exclusiv al puterii de stat care semnifică dreptul acestei puteri
de a se organiza și de a se exercita în plan intern (puterea de comandă în interior cu privire la
instituțiile statului, drepturile și obligațiile cetățenilor, obiectivele economice, etc) și extern
(privește raporturile cu alte state), în mod liber, fără vreun amestec intern sau extern.

Enumerați elementele statului.

3.4. Exercitarea puterii de stat

Titularul puterii este poporul, iar exercitarea ei este încredințată statului care își organizează
un sistem de organe, de instituții. Acestea sunt purtătoare ale autorității de stat. Existența
statului este de neconceput fără existența organelor sale care alcătuiesc mecanismul de stat.
Potrivit concepției clasice, statul are de îndeplinit trei funcții fundamentale:

3
 - funcția legislativă (elaborarea legilor);
- funcția executivă (aplicarea legilor);
- funcția jurisdicțională (de rezolvare a litigiilor care apar în procesul aplicării
legilor).
Fiecare funcție este exercitată de o putere:
- puterea legislativă este exercitată de adunarea reprezentativă, Parlamentul;
- puterea executivă este exercitată de șeful statului și Guvern;
- puterea judecătorească exercitată de organele judecătorești.
Între aceste puteri trebuie să existe un echilibru care presupune echilibru între competențe,
autonomie, conlucrare și control reciproc.
Teoria separației puterilor în stat a fost fundamentată în Anglia, de John Lock în lucrarea
Două eseuri asupra guvernământului, și în Franța, de Charles Montesquieu în lucrarea
Despre spiritul legilor, dar rădăcinile acestui principiu se regăsesc în gândirea filosofilor
antici, mai cu seamă la Aristotel. Această teorie nu poate fi aplicată mecanic, ci ea trebuie să
fie un mecanism de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale individului.

Exemple

 John Locke (1632-1704), om politic și filosof, combate absolutismul și

tirania, apără libertatea și dreptul, vede în puterea legislativă
(reprezentanții poporului) forța supremă. Acesteia trebuie să i se supună
puterea executivă și monarhul. Dacă guvernul, reprezentanții poporului și
monarhul își depășesc mandatul, atunci poporul trebuie să intervină și să-
și exercite singur suveranitatea. Cine încalcă legea și încalcă drepturile
poporului, se pune în stare de război cu acesta, iar revoluția este în acest
caz o armă de apărare, un rău necesar. John Lock a inspirat și
mișcarea liberalismului modern, ideea că statul trebuie să fie în slujba
cetățeanului și nu invers.
 Charles-Louis de Secondat, baron de Montesquieu (1689-1755), a fost
una din cele mai complexe și importante figuri ale iluminismului francez.
În lucrarea Spiritul legilor (1748) explică legile umane și legile sociale.
El arată că tot ceea ce există are legile sale; Divinitatea are legile sale,
lumea materială are și ea propriile legi. Una din teoriile cele mai
importante prezentate în lucrare este cea a separației puterilor în stat,

4
 conform căreia puterile statului trebuie separate și echilibrate pentru a
garanta libertatea individului. Cartea își păstrează și în prezent importanța
istorică, fiind una dintre operele care au influențat decisiv
elaborarea Constituției Statelor Unite ale Americii (1789) care, la rândul
său, a influențat esențial elaborarea a numeroase constituții din multe
state ale lumii.

3.5. Statul de drept

Conceptul de stat de drept a fost elaborat în doctrina germană a sec.al XIX-lea și a fost definit
în mai multe moduri, toate definițiile având în vedere un element esențial: legătura dintre stat
și drept sau subordonarea statului față de drept.
Statul de drept este acel stat organizat pe baza principiului separației puterilor, care
consacră în legislație drepturile și libertățile fundamentale ale omului, instituind garanții
pentru realizarea acestora, și în care toate organele sale își desfășoară activitatea în
conformitate cu legea.

Exemple
Noțiunea de stat de drept este utilizată pentru a sublinia diferențele existente între
regimurile democratice și regimurile autoritare (dictatoriale). În statul de drept,
statul este garantul libertăților și drepturilor individuale, asigurând protecția
internă și externă a cetățenilor prin instituții democratice. Constituția este legea
fundamentală, fiind expresia voinței cetățenilor, iar celelalte acte normative
trebuie să fie adoptate în spiritul ei. Prin mecanismele democratice de control ale
statului de drept este asigurată conformitatea normelor inferioare de drept cu cele
superioare.

3.6. Forma de stat

Forma de stat arată modul cum este organizată puterea de stat. Ea are trei componente:
- forma de guvernământ,
- structura de stat,
- regimul politic.

5
Forma de guvernământ arată modul de formare și organizare a organelor statului,
competențele acestora și raportul dintre ele. Cea mai generală clasificare a formelor de
guvernamânt este aceea în republici și monarhii. În republică, șeful statului este ales de popor
sau parlament și conduce statul pe o perioadă de timp determinată, iar în monarhie șeful
statului vine la conducere pe cale ereditară, conducând după legi fixe, stabile. Potrivit
doctrinei dreptului constituțional, principalele forme de guvernământ pot fi împărțite în
democrații, monocrații, oligarhii și forme mixte.
Structura de stat arată modul de organizare a puterii de stat pe un anumit teritoriu. Din punct
de vedere al structurii de stat, statele pot fi:
- unitare,
- federative.
Statul unitar are o singură constituție, un singur rând de organe centrale (legiuitoare,
administrative, judecătorești) și este organizat în unități administrativ-teritoriale.

Exemple
Conform art.1 din Constituție, România este stat unitar.

Statul federativ este compus din mai multe state membre, numite și federate, care își transferă
o parte din atributele lor suverane statului federal, potrivit constituției federale. Fiecare stat al
federației are o constituție proprie și propriile organe legislative, administrative și
judecătorești.

Dați 3 exemple de state federative.

Regimul politic reprezintă ansamblul metodelor și mijloacelor de realizare a puterii, de

conducere a societății. Statele sunt clasificate în state cu regimuri politice democratice și state
cu regimuri politice autocratice.

6
Rezumat
 Statul este entitatea care constituie cadrul și suportul puterii politice.
 Statul se caracterizează prin trei elemente: națiunea, teritoriul și puterea de
stat.
 Statul îndeplinește trei funcții: legislativă, executivă și jurisdicțională prin
intermediul celor trei puteri: legislativă, executivă și judecătorească.
 Statul de drept este acel stat organizat pe baza principiului separației
puterilor, care consacră în legislație drepturile și libertățile fundamentale
ale omului, instituind garanții pentru realizarea acestora, și în care toate
organele sale își desfășoară activitatea în conformitate cu legea.
 Forma de stat arată modul cum este organizată puterea de stat. Ea are trei
componente: forma de guvernământ, structura de stat, regimul politic.