HIDROGRAFIA ORIZOTULUI LOCAL –BUCURESTI

Din punt de vedere hidrografic capitala este amplasatain bazinul inferior al Argesului care dreneaza
partea central – estica a Campiei Dunarii de jos.
ARGESUL
- izvoraste din S mutilor Fagaras
- dupa ce strabate regiune deluroasa si de podis in apropierea capitalei primeste pe stanga
SABARUL cu CIOROGARLA si CIOCOIU cu care confluenza la Izvoarele
- DAMBOVITA cu afluentii ILFOVUL, COLENTINA cu PASAREA si CALNAUL cu care confluenza la
Budesti
DAMBOVITA
– cel mai important afluent al Argesului
- Izvoraste din M-tii Fagaras
- Primeste o serie de afluenti in zona montana cu mar fi: DAMBOVICIOARA, PASUL CHEII,
GHIMBAVUL si RAUSORUL, iar in zona de campie primeste: VALEA SATULUI si ILFOVUL.
Pentru a feri Bucurestiul de inundati in sec. al -XIX-lea izvoarele Colentinei au fost legate de cel al
Colentinei iar ulterior a fost construit canalul Joita care leaga Dambovita de Ilfov.
Debitul raului Dambovita a fost suplimentat la Rosu si Arcuda cu 3 apeducte, aceste apecducte deviaza
spre Dambovita o parte din apele Argesului pentru necesarul de apa al Bucurestiului
Raul Dambovita a fost canalizat si amenajat astfel incat sa permita colectarea apelor uzate, viiturilor
locale, si precipitatiilor colectate din reteaua de canalizare.
COLENTINA
- Este un rau cu panta redusa
- Formeaza o serie de lacuri din N si NE capitaleicum ar fi:- MOGOSOAIA, BANEASA, HERASTRAU,
FLOREASCA si TEI.
PASAREA –conflueaza cu Dambovita la Fundeni are numeroase lacuri –AFUMATI, MOARA DOMNEASCA,
SINDRILITA, PASAREA, BRANESTI si FUNDENI.
Regimul hidrologic al apelor curgatoare din imprejurimile orasului Bucuresti:
- ape mari primavara si ape mici toamna
- Regimul de inghet al raurilor din decembrie pana in februarie
- Surse de poluare a apelor sunt numeroase .
În prezent, calitatea apei din salba de lacuri a râului Colentina este necorespunzătoare. Aceasta se
datorează deversării direct în râul Colentina de către unităţile industriale şi populaţie a apelor uzate
rezultate în amonte de Bucureşti: Buftea (industrie alimentară, industrie uşoara, populaţie, poluare
constituită de aporturi de nutrienţi), Crevedia (ferma de creştere a păsărilor, populaţie), Mogoşoaia
(industria cinematografică, populaţie). Pe de altă parte, fundul lacurilor de pe râul Colentina nu au mai
fost dragate de peste 30 de ani, conducând la acumularea unor mari cantităţi de nămol insalubru
LACURILE
Lacurile naturale
CALDARUSANI pe Cocivalistea afluent al raului Ialomita
Liman fluviatil - Snagov (cu functie recreativa)dezvoltat pe valea cu acelasi nume.
- Balteni – pe valea Sticlariei.
Lacuri antropice –iazuri- CORBEANCA, BALOTESTI, CACIULATI, MOARA VLASIEI
Alte lacuri pe Colentina – Mogosoaia, Stefanesti, Baneasa, Herastrau, Tei, Pantelimon
Pe teritoriul bucurestiului lacurile au functii de agrement –Cismigiu, Libertatii, Titan, IOR, Drumul Taberei
si lacul din Parcul Tineretului.

Apele subterane:
In subsolul orasului Bucuresti s-au indentificat 3 strate de apa la diferitab adancimi
- Stratul acvifer de mica adancime,
- Strat de adancime medie(20-30m )care furnizeaza apa buna de calitate
- Stratul de mare adancime cu ape de foarte buna calitate