1.

Acomodarea este un proces automat de adaptare a ochiului pentru vederea clară a obiectelor situate
între punctul proxim și punctul remotum. Acomodarea se datorează elasticității cristalinului,
aparatului suspensor al acestuia și mușchiului ciliar. Organul activ al acomodării este mușchiul ciliar.
Când ochiul privește la distanțe mai mari de 6 m, mușchiul ciliar este relaxat, iar ligamentul
suspensor este în tensiune. Aceasta pune în tensiune cristaloida, componând cristalinul. 
În procesul de acomodare apar mai multe modificări:
-          Rotirea internă a globilor oculari datorită contracției mușchilor extrinseci
-          Micșorarea pupilei
-          Contracția fibrelor circulare ale mușchiului ciliar (inervate de fibrele nerboase
parasimpatice)
-          Ligamentele cristalinului se relaxează
-          Curbura cristalinului crește.

2. Lobul floculonodular reprezentă arhicerebelul- prin situarea sa in

derivatie pe calea vestibulara, inhiba tonusul muscular prin tractusul
cerebelovestibular continuat de cel vestibulospinal. Astfel contribuie
la coordonarea reflexelor de postura a capului si a celor de
redresare, deci la mentinearea posturii capului si a echilibrului
corporal .
3. Reflexele polisinaptice. Reflexul de flexie este un reflex de apărare, provocat de un agent nociv
(atingerea de un obiect fierbinte, înţepătură, curent electric), care stimulează receptorii durerii. El constă
într-o contracţie musculară bruscă, ce permite îndepărtarea mâinii de agentul nociv.
arcul reflex polisinaptic include un număr variabil de neuroni intercalari, situaţi între neuronul
somatosenzitiv şi cel somatomotor; perioada de latenţă este mai lungă şi se supune legii iradierii.
4. Celulele ciliate interne care asigură traducerea mecano-bioelectrică a vibraţiilor sonore sunt conectate
exclusiv pe neuronii ganglionari de tip I care reprezintă 95% din neuronii nervului auditiv. Celulele ciliate
externe au o inervaţie aferentă foarte puţin abundentă (5% din neuronii ganglionului cohlear) şi în plus,
nemielinizată: aceştia sunt neuronii de tip II.
Celulele ciliate şi inervaţia lor aferentă sunt controlate de către o inervaţie eferentă care provine din
complexul olivar bulbar. Fibrele sistemului eferent lateral stabilesc sinapse axodendritice cu fibrele
aferente (de tip I) legate cu celulele ciliate interne. Fibrele sistemului eferent median formează sinapse
axo-somatice la baza celulelor ciliate externe.
5. SOMNUL REM Este un somn de tip profund, tonusul muscular dispare ca și reflexele,
sunt înregistrate mișcări rapide ale ochilor. Durata somnului REM este de câteva
minute în primul ciclu. În această perioadă de somn REM se produc visele. În faza de
somn paradoxal se constată abolirea totală a activității musculare scheletice, inclusiv a
mușchilor antigravitaționali și ai cefei, modificări ale ritmului cardiac și respirator, modificări ale
ECG, ușoară tendință de creștere a presiunii arteriale, vasoconstricție periferică, diminuarea
motilității și creșterea secreției acide gastrice la bolnavii cu ulcere gastro-duodenale, scăderea
volumului și creșterea osmolarității urinare, erecție spontană nocturnă etc. Se mai consideră că
în faza paradoxală decurg procese esențiale de consolidare a memoriei.
6. Sistemul anterolateral-fibrele nervoase patrund in MS prin radacinile dorsale ale nervilor spinali si fac
sinapsa in coarnele dorsale ale subst.cenusii medulare, apoi trec in jumatatea contalaterala a acesteia si
au traiect ascendant prin coloanele anterioare si laterale ale subst.albe ale MS. -e alcatuit din fibre
mielinizate mici care transmit semnale cu viteze cuprinse intre citiva metri-40m/sec. -are organizare
spatiala mai putin pronuntata. -poate transmite multe informatii senzoriale-durere, caldura, frig si
senzatii tactile grosiere. 1.Durere. 2.S.termice pt cald si frig. 3.S.tactile grosiere si de presiune 4.S.de
gidilat si prurit. 5.S.sexuale.
7. Nucleul roşu – funcţia principală este reglarea tonusului muscular. Prin tractul rubrospinal el stimulează
α şi γ motoneuronii flexorilor şi inhibă motoneuronii muşchilor extensori
nucleii vestibulari (superior, inferior, lateral si medial) de aici pleaca :
- fasciculul vestibulo-spinal spre maduva- controleaza tonusul muscular;
- fasciculul vestibulo-cerebelos, spre cerebel(arhicerebel)- controleaza echilibrul static si dinamic;
fasciculul vestibulo-nuclear, spre nucleii nervilor III si IV din mezencefal si VI din punte-controleaza
miscarile globilor oculari, cu punct de plecare labirintic;
8. PARKINSON
este o tulburare degenerativă pe termen lung a sistemului nervos
central care afectează în principal sistemul motor. Boala Parkinson
este o tulburare cronică și progresivă, ceea ce înseamnă că
simptomele se instaleză și se agravează în timp. De obicei, primul
simptom și cel mai cunoscut care apare în boala Parkinson este
tremuratul mâinii, dar în timp apare rigiditatea, încetinirea mișcărilor
și dificultatea în mers, iar în stadii avansate se poate instala
demența, anxietatea și chiar depresia. Simptomele apar datorită
lipsei dopaminei. Studii genetice și patologice au arătat că diverse
procese disfuncționale celulare, inflamația și stresul pot contribui la
deteriorarea celulară.