Sunteți pe pagina 1din 3

TUSEA

Tusea este unul dintre cele mai frecvente simptome întâlnite în medicină. Are influență asupra
interacțiunilor interumane, perturbă somnul și produce disconfort în piept. Majoritatea pacienților
ignoră acest simptom și îl percep ca o manifestare benignă, ceea ce este adevărat , dar nu în totalitatea
cazurilor.

Deși este percepută ca o manifestare a unei boli, tusea este defapt un reflex cu rol în protecția
arborelui respirator, fiind practic o modalitate prin care organismul uman elimină microorganisme și alte
particule cu potențial dăunător.

Există 3 mari tipuri de tuse, fiecare fiind specifică diferitelor afecțiuni respiratorii și nu numai :

 Tuse acută – când durează sub 3 săptămâni: infecții de tract respirator superior (răceli), astmul
bronșic, rinită alergică
 Tuse persistentă – între 3 săptămâni și 2 luni
 Tuse cronică – evoluează peste 2 luni
Tusea persistentă și cea cronică apar în infecții respiratorii, bronșita cronică, BPOC
(bronhopneumopatia obstructivă cronică), emfizemul pulmonar, fumat, mediu profesional toxic
sau poluare, tusea convulsivă, astmul bronșic, bronșiectazii, tuberculoză, cancer pulmonar,
fibroze pulmonare, dar și boli extrarespiratorii cum ar fi boala de reflux gastro-esofagian sau în
cadrul unor boli psihice (tusea psihogenă)

În vreme ce tusea acută nu ridică probleme de diagnostic în cea mai mare parte a timpului fiind
vorba despre o viroza respiratorie, în cazul tusei persistente și cronice diagnosticul poate fi
complicat, consultul medical fiind unul obligatoriu.
În cadrul unui consult medical se vor ridica mai multe aspecte ce pot avea relevanță pentru
diagnostic:
 Durata, caracteristicile și factorii ce pot declanșa tusea
 Modificarea tusei cu poziția pacientului
 Simptome concomitente (lipsă de aer, sânge în expectorație, durere de piept, nas înfundat)
 Caracteristicile și volumul de expectorație
 Istoricul de fumător
 Mediul profesional (toxice)
 Medicația pacientului (unele medicamente de genul Captopril, Perindopril pot induce tuse
cronică)
 Expunerea la pacienți cu TBC
 Istoricul de alergii
Examenul fizic va cuprinde obligatoriu auscultația plămânului, cu ajutorul căreia medicul poate
ridica suspiciuni diagnostice și indica examinări speciale.
Astfel, în cazul tusei acute se va indica efectuarea unei radiografii toracice, care poate
deconspira o pneumonie.
În cazul tusei persistente/cronice se va începe cu o radiografie pulmonară, care dacă nu este
concludentă va duce consecutiv la efectuarea unui examen computer tomografic de torace
(mult mai eficient în detecția unor cancere, boli profesionale sau tuberculoză).
Dacă se ridică suspiciunea unei bronșite cronice se va efectua o spirometrie – o examinare care
stabilește gradul de funcționare a plămânilor și a căilor respiratorii.
Un examen de sânge este aproape obligatoriu pentru a detecta o posibila infecție pulmonară
sau o boală alergică. Se poate efectua și un examen microspic al sputei, în cazul în care pacientul
prezintă expectorație. Această examinare poate releva microorganismul sau microorganismele
care au produs infecția sau poate constata prezența de celule cancerigene în caile respiratorii.
În cazul unei suspiciuni înalte de cancer, sau dacă tusea persistă mult peste 3 luni se va efectua o
bronhoscopie (un examen invaziv prin care se introduce un cablu – fibroscop- în căile respiratorii
și cu ajutorul căruia se pot preleva biopsii).
Dacă pacientul prezintă asociat și reflux esofagian se va indica un examen gastroscopic
(explorarea printr-un fibroscop a esofagului și stomacului, cu posibilitatea de recoltare de
biopsii).

Tuse acută Tuse persistentă Tuse cronică Cauze rare de tuse


Traheobronșită acută După o infecție Cancer pulmonar Achalazie
respiratorie virală
Răceală Boala de reflux Boala de reflux Deficitul de vitamina
gastroesofagian gastroesofagian B12
Embolie pulmonară Boli pulmonare Dializa peritoneală
profesionale
Insuficiență cardiacă Bronșită cronică Diverticul esofagian
acută
Pneumonie Intoleranță la unele Spondiloza cervicală
medicamente
Astm bronșic Sindromul de apnee în Boala celiacă
somn
Alergie Aritmii cardiace

Tratamentul tusei presupune, în funcție de existența sau nu a expectorației, 2 feluri de


medicamente:
1. Antitusive: codeină, dextrometorfan. Acestea reduc tusea, cu riscul apariției somnolenței
(au și efect sedativ), fiind administrate mai mult seara.
2. Expectorante: ambroxol, guaifenesin,bromhexin, N-Acetilcisteină. Au ca efect inducerea de
expectorație. Nu se vor administra seara și noaptea, deoarece inițial accentuează tusea.

În funcție de boala de fond care cauzează tuse se vor administra și alte medicamente: antibiotice
(daca este pneumonie, bronșită cronică), antisecretorii gastrice (boala de reflux esofagian),
antituberculoase (TBC), anticoagulante (embolie pulmonară), antialergice, corticoizi, citostatice
(cancer pulmonar, metastaze pulmonare), antiaritmice (aritmii cardiace). De aceea este deosebit
de important adresarea la medic, mai ales daca tusea persista peste 3 săptămâni!

Medicina alternativă propune ca terapii pentru tuse ceaiul de cimbru, pătlagină și podbal,
inhalațiile cu ceai de mușetel și cimbru, preparatele pe bază de usturoi, bandajele calde pe
piept, sauna – toate cu efecte discutabile și eficacitate încă nedovedită pe studiile clinice.

Deși tusea este practic, un mijloc de apărare a organismului și are rolul său benefic, poate fi
simptomul care anunță o boală gravă și cu cât mai repede este adresabilitatea la medic, cu atât
mai repede se poate iniția tratamentul și crește speranța de viață a pacientului.