ISBN 978-9975-61-981-3

MINISTERUL EDUCAfiIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Tamara Cazacu • Iulia Maevschi • Galina Stahi

DULCE GRAI
Limba ºi literatura românæ

Manual pentru elevii claselor a IX-a

din ºcolile cu instruire în limba rusæ

Editura ARC
 manualul a fost aprobat prin ordinul nr. 321 din 28 aprilie 2016 al ministrului edu-
caþiei al republicii moldova. manualul este elaborat conform curriculumului
disciplinar (aprobat în anul 2010) ºi finanþat din resursele financiare ale Fondului
special pentru manuale.
acest manual este proprietatea ministerului educaþiei al republicii moldova.

Øcoala/ liceul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
manualul nr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
anul Numele øi prenumele elevului anul aspectul manualului
care a primit manualul øcolar la primire la returnare
1
2
3
4
5
• Dirigintele clasei trebuie sæ controleze dacæ numele elevului este scris corect.
• elevul nu va face nici un fel de însemnæri în manual.
• aspectul manualului (la primire ºi la returnare) se va aprecia: nou, bun, satisfæcæ-
tor, nesatisfæcætor.

comisia de evaluare: Angela Murzac, grad didactic superior, liceul Teoretic

„Dimitrie cantemir“, Bælþi; Igor Pocitari, grad didactic superior, liceul Teoretic
„Øtefan cel mare“, Bælþi; Lora Gîrleanu, grad didactic întîi, liceul Teoretic
„alecu russo“, chiºinæu

lector: Liliana Armaºu

coperta ºi concepþia graficæ: Elena Garºtea
Tehnoredactor: Sergiu Vlas
ilustraþii: Igor Hmelniþchi, Vladimir Melnic, Cornel Frumosu, Serghei Samsonov
În manual au fost de asemenea inserate imagini de Isai Cîrmu, Alexandru Hmelniþchi,
Nicolae Dabija, Elena Leøcu, Valentina Rusu-Ciobanu
Fotografii: I. Chibzii, M. Potîrniche, N. Ræileanu, V. Roøca, N. Subotkin
Pe copertæ: Valentina Brîncoveanu, Flori de cîmp.

Descrierea ciP a camerei NafiioNale a cærii

Cazacu, Tamara
Dulce grai: limba ºi literatura românæ: manual pentru elevii claselor a 9-a din øcolile cu instruire în limba
rusæ/ Tamara cazacu, iulia maevschi, Galina stahi; comisia de evaluare: angela murzac [et al.]; min.
educaþiei al rep. moldova. – [ed. a 3-a]. – chiºinæu.: arc, 2016 (Tipografia „Balacron“). – 280 p.
apare cu sprijinul financiar al Fondului special pentru manuale. – 9000 ex.
isBN 978-9975-61-981-3
811.135.1'243+821.135.1.09(075.3)
c 32

© editura arc, 2016

© Tamara cazacu, iulia maevschi, Galina stahi, 2016
reproducerea integralæ sau parþialæ a textului ºi ilustraþiilor din aceastæ carte este posi-
bilæ numai cu acordul scris al editurii arc.
isBN 978-9975-61-981-3
 Dragi elevi,

Venim spre inimile voastre cu acest manual care,

sperãm, vã va ajuta sã cunoaøteþi mai bine limba
românã. Manualul este un material de referinþã în
care puteþi gãsi uøor o informaþie succintã la unele
teme de maxim interes din cultura øi civilizaþia nea-
mului nostru. „Dulce grai“ vã stimuleazã creativi-
tatea øi vã invitã la reflecþie.
Am dori ca aceastã carte sã devinã un prieten la
care aþi putea reveni øi în timpul liber.

Autorii
 REPUBLICA MOLDOVA

imnul republicii moldova

limBa NoasTrã
limba noastrã-i o comoarã
În adîncuri înfundatã,
Un ºirag de piatrã rarã
Pe moºie revãrsatã.
Aøezarea geograficæ: Europa de Est
Suprafaþa: 33,845 mii km2
Numærul de locuitori: 3 559 159
Capitala: Chiøinæu

limba noastrã-i foc, ce arde

Într-un neam, ce fãrã veste
s-a trezit din somn de moarte,
ca viteazul din poveste.

limba noastrã-i frunzã verde,

Zbuciumul din codrii veºnici,
Nistrul lin ce-n valuri pierde
ai luceferilor sfeºnici.

limba noastrã-i limbã sfîntã,

limba vechilor cazanii,
care-o plîng ºi care-o cîntã
Pe la vatra lor þãranii.

rãsãri-va o comoarã
În adîncuri înfundatã,
Un ºirag de piatrã rarã
Pe moºie revãrsatã.
Alexei Mateevici
 LIMBA ROMÂNÆ

s locuri memorabile
s Nume celebre româneøti
s reprezentanþi ai minoritæþilor naþionale
s oameni øi caractere
s arta comunicærii
s minimum minimorum
s ecologia – o øansæ pentru mileniul trei
s copilæria
s særbætori øi tradiþii
s codul bunelor maniere
s Preferinþe
 Semne convenþionale
la limba românæ

Întrebæri, Un gînd,
lexic
întrebæri o pærere

A – familii lexicale
laborator argument
B – sinonime

C – antonime

Îndrumar cum vorbim,

D – îmbinæri
de gramaticæ cum scriem
de cuvinte,
expresii

succese,
autograf insuccese
(evaluare)

CETATEA SOROCA
cetæþile moldovei… s-au înælþat
în vremuri grele pe malul Nistrului
în apærarea hotarului ameninþat de
hoardele barbare. În partea de nord
a moldovei se oglindeøte în apele
Nistrului cetatea soroca.
Precum aflæm din hrisoave, pe
vremea lui Øtefan cel mare, aici
fusese o cetate de pæmînt care mai
tîrziu a fost reclæditæ din piatræ (în
anii 1543–1546).
cetatea soroca reprezintæ un
unicat în spaþiul europei de est,
cæci este construitæ dupæ un plan
circular, perfect simetric. curtea
interioaræ are un diametru de 30,5
metri, iar grosimea pereþilor e de
3,05 metri øi înælþimea de 25 m.
Turnurile circulare, cu diametrul
interior de 4,75 metri, au mai multe
niveluri. cetatea a rezistat în
Locuri
memorabile
„Soroca, cuibul
vulturilor neamului
meu, Nistrul, apæ
sfinþitæ cu atîta sînge...“
Nicolae Iorga
repetate rînduri la atacurile oøtilor
tætare øi polone.
existæ mai multe versiuni privind
vechimea fortæreþei, precum øi origi-
nea etnicæ a meøterilor-constructori.
arhitectul V. Voiþehovschi com-
paræ cetatea soroca cu castelul del
monte din italia (dupæ modul de
alæturare a turnurilor din incinta
principalæ). o altæ asemænare e
fæcutæ cu castelul caprarola, o
minunatæ realizare a arhitecþilor
italieni din sec. XiV–XVi. a treia
analogie pune cetatea soroca în
comparaþie cu douæ castele din
anglia, construite de meøteri ita-
lieni cam pe la 1540 – castelul
Walmer øi castelul Deal, care au
planul circular identic cu cel al
cetæþii de pe Nistru.
(Din presæ)
7
 Lexic
Locuri memorabile
a ameninþa – a aræta intenþia fortificaþie – construcþie
de a face ræu militaræ
cuiva castel – palat
de pazæ – de apærare circular – în formæ de
perfect – desævîrøit cerc
nivel – уровень

A forþæ – fortificaþie – B perfect – deplin – total

fortæreaþæ a clædi – a construi –
a clædi – clæditæ – a zidi
reclæditæ

Întrebæri, întrebæri
1. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Cînd øi din ce a fost construitæ iniþial cetatea Soroca?
b) De ce acest obiectiv turistic este considerat unicat în spaþiul Europei
de Est?
c) De cine a fost atacatæ de mai multe ori cetatea?
d) Cu ce castele din Europa poate fi comparatæ cetatea?

2. Despre ce vorbesc zidurile cetæþii Soroca?

Relataþi despre:
² anul construirii;
² anul reconstruirii;
² ctitorul ei;
² planul cetæþii;
² asemænarea cetæþii
cu diferite castele din europa.
Cetatea Soroca
3. Selectaþi informaþii despre cetatea Soroca. Relataþi-le.
4. Descrieþi cetatea Soroca dupæ renovare, în plan comparativ cu Ce-
tatea Albæ sau Cetatea Neamþ. Folosiþi în descriere øi adverbe.
Repere
Menþionaþi: ² numærul turnurilor;
² materialul din care a fost ² destinaþia;
construitæ; ² aøezarea (rîu, stîncæ etc.).
² forma exterioaræ;
8
 Un gînd, o pærere

Locuri memorabile
5. Alegeþi unul din locurile memorabile
enumerate, pe care aþi dori sæ-l vizitaþi.
Argumentaþi-væ dorinþa.
Mænæstirea Cæpriana, mænæstirea Putna, ceta-
tea Soroca, mænæstirea Saharna, Cetatea
Albæ, Orheiul Vechi, satul Donici, Munþii
Carpaþi.

6. Ce locuri vizitate v-au trezit admi-

raþia? De ce?

7. Imaginaþi-væ cæ mergeþi într-o cælæto-

rie. Aveþi nevoie de unele obiecte pe care
trebuie sæ le luaþi cu voi. Cîte ceva trebuie
sæ împrumutaþi prietenilor. Completaþi fiøa
Cetatea Albæ de mai jos.

obiecte pe care le am obiecte pe care le am obiecte pe care le

øi le dau cu uøurinþæ øi le dau numai unor am, dar nu le dau
prieteni nimænui

paletele de tenis bicicleta sacul de dormit

... ... ...

8. Formulaþi trei dorinþe. Începeþi astfel: Aø dori sæ vizitez...

Laborator
9. Imaginaþi-væ cæ lucraþi la o agenþie de turism. Alcætuiþi øi prezentaþi
un text publicitar/ un anunþ despre o cælætorie la cetatea Soroca.
10. Relataþi, în 5-7 enunþuri, impresiile de cælætorie, în urma unei
vizite la cetatea Soroca ori un alt obiectiv turistic.
11. Relataþi despre aøezarea geograficæ a oraøului Soroca.
12. Desenaþi emblema oraøului Soroca în viziune proprie. Comentaþi-o.
13. Dacæ vi s-ar propune un bilet de cælætorie în Egipt (sæ vizitaþi
piramidele) sau un bilet la unul din meciurile campionatului mondial de
fotbal, ce aþi alege? De ce?
9
 14. Concursul „Cel mai bun ghid din clasæ“. Prezentaþi, în 7-8 enun-
Locuri memorabile
þuri, o comunicare despre cetatea Soroca ori despre un alt loc memora-
bil din Republica Moldova.
15. Victorinæ-fulger.

Tema: Locuri de neuitat din Moldova

² oraø ce are peste 560 de ani.
² loc de culturæ øi odihnæ (în chiøinæu), unde poþi vedea
busturile mai multor scriitori.
² clasificaþi denumirile de cetæþi øi de mænæstiri: sa-
harna, Hîrjauca, Tighina, cetatea albæ, soroca, Hotin,
cæpriana, Japca, orheiul Vechi.
² redaþi succint conþinutul unei legende despre o
cetate/ mænæstire.
² Numiþi cîteva mænæstiri cioplite în stîncæ de pe teritori-
ul moldovei.
² Numiþi cîteva localitæþi din republica moldova, în care
se aflæ case-muzeu ale scriitorilor români.
² scrieþi 3-4 denumiri de biserici vechi din republicæ.
² relataþi, în 6-7 enunþuri, despre aleea clasicilor litera-
turii române din chiøinæu.

Argument
16. Citiþi poezia. Comentaþi-o.

cetatea sorocii
Zi færæ soare. Îøi spumegæ creasta
Murmur de grîu valul trudit.
În zori, ræsare De piatra aceasta
cetatea din rîu. Mulþi s-au lovit.
Vechiul castel Din oase ziditæ.
picat din icoanæ. În miezul epocii
Ca un drapel stæ mîndru înfiptæ
Sau ca o ranæ. Cetatea Sorocii.
Nicolae Dabija

10
 Îndrumar de gramaticæ

Locuri memorabile
Fraza
Fraza: propoziþii principale; propoziþii secundare
raport de Profesorul povesteºte1// ºi elevii ascultã.2//
coordonare am reuºit1// sã studiez bine2// ºi sã scriu corect3.//
raport de Îmi place limba românã1 , // fiindcã este o limbã melodioasã2.//
subordonare Fiindcã este o limbã melodioasã , // îmi place limba românã.

juxtapunere: ² Vara citesc mult1//, merg la mare2,//

(fãrã conjuncþii) mæ odihnesc la bunica3.//
conjuncþii: ² am fost la soroca1//, dar n-am vãzut
(ºi, sau, iar, cetatea2.//
coordonare dar, deci etc.)
juxtapunere ² În codri admiri copacii seculari1,//
ºi conjuncþii: asculþi cîntecul pãsãrilor2// sau strîngi
ciuperci3.//

conjuncþii (cã, ² andrei m-a rugat1// sã-i arãt oraºul2.//

sã, dacã, deºi, ² Domnul profesor ne-a chemat1,// deşi
cãci, încît, încît am discutat ieri aspectele problemei2.
sã etc.)
subordonare
adverbe (unde, ² Nu ºtiu1// cînd se întoarce elena de la
cînd, cum etc.) munte2.//
cuvintele: care, ² l-am vãzut pe scriitorul1// care a
cine, ce etc. obþinut Premiul Naional2.//

Atenþie la punctuaþie!
1. se întîmplã sæ greºesc.
2. ar fi bine dacæ el ar expedia o
telegramã.
3. e adevãrat , cæ am fost pe aici.
3.1. Cæ am fost pe aici , e adevãrat.
4. omul , care se scoalã mai devre-
me , mai departe ajunge.
5. Bunica îmi aduce multe dulciuri ,
cînd vine de la Soroca.
5.1. Cînd vine de la Soroca , buni-
ca îmi aduce multe dulciuri.
1. Случается , что я ошибаюсь.
2. Хорошо бы , если бы отправил
телеграмму.
3. Это правда , что я побывал здесь.
4. Человек , который встает рань-
ше , больше успевает.
5. Бабушка привозит мне много сла-
достей , когда приезжает из Сороки.
5.1. Когда бабушка приезжает из
Сороки , привозит много сладостей.

11
 Cum vorbim, cum scriem
Locuri memorabile
17. Completaþi spaþiile punctate cu urmætoarele conjuncþii: cãci, care,
dacã.
a) am væzut locuri pitoreøti pe ... este imposibil sæ le uiþi.
b) Fiecare om þine la locul sãu natal, ... baºtina este un
început de Patrie.
c) … ºtii sã-þi iubeºti pãrinþii, ... ºtii sã stimezi oamenii
înseamnã cã ai cei øapte ani de acasæ.
18. Citiþi frazele. Puneþi, unde e necesar, semnele de punctuaþie între
propoziþii.
a) atunci prepeliþa disperatã a început sã-l strige mai tare iar
puiul nu se auzea.
b) Priveam pãmîntul aburind ºi îmi dãdeam seama cã vine
primãvara.
c) cartea pe care o citesc este scrisã de marele eminescu.
d) este curios cum aþi ajuns voi la roma.
19. Alcãtuiþi 3 fraze legate cu conjuncþiile dar ºi sau.
20. Recitiþi frazele din textul Cetatea Soroca ºi explicaþi prezenþa/ lipsa
virgulei dintre propoziþii.
21. Recitiþi mottoul de la pag. 7. Încadraþi-l într-o frazã.
22. Alcãtuiþi 4-5 fraze la tema Locuri memorabile.
23. Spuneþi româneºte:
a) Мне нравится слушать, как учитель читает стихи.
b) Я уверен, что со временем он поймет свои ошибки.
c) Солнца нет, но погода хорошая.

Autograf
24. Citiþi cugetærile ce urmeazæ. Comentaþi una, la alegere.
² Cel obiønuit cu gælægia robinetului greu va înþelege
øoapta izvorului.
² Respectæ patria oricærui om, dar pe a ta iubeøte-o.
Gottfried Keller
² Turistul vine în munþi sæ caute un punct de vedere,
gînditorul gæseøte o carte imensæ.
² Trebuie sæ ºtii ceva ºi despre propria-þi þaræ, înainte de a
cælætori în stræinætate.
laurence sterne
12
 Nume celebre
româneøti
DOINA ØI ION, ION ØI DOINA

„Ei au intonat ce avem mai

sfînt: Mama, Eminescu,
Dumnezeu. Ei au cîntat
graiul, scrisul, suveranitatea.“
ION
Prin cîntec ion aldea-Teodo-
rovici ne-a fæcut ara mai dragæ,
mai sfîntæ, ne-a dæruit muzicæ fasci-
nantæ.
ion s-a næscut la leova, la
7 aprilie 1954, în familia lui cris-
tofor Teodorovici, profesor de mu-
zicæ, øi a mariei aldea, medic.
Dragostea faæ de muzicæ, mani-
festatæ de timpuriu, i-a fost culti-
vatæ de tatæl sæu.
la cinci ani lua deja lecii de
vioaræ øi pian. susinerea tatælui a
fost scurtæ, deoarece la numai zece
ani l-a petrecut în lumea celor „færæ
dor“.
ªi-a fæcut studiile la ªcoala de
muzicæ „eugen coca“ din chi-
øinæu, apoi a studiat la conservator.
a compus peste 300 de cîntece
patriotice, lirice øi pentru copii, a
semnat coloana sonoræ a peste 16
filme øi zeci de spectacole. a cola-
borat îndelung øi fructuos cu poeii
Grigore Vieru øi Dumitru matcov-
schi. legætura dintre muzicæ øi vers
are ceva sfînt la el…
Tudor Chiriac
DOINA
Doina a væzut lumina zilei la
15 noiembrie 1958, la chiøinæu.
Tatæl sæu e gazetar, mama este pro-
fesoaræ. la cinci ani Doina citea
deja, fæcea balet, apoi a dansat
timp de 12 ani într-un colectiv de
dansuri populare. la øase ani dubla
filme, lua lecii la ªcoala de muzicæ
„eugen coca“.
Doina a moøtenit o frumoasæ
zestre spiritualæ. casa pærinteascæ,
o oazæ de luminæ, mereu gæzduia
scriitori, gazetari, muzicieni.
a absolvit Facultatea de litere a
Universitæii de stat din moldova.
Doina a pus pre pe cîntecul lui
ion. Poate de aceea el nu-øi prea
încredina cîntecele altor inter-
prei.
Doina cînta cu patimæ, cæci
iubea.
sæ ne amintim de tulburætoa-
rele: Ræsai, Maluri de Prut, La mæ-
næstirea Cæpriana, Cu numele tæu,
Suveranitate, Eminescu, Trei culori,
Reaprinde i candela, Bucura i-væ,
Iartæ-mæ etc.
13
 ION ŞI DOINA
Nume celebre româneøti
Douæ inimi gemene. „Un duet Dar soarta a fost crudæ cu ei.
ca de vis“. orice melodie cîntatæ de aøa a fost sæ se întîmple ca Doina øi
ei ne trezeøte nenumærate emoii. ion sæ moaræ într-un accident ruti-
acest cuplu irepetabil, Doina øi er nocturn.
ion, ne-a læsat o muzicæ netrecæ- Nemuritoare le-au ræmas melo-
toare. au cîntat credina în Dum- diile, care vor atinge mereu stru-
nezeu, au omagiat prin cînt mama, nele sufletului dornic de frumos.
limba românæ, patria, l-au cîntat pe cristofor, împreunæ cu bunicii
eminescu, øi, nu în ultimul rînd, sæi, promoveazæ muzica pærinilor
dragostea. øi prin intermediul Festivalului
au adus pe lume un bæiat, pe internaional de muzicæ Uøoaræ
nume cristofor. „Douæ inimi gemene“.
(din presã)
Lexic
fascinant – fermecætor oazæ – aici: loc ce
a cultiva – aici: a dezvolta oferæ repaos
susinere – sprijin patimæ – pasiune
tulburætor – emoionant inimi gemene – inimi ce vor-
zestre – avere besc la fel, cîntæ la fel
a gæzdui – a primi crud – aici: nemilos

a fascinaie – fascinant – c lumea celor færæ de dor

a fascina inimi gemene
dor – a dori – dorinæ copii gemeni
B crud – aspru – cumplit – patimæ – a cîntæ cu patimæ
violent a pætimi pe cruce
tulburætor – miøcætor – a avea patima fumatului
impresionant
a gæzdui – a adæposti
susinere – ajutor –
ocrotire

Întrebæri, întrebæri
1. Citifli informafliile pe echipe. Prezentafli succint conflinutul informafliilor.
2. Rãspundefli la întrebãri:
a) Cine i-a cultivat lui Ion dragostea faflã de muzicã?
b) Cîte cîntece a compus Ion Aldea-Teodorovici?
c) Cu cine dintre poefli a colaborat?
14
 d) Ce studii a fãcut Doina?
e) Cum cînta Doina?

Nume celebre româneøti

f) Cum a fost numit duetul Ion ºi Doina?
g) Ce valori au promovat prin cîntecele lor aceºti doi mari artiºti?

Un gînd, o pærere
3. Facefli o relatare scurtæ pe tema: Ion Aldea-Teodorovici, compozitorul.
4. Recitifli mottoul. Comentafli cuvintele lui Grigore Vieru despre aceøti
doi mari artiøti.
5. Scriefli calificative pentru cuvintele:
fascinantæ de excepie
muzicæ ... concert ...
... ...
sonor virtuoz
timbru ... instrumentist ...
... ...

6. Numifli øi alte duete de muzicæ uøoaræ româneascæ.

7. Facefli o comunicare, din 8 enunfluri, despre un alt duet de muzicæ
din: Moldova; Rusia; alte flæri.
8. Cine afli prefera sæ væ cînte? Numifli varianta potrivitæ øi susflinefli
alegerea:
² fiin a iubitæ;
² cîntære ul îndrægit în sala de concerte;
² o vedetæ pe casetæ video;
² varianta voastræ.
9. Ce muzicæ preferi de obicei sæ asculfli cînd pleci la odihnæ? De ce?

Model:
cînd eram micæ, îmi plæcea sæ ascult muzicæ popularæ,
iar acum îmi place sæ ascult muzicæ de estradæ...

10. Dacæ afli fi compozitori, pe versurile cæror poefli români afli scrie
muzicæ? De ce?
11. Continuafli gîndul început. Argumentafli-l.
Îmi place sæ cînt la…

15
 Laborator
Nume celebre româneøti
12. Alcætuifli øi improvizafli un interviu, din 6 replici complete, cu unul
dintre compozitorii: Eugeniu Doga, Anatol Chiriac sau Liviu Ştirbu.
13. Caracterizafli, în 4 enunfluri, unul din interpreflii îndrægifli.

Repere:
² numele, prenumele, vîrsta;
² vocea;
² genul de muzicæ practicat;
² inuta scenicæ;
² popularitatea;
² preferinele etc.
14. Anual, la Chiºinæu se organizeazæ Festi-
valul-concurs internaflional de muzicæ uºoaræ „Douæ
inimi gemene“ – in memoriam Doina ºi Ion Aldea-
Teodorovici. Alcætuifli o invitaflie la acest eveniment iurie canaşin,
Monumentul lui Ion
cultural. Lucrafli în echipe. şi Doina Aldea-
Teodorovici
15. Scriefli, în 8 enunfluri, un text coerent la tema:
Muzica este adeværata limbæ universalæ.
16. Comentafli desenul.

Argument
17. Citifli aceastæ cugetare a poetului Grigore Vieru. Meditafli asupra ei.
Gîndifli la fel ca poetul? Organizafli dezbateri.
Voi avea mereu vîrsta pe care mi-o dæ muzica atunci cînd o
soarbe sufletul meu.
16
 Îndrumar de gramaticæ

Nume celebre româneøti

Pronumele de întærire
rolul pronumelui de întãrire este de a preciza numele obiec-
tului determinat.
Masculin (m.)
Persoana singular Plural
i (eu) însumi (noi) înºine
ii (tu) însuþi (voi) înºivã
iii (el) însuºi (ei) înºiºi
Feminin (f.)
Persoana singular Plural
i (eu) însæmi (noi) însene
ii (tu) însæþi (voi) însevã
iii (ea) însæºi (ele) înseºi, însele
(m. sing.) bãiatul – însuºi (m. sing.)
Atenþie! (m. pl.) bãieþii – înºiºi (m. pl.)
(f. sing.) fata – însæºi (f. sing.)
(f. pl.) fetele – înseºi (f. pl.)
exemple: Directorul însuºi a fost acolo sã vadã ce s-a întîm-
plat. Maria însãºi a propus sã plecãm în excursie.

Cum vorbim, cum scriem

18. Alcætuifli enunfluri, utilizînd pronume de întærire, cu expresiile: inimi
gemene, copii gemeni, a cînta cu patimæ, a pætimi pe cruce.
19. Alegeþi dintre paranteze pronumele adecvat.
a) Gheorghe Zamfir (însuøi, însæøi) a øoptit la nai rugæciunea
Tatæl nostru.
b) Natura (însuøi, însæøi) l-a înzestrat cu un mare talent.
c) De parcã (însuºi, însãºi) eminescu ascultã ce ºi cum vorbeºti.
(Vasile romanciuc)
20. Redaþi conþinutul unui alineat din informaþiile despre Ion øi Doina
Aldea-Teodorovici, utilizînd øi pronume de întærire.
21. Relataþi impresiile voastre despre un concert la care aþi asistat în
ultimul timp. Folosiþi øi pronume de întærire.
Repere:
² cînd ai fost/ aþi fost? cu cine?
² ce muzicæ ai/ aþi ascultat?
17
 ² Unde a avut loc concertul?
² ce te-a impresionat mai mult?
Nume celebre româneøti
22. Redactaþi, în 8 enunþuri, un eseu cu tema: Rolul muzicii în familia
mea. Utilizaþi 2-3 pronume de întærire.

Autograf
23. Citifli aforismele. Memorafli-l pe cel care væ place mai mult.
Comentafli-l oral.

² Muzica este totul.

Victor Hugo
² Muzica este ræzbunarea frumuseflii rænite de urîflenie.
Grigore Vieru
² Muzica mea este respiraflia sufletului meu.
Franz liszt

Succese, insuccese (evaluare)

1. Traduceþi cuvintele/ expresiile:
очаровывающая музыка _____________________________,
петь со страстью ___________________________________,
1-6 одаренный композитор ______________________________,
поддержка отца ____________________________________,
родственные души __________________________________,
жестокая судьба ____________________________________.
1.1. Alcætuiþi enunþuri cu douæ îmbinæri de cuvinte (la alegere).
3-6
_____________________________________________________
_____________________________________________________
2. Citiþi afirmaþiile de mai jos. În cazul în care afirmaþia este adeværatæ,
încercuiþi litera A, iar în cazul în care afirmaþia este falsæ, încercuiþi litera F.
2.1. A. F. ion aldea-Teodorovici a semnat coloana sono-
1-2 ræ a peste 36 de filme.
2.2. A. F. la vîrsta de 6 ani Doina dubla filme.
3. Încercuiþi ræspunsul corect.
3.1. Duetul Ion øi Doina Aldea-Teodorovici a fost calificat ca:
a. Un duet obiºnuit
1
B. Un duet de vis
c. Un duet rar întîlnit
18
 3.2. Ion Aldea-Teodorovici s-a næscut în localitatea:

Nume celebre româneøti

a. lipcani
1 B. læpuøna
c. leova
4. Citiþi cuvintele date. Scrieþi printr-o îmbinare de cuvinte ce înseam-
næ pentru voi:
2-8 muzica – ____________________________________________
chitara – _____________________________________________
cîntecul privighetorii – _________________________________
4.1. Alcætuiþi un enunþ cu una din aceste îmbinæri.
3 –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

5. Scrieþi în spaþiile libere formele adecvate ale pronumelor de întærire.

5.1. ... Aceasta cred cæ e dragostea:
întîlnirea cu mine ____________
în inima ta.
1-3
Vasile romanciuc
5.2. Eu _____________ port ræspundere pentru cele
întîmplate.
5.3. fiie _____________ îfli place muzica clasicæ?
6. Continuaþi gîndul început, în 4-5 enunþuri. Folosiþi øi pronume de
întærire.

Lui însuşi îi plac cîntecele interpretului…

3-15 ___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
7. Comentaþi, în 4 enunþuri, afirmaþia lui Emil Cioran:
3-12
De n-am fi avut suflet, ni l-ar fi creat muzica…

19
 MAGUL DE LA HOBIfiA,
CONSTANTIN BRÂNCUªI
„Creeazæ ca un zeu,
porunceøte ca un rege
øi munceøte ca un rob.“
Constantin Brâncuøi
aøa cum toate drumurile duc la
roma, la fel discuþiile despre arta
româneascæ duc inevitabil la numele
lui constantin Brâncuøi. marele
sculptor ne face sæ meditæm, de-
oarece el însuøi a fost, înainte de
toate, un mare gînditor øi filozof.
s-a næscut în satul Hobiþa de
lîngæ craiova, la 19 februarie 1876.
la vîrsta de 18 ani intræ la ªcoala
de arte øi meserii din craiova,
peste un an se înscrie la ªcoala de
arte Frumoase din Bucureøti.
se stabileøte cu traiul la Paris.
Din 1905 începe sæ primeascæ
bursæ din partea statului român øi
se înscrie la academia de arte
Frumoase din Paris.
Departe de patrie, Brâncuøi nu a
dat-o uitærii, creînd la baøtinæ, în me-
moria eroilor øi martirilor români
20
din Primul ræzboi mondial, comple-
xul monumental de la Tîrgu-Jiu.
Devenit celebru în lumea întrea-
gæ, considerat de specialiøti drept
un revoluþionar al sculpturii, dupæ
michelangelo, Brâncuøi nu a fost
apreciat în patria sa. opera i-a fost
pusæ, practic, la index, în perioada
comunistæ, astfel încît astæzi cele
mai multe creaþii ale sale pot fi væzu-
te la Paris, New York, chicago etc.
În lucrærile Pasærea în spaþiu,
Pasærea mæiastræ, Începutul lumii,
Cocoøul elementele vechi româneøti
se îmbinæ armonios cu un suflu nou,
extramodern al formelor în spaþiu.
cele mai reprezentative lucræri
ale lui constantin Brâncuøi sînt Co-
loana færæ sfîrøit, Masa tæcerii, Poarta
særutului, capodopere ce alcætuiesc
complexul sculptural de la Tîrgu-Jiu.
 Lexic

Nume celebre româneøti

inevitabil – aici: neapærat
martir – mucenic, erou
spaþiu – cuprins, întindere
patrimoniu – moøtenire, avere
suprem – aici: absolut
raþiune – gîndire
clepsidræ – instrument cu
ajutorul cæruia
se mæsoaræ tim-
pul (de obicei,
cu nisip)
înfruntare – opunere
triumf – biruinþæ

a frunte – a înfrunta – fruntaø B inevitabil – sigur –

vertical – verticalitate neapærat
patrie – patrimoniu – patriot raþiune – minte –
spaþiu – spaþial – spaþios inteligenþæ
sculptor – sculpturæ – a sculpta a fi pus la index – a fi
interzis
c triumf – eøec

coloaNa Færæ sFÎrªiT

este cea mai distinsæ operæ a lui
Brâncuøi, capodoperæ a patrimoniului uni-
versal. monumentul a fost înælþat în 1939.
coloana este executatæ din fontæ øi are o
înælþime de 29,33 m.
constantin Brâncuøi øi-a definit astfel
Coloana færæ sfîrøit: „Închinatæ morþilor din
Primul ræzboi mondial, [ea] devine øi
coloanæ a vieþii care continuæ, este [øi] un
simbol al biruinþei vieþii asupra morþii…“
Coloana infinitului, cum i se mai spune,
reprezintæ supremul echilibru al raþiunii,
ea este un simbol al satului românesc, sim-
bol care uneøte pæmîntul cu cerul.
coloana este expresia verticalitæþii øi
veøniciei unui neam.

21
 PoarTa
Nume celebre româneøti
særUTUlUi
executatæ în piatræ,
cu cele opt perechi de
îndrægostiþi, opera sim-
bolizeazæ un mare arc
de Triumf al vieþii, al
iubirii nesfîrøite pe pæ-
mînt. Poarta særutului
este situatæ în centrul
ansamblului, fiind ocro-
titæ parcæ de Masa tæcerii
øi Coloana færæ sfîrøit.

masa Tæcerii
În prima variantæ, constantin Brâncuøi a numit-o Masa fa-
miliei. cu cele 12 scaune-clepsidre, monumentul simbolizeazæ
øi cina cea de tainæ. sculptura este øi expresia pæcii pe pæmînt,
øi înfruntarea morþii, øi continuarea fireascæ a iubirii dintre
oameni, momentul suprem al comunicærii.

22
 Întrebæri, întrebæri

Nume celebre româneøti

1. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Ce studii a fæcut Constantin Brâncuøi?
b) Unde s-a stabilit cu traiul sculptorul?
c) Care sînt lucrærile din complexul statu-
ar instalat la Tîrgu-Jiu?

2. Numiþi cea mai distinsæ operæ a lui

Constantin Brâncuøi.
Ce reprezintæ Coloana infinitului?
Care e semnificaþia lucrærii Masa tæ-
cerii?
Ce simbolizeazæ Poarta særutului?
2.1. Enumeraþi øi alte lucræri ale ma-
gului de la Hobiþa. constantin Brâncuøi,
Domniøoara Pogany, III

Un gînd, o pærere

3. Constantin Brâncuøi a fæcut pe jos drumul de la Bucureøti la Paris.

Aflaþi distanþa aproximativæ dintre cele douæ capitale. Ce v-ar determina
sæ parcurgeþi aceeaøi distanþæ?

4. Amintiþi-væ cum sînt intitulate cele trei lucræri din complexul de la

Tîrgu-Jiu. Intitulaþi-le altfel. Argumentaþi.

5. Ce lucræri din sculptura universalæ aþi vrea sæ vedeþi? De ce?

6. Citiþi numele personalitæþilor date mai jos. Prezentaþi, în 4-5 enun-

þuri, o informaþie despre una dintre ele.
auguste rodin, michelangelo, Pablo Picasso, alexandru Plæ-
mædealæ, alexandru Bernardazzi, igor Vieru.
7. Dacæ aþi fi sculptori, ce lucrare aþi instala la baøtina voastræ, a
pærinþilor? Care ar fi criteriul de selectare a lucrærii?

Repere:
² dorinþa de a promova valorile morale;
² dorinþa de a deveni un om celebru.

23
 Laborator
Nume celebre româneøti
8. Formulaþi cîteva întrebæri pe care aþi dori sæ le adresaþi lui Constan-
tin Brâncuøi.

9. Sæ admitem cæ un tînær sculptor l-ar fi întrebat pe Constantin

Brâncuøi ce ar trebui sæ cunoascæ pentru a avea succes. Cum credeþi, ce
sfaturi i-ar fi dat magul de la Hobiþa? Comentaþi.

10. Imaginaþi-væ cæ staþi la Masa tæcerii. Formulaþi cîte o idee refe-

ritoare la esenþa acestei lucræri, obþinînd o informaþie coerentæ.

11. Executaþi schiþe proprii pentru cele trei lucræri reprezentative ale
lui Brâncuøi. Comentaþi desenele realizate.

igor Vieru,
Mãrfliøorul

12. Sæ presupunem cæ sînteþi angajaþi în calitate de ghid la biroul de

turism din Chiøinæu. Alcætuiþi o relatare, în 6-7 enunþuri, despre pictorul
Igor Vieru øi prezentaþi-o. Utilizaþi, dacæ e posibil, verbe reflexive.
(Consultaþi dicþionarul enciclopedic.).

13. Prezentaþi, în 7-8 enunþuri, o comunicare cu tema: Alexandru

Plæmædealæ, un sculptor talentat.

Argument
14. Scrieþi o informaþie, din 8-10 enunþuri, despre monumentele din
Grædina Publicæ „ªtefan cel Mare øi Sfînt“: care sînt ele, unde se aflæ, cine
sînt autorii sculpturilor.

15. Despre Constantin Brâncuøi se spune cæ a fost øi artist, øi inginer,

øi arhitect, øi geometru, øi metafizician, øi filozof, înþelept øi moralist – toate
arte øi meserii universaliste!... Aduceþi argumente în susþinerea acestor
calitæþi/ preocupæri ale marelui sculptor.

24
 Îndrumar de gramaticæ

Nume celebre româneøti

Verbele reflexive
Comparaþi
Timpul prezent
Infinitivul diateza diateza Imperfectul Perfectul
activæ reflexivæ compus
urc eu mæ urc eu mæ urcam eu m-am urcat
a (se) urca urci tu te urci tu te urcai tu te-ai urcat
(conj. i) urcæ el, ea se urcæ el, ea se urca el, ea s-a urcat
urcæm noi ne urcæm noi ne urcam noi ne-am urcat
urcaþi voi væ urcaþi voi væ urcaþi voi v-aþi urcat
urcæ ei, ele se urcæ ei, ele se urcau ei, ele s-au urcat
væd eu mæ væd eu mæ vedeam eu m-am væzut
a (se) vedea vezi tu te vezi tu te vedeai tu te-ai væzut
(conj. ii) vede el, ea se vede el, ea se vedea el, ea s-a væzut
vedem noi ne vedem noi ne vedeam noi ne-am væzut
vedeþi voi væ vedeþi voi væ vedeaþi voi v-aþi væzut
væd ei, ele se væd ei, ele se vedeau ei, ele s-au væzut
înscriu eu mæ înscriu eu mæ înscriam eu m-am înscris
a (se) înscrie înscrii tu te înscrii tu te înscriai tu te-ai înscris
(conj. iii) înscrie el, ea se înscrie el, ea se înscria el, ea s-a înscris
înscriem noi ne înscriem noi ne înscriam noi ne-am înscris
înscrieþi voi væ înscrieþi voi væ înscriaþi voi v-aþi înscris
înscriu ei, ele se înscriu el, ele se înscriau ei, ele s-au înscris
stabilesc eu mæ stabilesc eu mæ stabileam eu m-am stabilit
a (se) stabili stabileøti tu te stabileøti tu te stabileai tu te-ai stabilit
(conj. iV) stabileøte el, ea se stabileøte el, ea se stabilea el, ea s-a stabilit
stabilim noi ne stabilim noi ne stabileam noi ne-am stabilit
stabiliþi voi væ stabiliþi voi væ stabileaþi voi v-aþi stabilit
stabilesc ei, ele se stabilesc ei, ele se stabileau ei, ele s-au stabilit

Atenþie!
a uita – a se uita a duce – a se duce
забыть – смотреть нести, унести – идти, ехать, уезжать
a afla – a se afla a spæla – a se spæla
узнать – находиться мыть, стирать – умываться

25
 Cum vorbim, cum scriem
Nume celebre româneøti
16. Alcætuiþi propoziþii, utilizînd verbele:
a urca – a se urca; a stabili – a se stabili;
a vedea – a se vedea; a naøte – a se naøte;
a înscrie – a se înscrie; a ridica – a se ridica.
Model:
Am aflat cæ vom pleca la Tîrgu-Jiu.
capitala moldovei s-a aflat la suceava.
17. Citiþi enunþurile. Utilizaþi verbele la forma adecvatæ contextului.
monumentul domnitorului (vede, se vede) foarte bine din
Piaþa marii adunæri Naþionale. (Ne bucuram, bucuram) încæ
o datæ de cele væzute. (Am plimbat, ne-am plimbat) pe aleea
clasicilor. Dupæ o promenadæ, (ne-am aøezat, am aøezat) pe
o bancæ din preajma bustului marelui eminescu. Noi discu-
tam, iar copiii (se jucau, jucau) în liniøte lîngæ havuz.
18. Citiþi aforismele lui Brâncuøi. Modificaþi-le schimbînd numærul øi
persoana verbelor evidenþiate.
² M-am næscut sæ aduc bucuria.
² Lucrurile nu sînt greu de fæcut. Ceea ce este cu adeværat
greu este de a te pune în starea de a le face.
² Aø vrea ca lucrærile mele sæ fie în parcuri ca sæ se joace
copiii pe ele.
19. Alcætuiþi propoziþii în care sæ încadraþi cuvintele: inevitabil, pa-
trimoniu, suprem, raþiune, clepsidræ, triumf, înfruntare. Utilizaþi øi verbe
reflexive.

Autograf
20. Citiþi reflecþiile despre Constantin Brâncuøi.
Brâncuøi este cel mai mare sculptor al veacului nostru.
c. Gideon-Welker
Coloana este un simbol al destinului øi civilizaþiei româneøti, iar
Constantin Brâncuøi este cea mai înaltæ treaptæ a spaþiului mioritic.
lucian Blaga
În afaræ de Shakespeare, Beethoven, se spune cæ mai existæ un
Dumnezeu: acesta este românul Brâncuøi…
James T. Farrell, scriitor american
20.1. Comentaþi, în 4 enunþuri, una din afirmaflii, la alegere.
Dacæ e posibil, utilizaþi verbe reflexive.
26
 Succese, insuccese (evaluare)

Nume celebre româneøti

1-6 1. Traduceþi cuvintele/ expresiile:
Песочные часы, достояние, пространство, разум, победа,
быть запрещен.
3-6
1.1. Includeþi în enunþuri douæ cuvinte/ expresii.
1-2 2. Completaþi propoziþiile cu cuvintele potrivite.
2.1. Constantin Brâncuøi a învæþat la øcoala de meserii din...
2.2. „Coloana færæ sfîrøit“ este executatæ din...
1-3
3. Citiþi enunþurile. Selectaþi dintre paranteze verbul adecvat ºi puneþi-l la
timpul prezent.
a) ana (a uita, a se uita) prin geamul vagonului ºi admiræ
livezile în floare.
b) Noi (a afla, a se afla) în centrul oraºului.
c) ei întotdeauna (a duce, a aduce) la bun sfîrºit lucrul început.
1-4
4. Citiþi enunþurile. Scrieþi verbele dintre paranteze la perfectul compus.
a) Brâncuøi (a se naøte) în comuna Gorj, lîngæ craiova.
b) (A se înscrie) la ªcoala de arte Frumoase din Bucureøti.
c) mai apoi (a se stabili) cu traiul la Paris.
d) constantin Brâncuøi (a se manifesta) ca sculptor øi filozof.
1-3
5. Citiþi aforismul lui Constantin Brâncuøi. Scrieþi verbele evidenþiate la
conjunctiv prezent, persoana a II-a, plural.
Creeazæ ca un zeu, porunceøte ca un rege
øi munceøte ca un rob.
3-9
6. Utilizaþi adecvat seria de sinonime în enunþuri:
patrimoniu, moøtenire, avere.
2
7. Examinaþi lucrarea lui Ion Bolocan. Propuneþi un alt titlu.
3-9 7.1. Argumentaþi, în 2-3 enunþuri, titlul propus.

8. Scrieþi un eseu, din 6-7 propoziþii, cu tema:

3-21 ªi eu pot sæ aduc bucurie…, utilizînd øi verbe reflexive.

ion Bolocan,
Prinflesã
27
 Din rîndul minoritæþilor
Reprezentanþi naþionale care træiesc în
ai minoritæþilor Republica Moldova s-au
afirmat artiøti, cîntæreþi,
naþionale pictori, savanþi cunoscuþi
ce au contribuit la evoluþia
artisticæ øi øtiinþificæ a
republicii noastre. Punctæm
mai jos calea de creaþie a
cîtorva dintre ei.
ION BAS
(1933-2005)
Cîntæreþ de muzicæ popularæ øi uøoaræ

ion Bas, bulgar de naþionalitate, tæreþ care a popularizat cîntecele

a fost o personalitate renumitæ în
lumea muzicii populare din repub-
licæ. cîntæreþul s-a integrat de mi-
nune în arealul basarabean.
artistul s-a næscut în satul
chirsova, judeþul Tighina. a absol-
vit Øcoala de muzicæ „Øtefan Nea-
ga“, a fost solist al renumitului
ansamblu „Fluieraø“. ion Bas a
avut øi o intensæ activitate pedago-
gicæ – din 1992 rapsodul popular
øi-a împærtæøit experienþa artisticæ
studenþilor de la colegiul „Øtefan
Neaga“. solistul a fost singurul cîn-
bulgæreøti în mediul basarabean. În
repertoriul sæu intrau circa trei sute
de cîntece populare, inclusiv vreo
sutæ bulgæreøti.
ion Bas a fost vocea de aur a
Bugeacului. melodiile sale reflec-
tau varietatea øi bogæþia artisticæ a
folclorului românesc, bulgæresc,
gægæuz, ucrainean ø.a. artistul era
iubit øi de cei în vîrstæ, øi de cei
tineri. Înregistrærile audio øi video
redau vocea sa catifelatæ, stilul
irepetabil, maniera originalæ de
interpretare.

DIONISIE TANASOGLU
(1922-2006)
Om de øtiinþæ, lingvist, pedagog, muzician, scriitor gægæuz

Dionisie Tanasoglu s-a næscut în rinþii au hotærît sæ-l dea la øcoala

satul chiriet-lunga, plasa ceadîr-
lunga. cærþile i-au fost dragi din
fragedæ copilærie. la øcoalæ era în
permanenþæ læudat de profesori.
Væzîndu-i dragostea de carte, pæ-
28
realæ din comrat. Dupæ absolvirea
øcolii reale, Dionisie Tanasoglu
devine învæþætor, dar hotæræøte
sæ-øi continue studiile la Øcoala
Normalæ de la cetatea albæ. Din
aceastæ perioadæ dateazæ primele încercæri literare. În

Reprezentanþi ai minoritæþilor naþionale

1953 absolveøte institutul Pedagogic „ion creangæ“ din
chiøinæu. În anii studenþiei, Dionis Tanasoglu studiazæ
folclorul gægæuzilor, scrie poezii øi articole publicistice.
specializîndu-se în filologie, lingvistul Tanasoglu este
unul dintre primii savanþi care au contribuit esenþial la
dezvoltarea limbii gægæuze, participînd activ la stabilirea
alfabetului acestei limbi. Începînd cu anul 1966,
Tanasoglu publicæ regulat cærþi de poezii. cercetætorul
scrie totodatæ un øir de materiale privind istoria gægæu-
zilor. studierea aprofundatæ a trecutului i-au facilitat scrierea primului
roman istoric din literatura gægæuzæ. Proza se intituleazæ Uzun Kervan
(Caravana lungæ).
Distinsul intelectual Dionisie Tanasoglu s-a stins din viaþæ în 2006, la
vîrsta de 84 de ani.

PETRU BARACCI
(1929-2010)
Actor de teatru øi film, pedagog øi regizor
Viitorul artist s-a næscut în oraøul Bolgrad, judeþul
izmail, într-o familie de bulgari. a absolvit institutul
de artæ Teatralæ „a.N. ostrovski“ din leningrad (azi
sankt-Petersburg). Joacæ pe scena Teatrului „a. Puø-
kin“ din chiøinæu, actualmente „m. eminescu“. a acti-
vat în calitate de profesor la institutul de arte „Gavriil
muzicescu“. a ocupat posturi de conducere la Uniu-
nea Teatralæ din moldova.
Petru Baracci ræmîne a fi una dintre cele mai importante personalitæþi
ale teatrului basarabean, dar øi unul dintre cei mai talentaþi actori ai scenei
autohtone, creînd personaje valoroase din dramaturgia naþionalæ øi uni-
versalæ. astfel, în analele memoriei culturale au ræmas înscrise asemenea
roluri ca ovidiu din spectacolul omonim dupæ drama lui V. alecsandri,
Petru cel mare din Dimitrie Cantemir de i. Gheorghiþæ, Pavel rusu din
Pæsærile tinereþii noastre de i. Druþæ, primarul din Revizorul de N. Gogol ø.a.
actorul a avut øi o bunæ prestaþie cinematograficæ, debutînd în filmul lui
emil loteanu Aøteptaþi-ne în zori. Unul dintre rolurile sale remarcabile este
cel al tatælui din filmul lui Vasile Pascaru Trecea o lebædæ pe ape (1982).
activitatea sa artisticæ numæræ peste o sutæ de roluri de teatru øi film.
Pentru contribuþia scenicæ i s-a acordat titlul onorific de artist al
Poporului øi a fost decorat cu ordinul republicii.
Petru Baracci a fost omul care a træit prin artæ, care a dat colorit artei
scenice prin talent øi mæiestrie.
29
 DIMITRIE PEICEV
Reprezentanþi ai minoritæþilor naþionale
Cunoscut pictor de origine bulgaræ
Pictorul s-a næscut la 19 mai 1943 în sudul Basa-
rabiei, în satul Burgugi, comuna artiz. a absolvit
Øcoala republicanæ de arte Plastice „i. repin“ (în
prezent, colegiul „al. Plæmædealæ“) øi institutul de
Poligrafie (Facultatea Design) din moscova. Printre
mai multe premii, care i-au încununat calea de creaþie,
a cîøtigat øi o medalie de aur în Japonia.
Întrebat odatæ de un ziarist: „La ce academie poþi
învæþa sæ-þi pictezi mama?“, artistul plastic a dat acest
ræspuns ingenios:
„Nu existæ o astfel de academie. Øi nici nu va fi! Ini-
ma decide totul! Din copilærie am desenat ceea ce mi-a
plæcut. Nu suport minciuna, de aceea desenez frumosul,
adeværul deci“.

IURI GREKOV
(1938-2010)
Scriitor de expresie rusæ

iuri Grekov s-a næscut stirea Калиф на час a fost

în cahul într-o familie de
bulgari. a lucrat în presa
raionalæ øi republicanæ, din
1988 a fost redactor-øef la
revista literaræ de limba
rusæ Кодры (Молдова ли-
тературная).
a debutat cu o carte pentru
copii intitulatæ Голубые искры
(1966). În palmaresul sæu de crea-
þie intræ peste douæzeci de volume.
Nuvela Дротик Одиссея a fost edi-
tatæ în Germania (1981), cule-
gerea На кругах времен (1982) a
fost tradusæ în Bulgaria, iar pove-
tipæritæ şi în limba româ-
næ (1990).
iuri Grekov a fost un
mare filatelist, vreme
îndelungatæ a corespondat
øi a fæcut schimb de mærci
poştale cu savantul român
adrian marino. Împætimit de arta
filatelicæ, scriitorul a publicat mai
multe cærþi cu caracter enciclopedic
inspirate de tematica timbrelor.
Printre aceste volume figureazæ øi
albumul Eminescu în oglinda
filateliei (1995).

30
 Întrebæri, întrebæri

Reprezentanþi ai minoritæþilor naþionale

1. Stabiliþi domeniul de activitate a personalitæþilor despre care se vor-
beøte în texte.
2. Spuneþi prin ce s-au remarcat cîntæreþul Ion Bas, actorul Petru
Baracci, pictorul Dimitrie Peicev ø.a. în cultura noastræ naþionalæ.
3. Enumeraþi træsæturile definitorii ale unei personalitæþi marcante (la
alegere).
4. Întocmiþi o listæ cu numele unor personalitæþi ale culturii:

ucrainene ruse bulgare gægæuze alte etnii

1 ............ 1....... 1.......... 1........... 1...........
2 ............ 2....... 2.......... 2......... 2...........
5. Sugeraþi o serie de sfaturi pentru persoanele care nu cunosc sau
cunosc prea puþin:
a) istoria plaiului øi a etniei lor;
b) personalitæþile care øi-au adus o contribuþie substanþialæ la dez-
voltarea culturii acestei etnii;
c) limba statului în care træiesc.

6. Completaþi tabelul, þinînd cont de personalitæþile propuse (Taras

Øevcenko, Petru Movilæ, Ivan Koþiubinski, Piotr Ceaikovski, Dimitrie
Cantemir, Iuri Grekov, Niko Stoianov ø.a.):

Numele Etnia Domeniul

de activitate

... ... ...

7. Prezentaþi portretul moral al unei personalitæþi contemporane din

etnia pe care o reprezentaþi.
Repere:
Domeniul de activitate, integrare prin limbæ, prin culturæ,
talent înnæscut, a muncit ca un rob ø.a.
7.1. Concretizaþi în ce constæ originalitatea øi talentul acestei per-
sonalitæþi?
8. Cum credeþi, care dintre persoanele publice actuale ar putea deveni
o personalitate marcantæ a sec. XXI?

31
 Oameni
øi caractere
CEL MAI INTERESANT OM PE CARE L-AM ÎNTÎLNIT

„Nici o calitate nu va aduce

unui om atîþia prieteni ca
admiraþia sinceræ a ca-
litæþilor altuia...“
Samuel Johnson

…eu eram în trupa lui Pascaly, – Unde sînt?

care da reprezentaþii în cernæuþi. – Uite-le. ªi-i arætæ operele com-
eminescu, sufleorul, umbla cu niøte plete ale lui Goethe øi ale lui
ghete rupte, în niøte haine vai de ele. Heine. Uite, ghete øi haine…
ªi l-a observat Pascaly, directorul. (Dialog între D. Teleor øi o actriþæ din
– i-a fæcut observaþie? trupa teatralæ a lui Pascaly)
– Nu. l-a întrebat dacæ n-are
* * *
altele mai bune. Poetul i-a ræspuns
…era o frumuseþe! o figuræ
cæ nu are.
clasicæ, încadratæ de niøte plete
– Pæi, sæ-þi cumperi…
mari, negre.
– sæ-mi cumpær… Dar n-am
o frunte înaltæ øi seninæ, niøte
parale.
ochi mari… – ferestre ale sufletu-
– Poftim cincizeci de lei… sæ-mi
lui; …un zîmbet blînd øi adînc,
vii desearæ cu ghete øi cu haine! m-ai
melancolic. avea aerul unui sfînt
înþeles?
tînær, coborît dintr-o veche icoanæ,
– am înþeles, îi ræspunse emi-
un copil predestinat durerii, pe chi-
nescu, care luæ banii øi plecæ prin
pul cæruia se vedea scrisul unor chi-
oraø.
nuri viitoare.
cînd se întoarse seara, Pascaly îl
– mæ recomand, mihai emi-
luæ din scurt:
nescu!
– ai cumpærat haine øi ghete,
aøa l-am cunoscut eu…
domnule?
– Da! I.L. Caragiale
32
 Lexic

Oameni øi caractere
parale – bani chin – durere
plete – pær lung chip – faþæ

A întîlnire – a (se) întîlni – întîlnit

reprezentare – reprezentat – a reprezenta –
reprezentativ – reprezentant – reprezentaþie

C blînd – nemilos – ræu – aspru

a veni – a se duce

la liceu (a veni) muzicalæ

D vii oameni (vii) operæ
la cules (în vii) creaþie litera-
ræ, artisticæ
Vai de ele! (expr.) – бедные, бедно
a lua din scurt (pe cineva) – a fi strict, sever

Întrebæri, întrebæri
1. Identificaþi în text:

² fragmentele care vorbesc despre simpatia autorului faþæ

de eminescu;
² elementele amuzante în comportamentul poetului.

1.1. De partea cui este simpatia voastræ? Argumentaþi ræspunsul.

2. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Cine este personajul principal?
b) Unde se afla tînærul sufleor?
c) Prin ce v-a impresionat acest personaj? De ce?
d) Ce mai cunoaøteþi despre viaþa lui Mihai Eminescu?
e) Credeþi cæ în zilele noastre existæ astfel de oameni? De ce?
f) Cum apreciaþi fapta tînærului Eminescu?

3. Despre care „chinuri“ este vorba în al doilea text (pag. 32)? Co-
mentaþi.

33
 Un gînd, o pærere
Oameni øi caractere

4. Care din însuøirile de mai jos i se potrivesc lui Mihai Eminescu?

² rezervat; ² complexat;
² elevat; ² subtil;
² impresionant; ² mizerabil;
² energic; ² antipatic.

5. Intitulaþi textele.

6. Descrieþi portretul lui Mihai Eminescu cu ajutorul imaginii de la pag. 32.

Væ sugeræm urmætorul plan:
² exteriorul;
² îmbræcæmintea (vestimentaþia obiønuitæ);
² alte amænunte semnificative ale comportamentului sæu;
² gusturile øi preferinþele;
² impresia generalæ.
7. Redaþi conþinutul textelor (la persoana a III-a).

8. Cum aþi fi procedat voi în locul:

² directorului Pascaly;
² sufleorului eminescu?

9. Înscenaþi dialogul dintre sufleorul Eminescu øi directorul Pascaly.

10. La care dintre aceste întîlniri aþi vrea sæ mergeþi? De ce?

de afaceri
de neuitat
Întîlnire impresionantæ
de nedescris
de creaþie

11. Din care categorie face parte întîlnirea cu sufleorul Eminescu?

Argumentaþi ræspunsul.

12. Ce mai cunoaøteþi despre perioada în care Eminescu se afla în

trupa lui Pascaly? Consultaþi literatura recomandatæ de profesor øi faceþi
unele notiþe.

34
 13. Improvizaþi un alt sfîrøit al textului printr-un dialog dintre:

Oameni øi caractere
² directorul teatrului øi eminescu;
² sufleor øi prietenii/ colegii de lucru.

14. Numiþi trei persoane cu care aþi vrea sæ væ întîlniþi în timpul apro-
piat. De ce?

Laborator
15. Faceþi portretul celui mai interesant om pe care l-aþi întîlnit.
Descrieþi:
• træsæturile sale morale øi fizice;
• acþiunile lui;
• pærerile altor persoane despre acest om;
• întîmplærile deosebite din viaþa lui etc.
Puteþi începe în felul urmætor: „Aøa l-am cunoscut pe…“

16. Improvizaþi øi scrieþi un interviu cu un scriitor, actor, cîntæreþ, sportiv,

parlamentar etc.

17. Povestiþi despre prima întîlnire cu:

² colegul de bancæ;
² profesorul preferat.
18. Sæ presupunem cæ vara trecutæ, la munte, aþi întîlnit un om care
v-a impresionat foarte mult øi aþi vrea sæ-l revedeþi, dar nu-i cunoaøteþi
adresa. Alcætuiþi, în legæturæ cu acest fapt, un anunþ pentru ziar sau pen-
tru emisiunea televizatæ „Aøteaptæ-mæ“.
18.1. Improvizaþi un ræspuns la acest anunþ: la telefon, în
presæ etc.

19. Vorbiþi despre întîlnirile dintre unele personalitæþi celebre.

² ion creangæ – mihai eminescu

² mihai eminescu – Veronica micle
² Barbu læutaru – Franz liszt
² ciprian Porumbescu – Giuseppe Verdi
² Vasile alecsandri – Prosper mérimée

35
 20. Descrieþi un personaj literar sau de film, care v-a impresionat în
Oameni øi caractere
mod deosebit.

Model:
Zilele acestea am citit povestirea lui mihail sadoveanu
Domnu’ Trandafir. acest personaj mi-a læsat o impresie de
neuitat. m-a fascinat mult marea lui dragoste faþæ de elevii
sæi, bunætatea øi cumsecædenia acestui om…

Argument
21. Sînteþi de acord cu afirmaþia: Nu haina îl face pe om? Argumen-
taþi în baza textului.

22. Examinaþi portretele de mai jos. Recunoaøteþi personajele din

imagini? Numiþi-le.
22.1. Personajul din centrul imaginii trebuie sæ facæ o ale-
gere exactæ: Aø vrea sæ semæn cu…. Ajutaþi-l. Argumentaþi
alegerea.

maradona
Dimitrie
cantemir

leonardo
Dicaprio

Formaþia
Jon Bon Jovi
o-ZoNe

22.2. Este bine sau nu sæ semeni cu cineva? Argumentaþi

ræspunsul.

36
 Îndrumar de gramaticæ

Oameni øi caractere
Adjectivul
Virgiliu, cezara
Virgiliu – el cezara – ea ei
Virgiliu, Victor
² Adjective cu patru forme ele – cezara, mihaela
înalt înaltæ
el frumos ea frumoasæ
elegant elegantæ
înalþi înalte
ei frumoøi ele frumoase
eleganþi elegante

² Adjective cu trei forme

masculin feminin masculin/feminin
singular plural
portocaliu portocalie portocalii
roøu roøie roøii

² Adjective cu douæ forme

masculin/feminin masculin/feminin
singular plural
verde verzi
mare mari
² Adjective cu o sunguræ formæ
bej maro exemple: o hainæ – niøte haine gri
mov etc. un costum – niøte costume gri
gri

Gradele de comparaþie
comparativul: superlativul:
² de superioritate: mai frumos relativ absolut
decît (ca)… cel mai… foarte
² de egalitate: tot atît de frumos cea mai… grozav de… + adj.
(la fel de; tot aøa de), frumos cei mai… tare
ca… cele mai... prea
² de inferioritate: mai puþin nespus de…
frumos (decît) ca… extrem de…
37
 ² adjective care nu au grade de comparaþie:
Oameni øi caractere
Complet, egal, întreg, mort, viu, unic, perfect, principial, stræ-
moøesc, major, superior, minim etc.

Cum vorbim, cum scriem

23. Priviþi imaginile de mai jos. Alcætuiþi enunþuri cu adjectivele date.

supæratæ complexatæ rezervat, serios

finæ, plæcutæ jenatæ atrægætoare

23.1. Indicaþi „chipul“ (faþa) care exprimæ cel mai bine starea
voastræ de moment. Argumentaþi.
23.2. Includeþi într-un text coerent unele dintre adjective, la
diferite grade de comparaþie.
23.3. Consultaþi tabelul gramatical øi exersaþi.
24. Alcætuiþi pentru textele de la pag. 32 titluri care ar conþine adjec-
tive la diverse grade de comparaþie.
25. Selectaþi adjectivele din text.
25.1. Puneþi adjectivele selectate la superlativ.
26. Scrieþi perechile de adjective-sinonime: simpatic, liniøtit, gingaø,
dræguþ, enervat, blînd, calm, iritat. Alcætuiþi enunþuri.
27. Numiþi adjectivele care nu au grade de comparaþie:
mare corect
optimist prietenesc
norocos minimal
alb mov
gri
38
 28. Completaþi comparaþiile. Folosiþi-le pentru a væ caracteriza prie-

Oameni øi caractere
tenul/ prietena:
… ca bradul; … ca un stejar; … ca pæmîntul; … ca bujorul;
… ca oþelul; … ca fierul; … ca ceara.
29. Scrieþi adjectivele albastru, negru, mîndru cu substantive mas-
culine øi feminine, la singular øi plural.

Model:
cer albastru; rochie albastræ;
ochi albaøtri; zæri albastre.

30. Continuaþi comparaþiile, completînd spaþiile punctate:

Fruntea: mai seninæ decît…

Zîmbetul: mai blînd decît…
Ochii: mai adînci decît…
31. Formaþi adjective de la substantivele: admiraþie, mærinimie, cinste,
blîndeþe, recunoøtinþæ.

Model: modestie – modest

32. Completînd schema de mai jos cu adjectivele potrivite, faceþi

portretul unui om interesant pe care l-aþi întîlnit.

32.1. Descrieþi chipul lui Eminescu, folosind adjective la com-

parativ øi superlativ.
cæprui fascinant
ochii Zîmbetul
... …
castaniu senin
Pærul chipul
... …
înaltæ sociabil
Fruntea Træsæturi
… de caracter
…

33. Acordaþi adjectivele dintre paranteze cu substantivele.

Îmbræcat særæcæcios, cu faþa (palid), cu fruntea (înalt) ca un
ræsærit de lunæ øi mustaþæ (greu). ochii lui erau (amar) øi (trist).
era (tæcut) øi încærcat de tainæ. aøa l-am cunoscut pe eminescu.
(Dupæ I.L. Caragiale)

39
 34. Puneþi adjectivele la gradele de comparaþie adecvate contextu-
Oameni øi caractere
lui:
(Bun) mijloc de a-þi pæstra prietenii este sæ nu-i trædezi.
Dintre toþi copiii, fata cea (mare) era (tæcut) øi cu judecatæ. ea
ræmînea cu surorile øi cu fraþii (mic)… øi îi povæþuia sæ fie
cuminþi, ca sæ nu se amærascæ pærinþii.
35. Selectaþi adjectivele în coloane diferite conform gradelor de com-
paraþie. Alcætuiþi 1-2 propoziþii.
Foarte simpatic, nemaipomenit de original, mai puþin atrægætor,
mai cuminte, mai puþin reþinut, prea distrat, cel mai iscusit, tot atît
de ingenios, din cale-afaræ de obraznic, cea mai priceputæ, extrem
de importantæ.

Autograf
36. Continuaþi øirul informaþiilor, utilizînd corect formele superlativului.

² Cel mai vechi tablou din lume a fost pictat acum 3500
de ani. Tabloul a fost executat în anul 1500 î.H. øi
reprezintæ un pescar care duce peøte.
² Cea mai mare carte din lume este enciclopedia chi-
nezeascæ apærutæ în sec. al XVII-lea.
² Conform unui clasament fæcut de site-ul „The World
Geography“, una dintre cele mai frumoase şi neobişnuite
cascade din lume, cascada Bigar, sa aflæ în România.
² Cei mai mulþi dinþi se gæsesc în gura unui melc. El are
14 174 de dinþi.

37. Citiþi textul. Spuneþi o glumæ din viaþa øcolii voastre.

De-ale lui Nicæ

Învæþætorul: – Nicæ, formeazæ gradul superlativ de la
adjectivul josuþ.
Nicæ: – cel mai înalt!

38. Sæ presupunem cæ cel mai interesant om pe care l-aþi întîlnit v-a

devenit øi un prieten bun. Descrieþi-l, folosind adjective la diferite grade de
comparaþie.

40
 Succese, insuccese (evaluare)

Oameni øi caractere
1 1. Citiþi propoziþia. Gæsiþi continuarea ei øi încercuiþi ræspunsul corect.
mihai eminescu nu øi-a cumpærat haine, pentru cæ
² n-avea bani;
² nu i-a plæcut haina propusæ;
² mai avea øi alte haine de îmbræcat;
² era modest;
² avea o mare pasiune pentru lecturæ.

2-16
2. În coloana A scrieþi 4 calitæþi ale unei persoane care væ plac cel mai
mult; în coloana B – 4 calitæþi care nu væ plac.
a __________________ B ____________________
3 2.1. Alcætuiþi o propoziþie/ frazæ, folosind unele dintre cuvintele
scrise.

3. Completaþi spaþiul liber, arætînd care a fost rodul acestor întîlniri de

2-6 neuitat.
creangæ – eminescu _______________________
eminescu – Veronica micle __________________
Barbu læutaru – Franz liszt _________________

2-4 4. Ræspundeþi la întrebæri printr-o propoziþie.

4.1. ce înseamnæ pentru tine un om interesant?
4.2. cu cine ai vrea sæ semeni?
5. Indicaþi printr-o sægeatæ adjectivul care se potriveøte dupæ formæ cu
substantivul din stînga.

albastræ înaltæ
2 frunte înalþi
ochi albastru
albaøtri înalte
albastre înalt

6. Citiþi fraza. Acordaþi corect substantivul cu adjectivul dintre paranteze.

2-12
„era … de 18 ani – cu pær (negru øi lung), cu buze (subþire øi
roz), ca tæiate-n marmuræ, øi cu gene (lung øi negru).“
mihai eminescu, Særmanul Dionis

3-15 7. Alcætuiþi un text care ar contrazice afirmaþia Haina îl face pe om (4–5

enunþuri).
41
 MODERN PRIN INTELIGENfiÆ

„La om totul trebuie sæ fie fru-

mos: øi faþa, øi îmbræcæmintea,
øi sufletul, øi gîndurile.“
Anton Cehov

Viitorul critic român a început o vîrstæ timpurie øi pînæ la adînci

sæ se formeze ca personalitate de la
o vîrstæ precoce. la 10-12 ani, cînd
unii de seama lui træiau bucuria
jocurilor copilæriei, Titu maiorescu
manifesta calitæþi cu totul deo-
sebite. era un elev silitor, mereu
aplecat deasupra cærþilor, cu marea
dorinþæ de a afla lucruri noi. mer-
gea la teatru, la concerte, învæþa sæ
cînte la flaut. a þinut un jurnal de la
bætrîneþi. Nota pe filele acestuia tot
ce îl impresiona. Învæþa totodatæ sæ
se cunoascæ pe sine øi sæ-øi mo-
deleze personalitatea.
acel copil, acel adolescent destul
de serios a înlocuit jocurile cu lecturi
øi învæþarea limbilor stræine. stæpînea
atît de bine germana, încît, elev fiind,
îºi scria primele încercæri literare în
limba lui schiller øi Goethe.

Lexic

precoce – foarte devreme, a izbuti – a reuøi

timpuriu a se stæpîni – a se reþine
preocupare – interes a stæpîni – a poseda, a
opinie – pærere cunoaøte

42
A preocupare – preocupat – a (se) preocupa

Oameni øi caractere
a stæpîni – stæpîn – stæpînire – stæpînit

B opinie – pærere – gînd – idee

a izbuti – a reuøi – a învinge
modern – recent – actual
o limbæ frumoasæ
D
a stæpîni vîrstæ
o þaræ timpurie

Om modern – persoanæ care se comportæ conform gustului,

preferinþelor unui anumit mediu social,
care este în pas cu progresul.

Întrebæri, întrebæri
1. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Prin ce se deosebea copilul Titu Maiorescu de alþi copii de vîrsta lui?
b) Care erau ocupaþiile lui preferate?
c) În ce limbæ ºi-a scris primele lucræri?
d) Ce ocupaþii preferate aveaþi voi la vîrsta de 10-12 ani?

Un gînd, o pærere
2. Selectaþi din text determinativele care îl calificæ pe Titu Maiorescu
drept copil înzestrat. Completaþi schema:
silitor deosebite
copil … Preferinþe …
… …

3. Jocurile copilului Titu Maiorescu sînt considerate mature. De ce?

Exemplificaþi cu date din text.

4. Cum înþelegeþi expresia a træi bucuria jocurilor copilãriei? Inclu-

deþi aceastæ expresie în enunþuri.

5. Cum a fost copilæria lui Titu Maiorescu? Alegeþi ræspunsul adecvat

øi argumentaþi-l.
43
 ² fericitæ; ² cu peripeþii (aventuri);
Oameni øi caractere
² neobiønuitæ; ² plinæ de jocuri.
² grea;

6. Care dintre calitæþile propuse în tabel i se potrivesc copilului Titu

Maiorescu? Dar vouæ? Citiþi-le:

• educat • ager la minte • ingenios • indulgent

• înclinat spre • curios • supæræcios • nesupus
aventuri • leneø • ræutæcios • nereþinut
• deøtept • dornic de • setos de carte • neræbdætor
• guraliv cælætorii • obraznic • ascultætor

7. Ce v-ar plæcea mai mult? Argumentaþi.

² o copilærie færæ griji;

² o copilærie asemænætoare cu cea a lui Titu maiorescu;
² alte preferinþe.

8. Scrieþi antonimele cuvintelor de mai jos. Alcætuiþi enunþuri cu unele

perechi de antonime.
Obiønuit, leneø, indiferent, neræbdætor.
9. Copilul, elevul øi adolescentul Titu Maiorescu poate fi considerat
modern? De ce? Argumentaþi.

10. Completaþi.

a fi modern înseamnæ a cunoaøte…

a avea…
a purta…
a asculta…

11. Din øirul de cuvinte propuse selectaþi cuvintele/ îmbinærile care:

² presupun un comportament civilizat;
² te caracterizeazæ pe tine/ îl caracterizeazæ pe prietenul
tæu.
Plin de tact, politicos, comunicabil, inteligent, amabil, rezer-
vat, elegant, descætuøat, meloman, sociabil, ascultætor, gælæ-
gios, nesupus, îngæduitor, hotærît, neglijent.

44
 12. Priviþi imaginile ºi comentaþi situaþiile.

Oameni øi caractere
12.1. Scrieþi care dintre personajele din imagini este/ nu este
modern pentru cæ:
• se comportæ frumos, ca un adeværat...
• ...
• ...
• ...
12.2. Care dintre aceøti tineri væ sînt simpatici? De ce?

13. Plasaþi pe scara recordurilor trei dintre calitæþile pe care conside-

raþi cæ ar trebui sæ le aibæ omul modern.

2 1
3
14. Continuaþi gîndul.
² mi-ar plæcea sæ fiu modern, dar…
² eu consider cæ omul modern…
² sæ fii modern înseamnæ nu numai sæ…, dar øi…
45
 Laborator
Oameni øi caractere
15. Caracterizaþi-l pe Titu Maiorescu:
² copilul;
² elevul;
² adolescentul.
16. Ce ar prefera mai mult adolescentul Maiorescu dacæ ar træi în zi-
lele noastre? Alegeþi varianta potrivitæ øi argumentaþi.
² Fotbalul, tenisul; ² plimbærile/ cælætoriile;
² computerul; ² discuþiile.
17. Improvizaþi cîteva însemnæri de jurnal fæcute de adolescentul
Maiorescu despre:
² un concert sau spectacol vizionat;
² o carte cititæ;
² o cælætorie.
17.1. Aveþi øi voi un jurnal intim? Despre ce obiønuiþi sæ scrieþi
în el?
18. Faceþi portretul unui om modern, selectînd informaþiile propuse
mai jos.
este elegant, plin de tact, politicos
are patima fumatului
tot timpul mestecæ gumæ
omul modern preferæ muzica ultramodernæ
este descætuøat, comunicabil
este modest, amabil
are cunoøtinþe enciclopedice
cunoaºte mai multe limbi stræine,
computerul etc.
19. Improvizaþi un interviu cu cîþiva tineri despre ce este modern:
culori, profesii, muzicæ etc.
20. Alegeþi unul dintre obiectele care, dupæ pærerea voastræ, l-ar ca-
racteriza pe omul modern. Argumentaþi alegerea.

46
 21. Imaginaþi-væ o cælætorie în viitor. Cum ar fi omul modern în viziu-

Oameni øi caractere
nea voastræ în anul 2500? Faceþi-i portretul.

Argument
22. Priviþi imaginea.

22.1. Consideraþi cæ tînærul acesta

este modern? Aduceþi argumente
pro øi contra.

22.2. Aþi vrea sæ mergeþi cu acest

tînær într-o cælætorie, la un concert, la
un spectacol? Argumentaþi.

23. Formaþi douæ echipe: de „copii“ øi de „bunici“. Formulaþi, în nu-

mele lor, definiþia: A fi modern înseamnæ…

Îndrumar de gramaticæ
Modurile impersonale ale verbului
Supinul
prepoziþie + participiu
de de învãat, de zidit
la la ales, la curãat
pentru cules dupã cusut, dupã citit
de la pentru calculat, pentru scris
dupã

Conjugarea Modul Modul Modul

verbului infinitiv participiu supin
-a a lucra lucrat de lucrat
-ea a tãcea tãcut de fãcut
-e a culege cules la cules
-i, -î a stãpîni stãpînit de stãpînit
a hotãrî hotãrît de hotãrît

47
 Utilizarea supinului
Oameni øi caractere
a) substantiv (adjectiv, adverb) + supin
e un exerciþiu uºor de fæcut (= care se face uºor).
e o lecþie greu de învæþat (= care se învaþæ greu).
b) a avea + supin
Pentru mîine avem de învæþat foarte mult (= trebuie sã
învãþãm).
c) expresie impersonalã + supin
Era uºor de aflat programul de concert (= era uºor sã se afle).
E imposibil de învæþat cînd e zgomot (= e imposibil sã înveþi).
Observaþi!
Supinul cu prepoziþia de poate primi prefixul ne-:
a vedea — de nevãzut a auzi — de neauzit
a uita — de neuitat a înþelege — de neînþeles
Expresii cu verbul a fi:
eºti de nepreþuit — ты неоценимый
eºti de nesuferit — ты невыносимый
eºti de invidiat — тебе можно позавидовать

Cum vorbim, cum scriem

24. Selectaþi din textul Modern prin inteligenþæ verbele la supin.

24.1. Alcætuiþi propoziþii cu aceste verbe.

25. Transcrieþi verbele din text la participiu, apoi scrieþi-le la supin.
Model:
Participiu Supin
învãat pentru învãat
cules la cules
citit de citit

26. Din lista de cuvinte propuse citiþi/ scrieþi doar verbele la supin.
• A comunica, comunicare, de comunicat, comunicînd;
• a cunoaøte, de nerecunoscut, cunoscînd, de cunoscut,
cunoscut;
• a reþine, reþinere, reþinînd, reþinut, de reþinut.
26.1. Alcætuiþi propoziþii cu unele verbe la supin.
48
 27. Scrieþi în caiete participiile verbelor din chenar. Formaþi apoi su-

Oameni øi caractere
pinul (unde e posibil) cu prefixul ne-.

a fi a stæpîni a cunoaøte
a închipui a înþelege a izbuti
a vedea a øti a bea

28. Scrieþi cîte un substantiv pentru verbele la supin. Alcãtuiþi propo-

ziþii cu unele îmbinæri.

de neînchipuit de neînlãturat
de neuitat de nevãzut
de neînþeles

Repere:
Frumuseþe, bunãtate, om, searã, zi, noroc, fire, lacune.

29. Restabiliþi verbul omis conform contextului.

Nu vorbi dacæ nu eøti…
Nu te aøeza la masæ dacæ nu eøti…
cel chemat este…
30. Alcãtuiþi enunþuri cu urmãtoarele expresii:
• uøor de vorbit; • greu de realizat;
• multe de spus; • problemæ de rezolvat.
31. Scrieþi antonimele cuvintelor propuse:

de închis — de deschis de fãcut —

de ieºit — de plecat —
de lucrat —
32. Puneþi verbele dintre paranteze la supin.
la vîrsta de 10-12 ani copilul Titu maiorescu avea (a face)
multe: (a citi) cãrþi, (a merge) la un spectacol, (a nota) în jurnal
opiniile sale, (a învãþa) un cîntec nou la flaut, (a studia) ger-
mana ºi franceza, (a merge) la concerte simfonice.
33. Formaþi propoziþii cu ajutorul cuvintelor din coloane.
e o temã greu de reþinut.
aþi fãcut un exerciþiu uºor de înþeles.
e o informaþie imposibil de rezolvat.

49
 34. Modificaþi propoziþiile conform structurii: a avea + supin.
Oameni øi caractere
Model:
Trebuie sæ repet toate temele. // Am de repetat toate temele.

Pentru mîine trebuie sæ citiþi primele capitole.

cîte texte trebuie sæ traduceþi?
Trebuie sæ scriu cîteva scrisori prietenilor.
Trebuie sæ aranjeze cærþile în bibliotecã.
35. Traduceþi în româneºte, utilizînd verbe la supin.

Тудору предстоит выполнить трудную миссию. Мне еще

нужно много учить. Это упражнение легко выполнить. Эти
дни останутся незабываемыми. Эти книги надо купить.

Autograf
36. Sînteþi moderni? Încercaþi-væ ingeniozitatea!

36.1. Alegeþi pentru fiecare cuvînt din coloana A cuvîntul potrivit

din coloana B. Argumentaþi!

a sabia B troian
Nodul Pandorei
cælcîiul lui gordian
calul Damocles
cutia ahile

36.2. Gæsiþi expresia din exer-

ciþiul de mai sus care s-ar potrivi
pentru acest desen.

37. Citiþi epigrama unei pælærii pe capul unui om „modern“. Spuneþi

cui se potriveºte?
Stau de obicei în cui
Nefæcînd nici o scofalæ,
Dar cînd stau pe capul lui
Parcæ simt cæ-s øi mai goalæ…

50
 CE ÎNSEAMNÆ BUNUL-GUST?
Concurs de modæ
se spune cæ odatæ s-a organizat
un concurs de modæ, la care au par-
ticipat prinþese øi flori din lumea
întreagæ. concursul a fost cîøtigat
de Floarea de crin. ªi, cum era obi-
ceiul, în toiul aplauzelor, Floarea de
crin a fost invitatæ pe scenæ încæ o
datæ. ªi din nou cei prezenþi au fost
surprinøi de eleganþa hainelor ei –
mantia crinului era de o mare
splendoare. Uimiþi, oamenii au
exclamat: „aici e mîna lui Dum-
nezeu!“
Dumnezeu a creat florile øi le-a
îmbræcat în hainele cele mai fru-
moase! ªi dacæ ne uitæm mai atent
la ele, vom exclama øi noi, negreøit:
„aici e mîna lui Dumnezeu!“
„Forþa biruie forþa,
frumuseþea biruie totul.“
Lope de Vega
Semnificaþiile crinului conform
dicþionarului de simboluri
² crinul este sinonimul albului ºi,
prin urmare, al puritæþii, ino-
cenþei ºi fecioriei.
² regii Franþei au ales crinul ca
simbol al prosperitæþii rasei.
În tradiþia biblicæ crinul este
simbolul alegerii fiinþei iubite.
² Cum este crinul între spini, aºa e
draga mea între fete (cîntarea
cîntærilor).
² crinul galben, avînd ca etimolo-
gie cuvîntul hemerocalles care
înseamnæ frumoasa unei zile,
este un simbol al frumuseþii
trecætoare, datæ fiind durata
scurtæ pe care o au florile lui...
51
Oameni øi caractere
a fi frumos nu e simplu…
moda se schimbæ destul de repede, dar
existæ anumite cerinþe permanente faþæ de aspec-
tul exterior al omului. Pærul ciufulit niciodatæ nu l-a
înfrumuseþat pe cineva, unghiile neîngrijite de asemenea
nu trezesc admiraþie.
Haina øifonatæ ne face sæ credem cæ stæpînul ei este un om lip-
sit de acurateþe, un guræ-cascæ sau chiar un „tip suspect“.
Ghetele murdare trezesc senzaþii neplæcute. stiloul, piep-
tenele øi alte obiecte care „se ivesc“ din buzunarul
hainei nu-i adaugæ ºarm stæpînului.
ia aminte: a fi frumos nu e atît de simplu.
a fi frumos înseamnæ…

Lexic
aplauze – аплодисменты admiraþie – încîntare
mantie – hainæ lungæ, øifonat – помятый
pelerinæ guræ-cascæ – persoanæ
splendoare – strælucire, care îºi pierde
mæreþie timpul în zadar
aspect – înfæþiøare suspect – подозрительный
permanent – necontenit, neîn-
trerupt

A admiraþie – admirator – a admira – admirat

B veømînt – îmbræcæminte, hainæ
C admiraþie – dispreþ
D a lua sub mantie – a proteja, a ocroti
cu gust – cu simþ estetic dezvoltat, cu pricepere
færæ gust – lipsit de simþ estetic
de prost gust – urît
în pas cu moda – в ногу с модой (со временем)
rafinat, fin, delicat
gust
select, ales, deosebit
52
 Întrebæri, întrebæri

Oameni øi caractere
1. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Cine a cîøtigat concursul de modæ?
b) Cum erau hainele învingætorului?
c) De cine a fost ajutat concurentul?
d) Ce rol joacæ haina în viaþa noastræ?
e) Care sînt cerinþele faþæ de aspectul exterior al unui om?
f) Cum credeþi, ce înseamnæ a fi frumos?

2. Stabiliþi:
² ce au în comun textele propuse;
² prin ce diferæ ele unul de altul.

Un gînd, o pærere

3. Numiþi cît mai multe însuøiri pentru cuvîntul gust.

rafinat
Gust …
...
4. Formaþi îmbinæri de cuvinte, apoi propoziþii cu urmætoarele cuvinte:
Hainæ, veømînt, aspect, splendoare, admiraþie.
5. Selectaþi din textele citite cuvintele/ îmbinærile de cuvinte ce se
referæ la aspectul exterior al unei persoane (pag. 51-52).
De exemplu: eleganþa hainelor…
6. Descrieþi veømîntul splendid al Florii de Crin, utilizînd cît mai multe
adjective.

7. Alcætuiþi un alt sfîrøit al textului Concurs de modæ.

8. Completaþi schema, enumerînd anumite cerinþe faþæ de propriul

aspect exterior.

Trebuie sæ am…
pot…
fiu…
nu uit…
øtiu…
9. Cum apreciaþi propriul gust în materie de haine? De ce?

53
 10. Completaþi enunþurile.
Oameni øi caractere
eu consider cæ bunul-gust…, deoarece…
Dupæ pærerea mea, omul færæ gust…
În opinia mea, e greu sæ…, deoarece…
eleganþa, comoditatea, utilitatea sînt cerinþe care…
11. Din øirul de cuvinte propuse selectaþi-le pe cele ce reflectæ aspec-
tul exterior al unei persoane concrete. Cu douæ din ele construiþi enunþuri.

Grosolan, elegant, participant, mantie, splendid, coafuræ,

negreøit, permanent, admiraþie, nicicînd, o datæ, acurateþe,
neplæcut, adevær, ºifonat.
12. Dacæ aþi observat cæ prietenul vostru are unele „slæbiciuni“, cum
procedaþi?

13. Dacæ s-ar organiza în clasa voastræ un concurs al bunului-gust,

cine credeþi cæ ar învinge? De ce?

14. Cine dintre cunoscuþii, rudele, prietenii voºtri au un gust deose-

bit? Cum se manifestæ persoana respectivæ?

15. Ce aþi prefera sæ ascultaþi, sæ citiþi, sæ vedeþi/ vizitaþi în timpul li-

ber? Argumentaþi alegerea.

² Mona Lisa lui leonardo da Vinci?

² complexul monumental de la Tîrgu-Jiu?
² Sonata lunii de Beethoven?
² Notre-Dame de Paris de Victor Hugo?
² Varianta proprie
16. Dacæ aþi fi membru al juriului la un concurs de modæ la care par-
ticipæ florile, cæreia dintre ele i-aþi da premiul întîi? Argumentaþi.

17. Alcætuiþi un dicþionar al bunului-gust, scriind în caiete cuvintele

însuøite.

18. Alcætuiþi un text scurt despre gusturile:

² prietenilor voºtri;
² pærinþilor;
² rudelor.
19. O maximæ latinæ spune: De gustibus et coloribus non disputan-
dum (despre gusturi øi culori nu se discutæ). Existæ oare abateri de la
aceastæ afirmaþie? Argumentaþi cu exemple din viaþæ.

54
 Laborator

Oameni øi caractere
20. Priviþi imaginea. Cum credeþi, ce-i spune oglinda acestei tinere?
Alegeþi una din variantele de ræspuns øi comentaþi-o.
² eøti frumoasæ aøa cum eøti!
² ai un gust rafinat!
² Nu þi se potriveøte!
² o altæ versiune.

Þine minte! eøti frumoasæ aøa cum eøti.

ræmîne doar sæ vrei sæ-i convingi øi pe ceilalþi
de acest lucru. e ceva ce-þi stæ în puteri.

21. Citiþi informaþia. Încercaþi sæ faceþi o

descriere a acestei capodopere.
Bustul împærætesei egiptului Ne-
fertiti (1370-1352 î.H.) este o capo-
doperæ a artei universale, celebræ în
toatæ lumea.

Repere:
Ne cucereøte, fineþe, farmec, profunzime, claritate, falæ, buze,
ochi, fraged, abia întredeschise, þinutæ, mîndræ, cap, fireascæ,
tulburætoare, încîntætor, elevat, simplitate, mæreaþæ, tiaræ*.

22. Sfaturile ce urmeazæ au un defect de logicæ. Încercaþi sæ-l gæsiþi:

Dacæ vreþi sæ fiþi educaþi øi sæ aveþi gust estetic, urmaþi sfaturile:

² cumpæraþi cît mai multe obiecte de lux;
² purtaþi numai haine de import;
² nu væ prea adînciþi în lecturi, sæ nu obosiþi cumva;
² poartæ ceea ce îþi este pe plac numai þie;
*
Tiaræ – coroanæ purtatæ de regii vechilor perøi.
55
 ² înlocuieøte plimbærile, cælætoriile, întîlnirile øi sera-
Oameni øi caractere
tele de suflet cu convorbirile lungi la telefon, cu emi-
siunile televizate, cu jocurile de computer sau co-
municarea pe reelele de socializare.
23. Examinaþi cu atenþie imaginile. Ce puteþi spune despre „gusturile“
acestor tineri? Ce le puteþi recomanda? Alegeþi cîte o persoanæ ºi comen-
taþi.
23.1. Unde aþi putea merge în asemenea haine?

1 2 3 4 5

Argument
24. Citiþi pærerea unei eleve despre ceea ce înseamnæ a fi frumos.
Expuneþi-væ propria opinie. Argumentaþi ræspunsul.

Nu este neapærat nevoie ca omul sæ aibæ un exterior perfect. Eu

nu mi-aø dori sæ am o prietenæ care ar aræta astfel, pentru cæ de
multe ori aceste persoane devin orgolioase. Omul trebuie sæ fie
bun, plæcut, însæ nu-i obligatoriu sæ fie…
25. Formaþi douæ echipe øi discutaþi asupra celor spuse mai jos.
Aduceþi argumente pro øi contra.
Frumosul e o tainæ pe care omul o descoperæ în faptele lui,
într-un susur de izvor, într-un apus de soare, în cæderea unei
frunze. astfel, omul devine mai bogat sufleteøte. iar un om
bogat sufleteøte nu va face niciodatæ vreun ræu cuiva, nu va fi
niciodatæ egoist sau fæþarnic. Dimpotrivæ, va deveni un pri-
eten de nædejde al tuturor faptelor bune.

56
 26. Discutaþi despre uniforma ºcolaræ. Propuneþi variante. Comentaþi.

Oameni øi caractere
Model:
Vechea uniformæ øcolaræ nu-mi place. E prea sumbræ.
Îmbræcæmintea pentru elevi ar trebui sæ fie…

Îndrumar de gramaticæ

Adverbul. Tipuri

abia acum
bine atunci
De mod aøa De timp ieri
alene devreme
etc. etc.

aici
acolo
De loc departe
aproape
etc.

abia
aøa azi-noapte
simple bine compuse mîine-searæ
azi astæ-varæ
aici etc.
etc.

Locuþiuni adverbiale:
de obicei, în grabæ, din nou, pe de rost, din cînd în cînd,
zi cu zi, ici-colo, vrînd-nevrînd etc.

57
 Ortografia unor adverbe
Oameni øi caractere
adverbe mijloace de control exemple (cu sintagme omo-
gene)
• Nicicînd (niciodatæ) nu-mi
nicicînd niciodatæ voi uita prietenii.
dar:
• Nici cînd am ieøit mai tîrziu
de la ore nu m-am întîlnit cu
prietena.
• Niciodatæ (nicicînd) nu-mi
niciodatæ nicicînd voi încælca cuvîntul.
dar:
• aici n-am mîncat nici o datæ
(nici de mai multe ori).

• Nicidecum (defel) nu vrea

nicidecum defel sæ înþeleagæ…
dar:
• Nu vorbeøte nici de cum a
ajuns, nici de cum a fost primit.
• Demult (cîndva) træiau pe
demult cîndva lume…
dar:
• De mult timp n-am mai fost
pe aici.
• Altædatæ (demult) erai mai
altædatæ demult politicos…
dar:
• Altæ datæ voi trece pe la
tine, acum nu am timp.
•am fost øi eu odatæ (cîndva)
odatæ cîndva copil.
dar:
• O datæ (o singuræ datæ)
træieøti!
• Cîteodatæ (uneori) îmi vine
cîteodatæ uneori sæ zbor de fericire!
dar:
• Ne-am dat în scrînciob cîte
o datæ (cîte o singuræ datæ).

58
 Atenþie!

Oameni øi caractere
Se scriu prin cratimæ:
într-adevær, într-o zi, într-un rînd, de-a dreptul, de-a
curmeziøul, de-a bæsmæluþa, vrînd-nevrînd, dis-de-dimi-
neaþæ, ici-colo etc.

Cum vorbim, cum scriem

27. Selectaþi adverbele din textele Concurs de modæ øi Ai grijæ de
exteriorul tæu øi numiþi tipul lor.
28. Completaþi spaþiile libere cu adverbele antonime corespunzætoa-
re øi veþi obþine trei proverbe. Memorizaþi-le.
• Nu læsa lucrul de … pe …
• Nu læsa pe … ce poþi face …
• sæ stæm … øi sæ judecæm …
29. Scrieþi propoziþiile, utilizînd adverbele potrivite din paranteze.
a) aspectul tæu exterior vorbeøte (oricum, demult, rareori,
întotdeauna) despre tine.
b) Nu uita cæ haina neîngrijitæ (niciodatæ, cîndva, uneori,
întotdeauna) nu l-a înfrumuseþat pe om.
c) omul educat (odatæ, oricînd, nicidecum, nicicînd)
trezeøte admiraþie.
30. Indicaþi forma corectæ a cuvintelor evidenþiate din enunþuri.
Comentaþi varianta aleasæ.
² a fost odatæ ca-n poveøti,
o datæ
² a fost ca nici o datæ…
niciodatæ
(Mihai Eminescu)
² mai bine mai tîrziu decît nici odatæ.
niciodatæ
² Nicicînd nu voi uita casa pærinteascæ.
nici cînd
31. Construiþi enunþuri cu urmætoarele ortograme: odatæ/ o datæ; de
mult/ demult; altædatæ/ altæ datæ.
32. Completaþi spaþiile cu adverbele: într-o, într-un, într-adevær.
a) Fiecare om e frumos … fel sau altul. b) … zi s-a
anunþat un concurs de modæ. c) ca sæ înþelegi … arta,
trebuie sæ ai un simþ estetic dezvoltat.
59
 33. Selectaþi locuþiunile adverbiale øi echivalentul adverbial al fie-
Oameni øi caractere
cæreia. Cu unele din ele alcætuiþi enunþuri.

Model: Cît ai clipi din ochi – repede.

cît ai bate din palme înainte færæ doar øi poate

foarte devreme rar din vreme în vreme
pe neaøteptate din nou în zadar
deodatæ foarte repede degeaba zadarnic
niciodatæ iar în faþæ sigur
cînd va zbura porcul cu noaptea-n cap de flori de cuc

34. Copiaþi propoziþiile. Unde e posibil, înlocuiþi locuþiunile adverbiale

cu adverbele corespunzætoare.
a) Cît ai bate din palme problema a øi fost rezolvatæ.
b) Ne-am sculat cu noaptea-n cap.
c) Færæ doar øi poate cæ avea dreptate.
d) Pe neaøteptate a început sæ plouæ.
rezolvare: foarte devreme, foarte repede, sigur, iar,
deodatæ.
35. Încadraþi într-un text coerent locuþiunile adverbiale: cînd va zbura
porcul, de flori de cuc, de azi pe mîine.

Autograf
Din cartea înþelepciunii
36. Citiþi proverbul. În ce constæ înþelepciunea acestuia?

…Toate vic- asupra ta…

toriile încep
cu victoria

36.1. Ce legæturæ are acest proverb cu vocabularul pe care îl

propunem la pag. 52?

36.2. Încercaþi sæ completaþi vocabularul.

60
 Omul bine îmbræcat – reguli de bazæ

Oameni øi caractere
² mai bine puþin mai simplu decît prea
încærcat.
² o persoanæ cu gust nu poartæ culori stri-
dente.
² Pentru þinuta vestimentaræ, ca ºi pentru
corp, prima regulæ este curæþenia.
² eleganþa depinde mult de detalii ºi accesorii.
² Pentru femei, piesele de bazæ – pantofii ºi poºeta – trebuie
sæ fie neapærat de o foarte bunæ calitate.
² Un dulap plin cu haine inutile nu ne va ajuta sæ fim elegante.
² arta de a ne îmbræca presupune ºi arta de a alege accesoriile.
² Nu se poartæ aur ºi argint în acelaºi timp.
² Un bærbat elegant n-ar trebui sæ poarte nimic altceva în
afaræ de verighetæ ºi ceas.
² Bunul-gust ne permite sæ purtæm: broºe, inele, mærgele,
lænþiºoare. Nu le agæþaþi însæ pe toate odatæ, ca sæ nu væ
transformaþi într-un pom de cræciun!

37. Citiþi aforismele. Comentaþi unul, la alegere.

² Cît timp sîntem printre oameni, sæ ne comportæm

omeneøte.
seneca
² Cînd sîntem în faþa frumosului, nu mai e nevoie de
explicaþii.
constantin Brâncuøi

Succese, insuccese (evaluare)

1. Citiþi afirmaþiile de mai jos. Dacæ fiecare dintre ele reprezintæ un fapt
real, încercuiþi litera F (fapt). Dacæ reprezintæ o opinie, încercuiþi litera O
(opinie).
1.1. F. o. cînd sîntem în faþa frumosului, nu mai e ne-
voie de explicaþii. (Constantin Brâncuøi)
1-3 1.2. F. o. T. maiorescu a fost profesor øi magistrat, mi-
nistru, academician, deputat în parlament, critic literar.
1.3. F. o. Forþa biruie forþa, frumuseþea biruie totul.
(Lope de Vega)
61
 1 2. Citiþi propoziþia øi completaþi-o cu ræspunsul adecvat.
Oameni øi caractere
2.1. copilul Titu maiorescu prefera mai mult...
a. tenisul; c. discuþiile;
B. cærþile; D. cælætoriile.
3-9
3. Scrieþi douæ-trei enunþuri despre o aventuræ din copilæria voastræ.

1-6 4. Scrieþi trei træsæturi de caracter øi trei calitæþi.

4.1. Numiþi douæ calitæþi care pot fi atribuite unui om modern.

1-5 Argumentaþi printr-un enunþ.

5. Continuaþi propoziþiile.
5.1. Dacæ porþi un cercel în ureche øi mesteci gumæ, ...
2-6
5.2. mi-ar plæcea sæ fiu modern, dar...
5.3. a fi modern înseamnæ nu numai..., ci øi...
6. Priviþi imaginile. Unde aþi putea merge, purtînd aceste lucruri?
Scrieþi ræspunsul pe scurt.

2-8

7. Scrieþi supinul verbelor:

1-4
a bea __________ a avea _________
a øti ___________ a face ___________

3-6 7.1. Construiþi enunþuri cu douæ dintre ele.

8. Alegeþi øi scrieþi în spaþiul liber varianta corectæ a adverbelor

(A sau B).
8.1. a. Nici odatæ ________nu-mi voi uita pærinþii.
B. Niciodatæ
8.2. a. Demult _______timp n-am mai fost pe la bunici.
1-4
B. De mult
8.3. a. Odatæ _________la o întrunire a tinerilor poeþi,
B. O datæ am întîlnit un om interesant.
8.4. a. sæ nu uitæm nicicînd_____cældura casei pærinteøti.
B. nici cînd
9. Alcætuiþi un text, cu exemple din viaþæ, care sæ justifice afir-
3-18 maþia: Ceea ce e dæunætor pentru sænætate nu poate fi frumos
(5–6 enunþuri).
62
 Arta
comunicærii
CUM SÆ DISCUTÆM ÎN MOD CIVILIZAT

„Mai degrabæ aruncaþi la întîm-

plare o piatræ decît un cuvînt de
prisos sau færæ de folos.“
Pitagora

scriitorul italian Gianni rodari are o povestire despre cælætorul

Giovanini rerigiorno. În timpul cælætoriilor sale, Giovanini a ajuns,
într-o bunæ zi, în Þara oamenilor de Paie. ei erau inflamabili. aceøtia se
aprindeau nu numai de la foc, ci øi de la un cuvînt „fierbinte“.
altæ datæ, cælætorul a ajuns în Þara oamenilor de cearæ. locuitorii
acestei þæri erau flexibili, „plastici“, uºor influenþabili.
cea de-a treia þaræ vizitatæ de Giovanini a fost Þara oamenilor de
sticlæ. oamenii de sticlæ erau atît de fragili, încît se spærgeau la cea mai
micæ atingere…

Lexic
paie – солома influenþabil – care poate fi
om de paie – aici: вспыль- influenþat
чивый человек fragil – care se sparge uøor
om de paie – подставное лицо inflamabil – care se aprinde
cearæ – воск uºor

63
 A paie – împæiat C atent – neatent
Arta comunicærii
flexibil – inflexibil
B fragil – fin, sensibil
a se sparge – a se sfærîma D galben ca ceara
a regreta – a-i pærea ræu a lua în rîs – a rîde de cineva
a rupe – a distruge a ocoli de la o poºtæ – a evita
flexibil – elastic a pune la punct (pe cineva) –
a mustra, a certa
Întrebæri, întrebæri
1. Ræspundeþi la întrebæri:
a) În ce þæri a ajuns Giovanini?
b) Cum erau locuitorii acestor þæri?
c) Cum credeþi, care ar fi cuvintele „fierbinþi“?
d) Descifraþi alegoria textului.
e) Cunoaºteþi pe cineva care ar putea fi numit „de paie“, „de cearæ“, „de
sticlæ“? Argumentaþi.

Un gînd, o pærere
2. Completaþi.
paie ...
oamenii de cearæ sînt ...
sticlæ ...
2.1. Faceþi o caracterizare a acestor tipuri de oameni.
Repere:
sensibil, fragil, gingaø, subþire, delicat, inflamabil, a influenþa,
a modela, a se topi, a arde, a se sparge, a se sfærîma, a se mistui.
3. Priviþi imaginile de la pag. 63. Ce „tratament“ aþi propune acestor oa-
meni? Cum sæ ne comportæm cu ei, færæ a-i ræni? Improvizaþi dialoguri cu ei.

Model:
– Bunæ ziua, doamnæ cearæ.
– Bunæ ziua, mærite soare!
– Vezi bradul acela? stai la umbra lui, cæci am puþinæ treabæ.
– e øi timpul. albinele îþi duc dorul, grea øi lungæ a fost
iarna…

4. oamenii „de paie“, „de sticlæ“, „de cearæ“ sîntem noi:

sensibili, supæræcioºi, gingaºi. ajutaþi personajele de la pag.
65 sæ dialogheze civilizat. Nu uitaþi: Iubeøte-þi aproapele ca
pe tine însuþi. Ce þie nu-þi place, altuia nu-i face…

64
Dialog

Arta comunicærii
ajunse ivanuøka la castelul Zmeului, într-o
dupæ-amiazæ, pe cînd Zmeul era plecat cu tre-
buri zmeieøti, cum se spune în poveøti. Nici nu
descælecæ bine, cæ a øi început sæ strige:
– ei, Vasiliso! ieøi la geam! Hai mai repede
acasæ!
apæru fata la geam.
– ce strigi? Nu øtii cæ aici e interzisæ gælæ-
gia? ce vrei?
– sæ te duc acasæ, sæ te iau de nevastæ ºi sæ
træim fericiþi.
–…

Laborator
5. Citiþi textul-„povaþæ“ de mai jos. Modificaþi-l în aøa fel încît sæ fiþi un
interlocutor plæcut, inteligent.
Dacæ doriþi ca oamenii sæ væ ocoleascæ de la o poøtæ, sæ væ
ia în rîs øi chiar sæ væ urascæ, iatæ o reþetæ excepþionalæ:
Niciodatæ nu permiteþi interlocutorului dumneavoastræ
sæ-øi termine vorba. Vorbiþi permanent numai despre propria
persoanæ. Dacæ v-a trecut prin minte vreun gînd tocmai în
momentul în care vorbeøte altcineva, nu aøteptaþi pînæ îºi ter-
minæ gîndul. ce poate sæ væ spunæ dînsul? Puneþi-l la punct,
întrerupeþi-l la jumætate de cuvînt ºi spuneþi ce aveþi de spus.
5.1. Scrieþi cîteva sfaturi utile de care trebuie sæ þinem cont cînd
comunicæm cu cineva.
6. Examinaþi imaginile. Citiþi replicile. Remarcaþi schimbærile de com-
portament ºi comunicare.
Taci, mulþumesc,
închide gura, væ rog, cu plæcere,
domniºoaræ! draga mea!

1 2

65
 6.1. Comentaþi situaþia din primul desen. Putem vorbi de „arta
Arta comunicærii
comunicærii“ în acest caz?
6.2. Improvizaþi dialoguri în baza imaginilor, utilizînd cuvinte ºi
expresii adecvate situaþiilor (p. 65, jos).
6.3. Formulaþi cîteva sfaturi de comportament pentru prima
domniºoaræ din desenul 1.

meditaþi! De la ce lacæt a furat pasærea cheia:

de la lada cu vulgaritæþi, certuri, þipete, injurii
sau de la cea cu un limbaj politicos?

6.4. Citiþi expresiile. Cærui personaj i se potriveşte fiecare dintre

aceste expresii. Alcætuiþi cu ele propoziþii.

² Numai ochi øi urechi.

² a-øi pune frîu limbii.

² cu ochii cît cepele.

7. Citiþi proverbele.

Argument
7.1. Alegeþi douæ din ele cu care aþi putea intitula desenele de
la pag. 65. Scrieþi-le.
² Mai bine sæ regreþi cæ ai tæcut, decît sæ-þi paræ ræu cæ ai spus.
² Tæcerea e de aur.
² De tæceai, filozof ræmîneai.
² Nu vorbi tot ce gîndeøti, dar gîndeøte tot ce spui.
² Cuvîntul taie mai ræu ca sabia.
² Limba te înalþæ, limba te coboaræ.
² Tot pæþitu-i priceput.
² Omul are douæ urechi de auzit øi numai o guræ de vorbit.
7.2. Relataþi o întîmplare cæreia i s-ar potrivi drept titlu unul din
proverbele de mai sus.

66
 Cum vorbim, cum scriem

Arta comunicærii
8. Completaþi proverbele, utilizînd verbele date la imperativ, forma afir-
mativæ sau negativæ.
² …cæ-þi øade norocul. a învæþa
² ce þie nu-þi place, altuia… a se græbi
² Fæ-þi prieteni noi, dar… pe cei vechi. a zice
² …de mititel, cæ-þi va fi mai uøurel. a uita
² …încet. a øedea
² …hop! pînæ nu-i særi. a face
9. Concurs. Notaþi cît mai multe sfaturi la tema Arta comunicærii, care
ar începe cu „nu“ (2-3 min.).

Model: Nu-l întrerupe pe cel ce vorbeøte!

Autograf
10. Citiþi afirmaþiile. Comentaþi una din ele.

• „Masa tæcerii“, cu cele 12

scaune-clepsidre, simboli-
zeazæ momentul suprem
al comunicærii.
• Omul e dator sæ vor-
beascæ doar atunci cînd
are ceva de spus ori sæ
vorbeascæ în forma supre-
mæ – tæcerea.

11. Citiþi informaþia. Cum credeþi cæ se înþeleg locuitorii Indiei? Dez-

bateþi acest subiect.
Cele mai multe limbi øi dialecte din toate þærile lumii se vorbesc
în India. Aici coexistæ peste 1500 de limbi øi dialecte, dintre care
peste 500 nu pot fi clasificate. 87% din populaþia Indiei vorbeøte
una din cele 14 limbi consfinþite în Constituþia þærii.

67
 MESAJE TRADIfiIONALE ØI ELECTRONICE
FELICITAREA

„Cuvîntul este sunet øi

culoare; este mesajul
gîndului uman.“
Tudor Vianu

Hristos a înviat!

Cræciun fericit!

² la mulþi ani, cu sænætate!

sæ væ dea Domnul tot ce doriþi,
Zile senine ºi fericire,
la mulþi ani sæ træiþi!
Fie-væ viaþa numai luminæ.
ca în luminæ sæ dæinuiþi! ² mulþi ani træiascæ!
Pentru credinþæ ºi mîntuire, mulþi ani træiascæ!
la mulþi ani, sæ træiþi! la mulþi ani!
68
 1. Reþineþi!

Arta comunicærii
A Formule de adresare

Dragæ mamæ, Dragæ sergiu, Dragæ, Dragul meu,

stimatæ doamnæ, multstimate, Draga mea, Puiøor,
iubita mea, mæmico, scumpul meu tatæ, Puiul meu,...
Bunico, scumpo,... Tæticule,
Bunicule,...

onoratæ asistenþæ, Pærinte, sfinþia Voastræ,

Dragi prieteni/ colegi, Înalt Preasfinþia Voastræ,...
onorat public, stimaþi profesori,...

B Uræri C Formule de încheiere

• Te felicit/ felicitæm • sæ fii sænætos, fericit, no- • cu drag, ana;
Væ felicit/ felicitæm rocos, frumos, bucuros! cu mult drag, tæticul tæu;
• Îþi doresc/ dorim • sæ væ fie casa casæ, sæ væ • cu respect deosebit,
Væ doresc/ dorim fie masa masæ! eleva Dvs. maria;
• cu ocazia • sæ væ fie casa plinæ de • cu multæ dragoste;
cu prilejul nepoþei, bucurii! • Te særut/ væ særutæm
• sæ fii/ fiþi... • sæ væ aibæ Domnul în
Fii/ fiþi... paza sa!
• sænætate! succese! iubi-
re! Noroc! Pace în suflet!
Bucurie! Voie bunæ!

69
 2. Citiþi urærile de mai jos. Spuneþi, cui se potrivesc, cu ce ocazie øi cui
Arta comunicærii
le-aþi dedica? Argumentaþi.

sæ ræmîi Doru-mi-i de sæ fiþi înzes-

cu tine,
precum eøti, Dumneavoastræ traþi,
un an de
un om de ca unui zid de ca pomii vara –
duminici.
omenie! o fereastræ. încærcaþi.

sæ væ dea sæ fii întot-

cele bune sæ
sæ ne luminæm, Domnul deauna
se-adune,
sæ ne bucuræm unire în casæ cu zîmbetul
cele rele sæ se
de særbætori. øi tot binele pe buze!
spele!
pe masæ!

3. Întocmiþi individual textul unei felicitæri pentru cele mai scumpe

fiinþe. Folosiþi formulele pe care deja le cunoaºteþi øi modelele prezentate
mai jos.

Scumpæ mamæ, Bunul nostru unchi,

Te felicit cu ocazia zilei Væ felicitæm din toatæ

de naøtere. În aceastæ zi vin
cu sufletul meu spre al tæu
øi îþi doresc sænætate, cæ-i
mai bunæ decît toate, multe
bucurii, fericire øi noroc.
Domnul sæ te aibæ în paza
Sa!
La mulþi ani!
inima cu prilejul zilei de
naøtere! Væ dorim sæ fiþi
sænætos, fericit, vesel øi vi-
guros ca stejarul. Ræmî-
neþi mereu cældura øi înþe-
lepciunea noastræ!
Væ iubim øi væ særutæm
cu dor.

Cu mult drag, a ta fiicæ Nepoþii care væ iubesc.

care te iubeøte fierbinte.

3.1. Pregætiþi øi o variantæ electronicæ a felicitærii. Aveþi o adresæ

de e-mail? Dacæ nu, creaþi-væ una.
70
 4. Priviþi imaginile. Alegeþi imaginea care credeþi cæ reprezintæ cadoul

Arta comunicærii
potrivit pentru un bærbat (tatæ, unchi, prieten, profesor etc.). Scrieþi textul
unei felicitæri, cu referire la esenþa cadoului.

Model:
Floarea: sæ fii frumos ca o floare, sæ aduci bucurii pri-
etenilor, viaþa sæ-þi fie numai cu flori!

5. Amintiþi-væ sau aduceþi o ilustratæ care v-a fost adresatæ øi care v-a
plæcut cel mai mult. Prezentaþi-o.
Repere:
² cînd;
² de la cine;
² cu ce ocazie;
² ce þi-a plæcut (imaginea, conþinutul etc.).
6. Descrieþi o felicitare din „arhiva de aur“ a familiei: cea mai veche
sau cea mai interesantæ.
7. Aflaþi care dintre colegi are cea mai apropiatæ zi de naøtere.
Compuneþi textul unei felicitæri sau selectaþi din internet formatul øi textul
unei felicitæri colective, þinînd seama de anotimp, preferinþele colegului
etc. Verificaþi cu atenþie adresa lui electronicæ. Nu uitaþi sæ selectaþi øi o
melodie potrivitæ pentru colegul vostru.
8. Adresaþi o felicitare unei vedete preferate.
Prilej:
² apariþia unui nou disc/ film;
² cæsætoria;
² ziua de naøtere;
² o særbætoare calendaristicæ;
² bucuria de a deveni mamæ/ bunicæ, tatæ/ bunic, de a
avea un fræþior sau o surioaræ etc.
71
 9. Priviþi desenele. Improvizaþi un dialog în care tinerii se felicitæ la tele-
Arta comunicærii
fon sau prin Skype cu ocazia Cræciunului.

Laborator
10. Alcætuiþi textul unei felicitæri øi adresaþi-l unui personaj literar îndræ-
git sau unui scriitor.
De exemplu:
a) lui badea cireø – pentru dragostea de viaþæ, pentru simþul
umorului, pentru cæ a trecut cu demnitate prin toate greutæþile
vieþii etc.
b) Unui scriitor, cu ocazia apariþiei unei cærþi noi.
11. Alcætuiþi textul unei felicitæri-surprizæ cu explicaþii bazate pe anu-
mite simboluri. Adresaþi-l colegilor/ prietenilor.

Model: (cu ocazia cræciunului, anului Nou).

Surpriza mea e micæ, dar simbolizeazæ tærie, fræþie, putere,
sænætate, continuarea vieþii etc. (ræspuns: nuca.)

12. Alcætuiþi øi machetaþi, în unul din programele electronice pe care

le cunoaøteþi, o ilustratæ. Prezentaþi-o (cui îi este adresatæ, cu ce ocazie,
de ce aþi preferat anume acest desen ø.a.).
13. Compuneþi o felicitare muzicalæ øi prezentaþi-o.
14. Priviþi desenele. Povestiþi, mai întîi, subiectul întîmplærii, apoi „feli-
citaþi-l“ pe Tîndalæ (în numele lui Pæcalæ), care a scæpat de pedeapsa
stæpînului.

72
 15. În viaþæ existæ diferite ocazii cînd oamenii se felicitæ unul pe altul.

Arta comunicærii
Alegeþi una din ele øi scrieþi o felicitare/ urare (lucraþi în perechi, felicitîn-
du-væ reciproc).

Repere:
• la mulþi ani!
² Ziua numelui
² Floriile
² Valentin øi Valentina
² sfîntul casei • cræciun fericit!
² Ziua de naøtere
² cæsætoria
² sfintele særbætori de Paøti • Hristos a înviat!
² cræciunul/ anul Nou
² casæ nouæ etc.
• særbætori fericite!

15.1. Modificaþi textul alcætuit în funcþie de destinatar: prieteni,

pærinþi, profesori, øefi etc.

16. Citiþi poezia. Recitiþi apoi versurile pe care le-aþi putea încadra
într-o urare. Gæsiþi o ocazie potrivitæ.

rodica
Purtînd cofiþa cu apæ rece
Pe ai sæi umeri albi, rotunjori,
Juna Rodicæ voioasæ trece
Pe lîngæ junii semænætori.
Ei cu græbire îi sar în cale,
Zicînd: Rodicæ, floare de crin,
În plin sæ-þi meargæ vrerile tale,
Precum tu, dragæ, ne ieøi cu plin!
S-ajungi mireasæ, s-ajungi cræiasæ!
Calea sæ-þi fie numai cu flori,
ªi casa casæ, øi masa masæ,
ªi sînul leagæn de pruncuøori!
Vasile alecsandri

73
 16.1. Memoraþi øi adresaþi-i unei colege/ prietene aceastæ urare.
Arta comunicærii
17. Concurs! Scrieþi textul unei felicitæri în prozæ, utilizînd expresii
poetice øi imagini corespunzætoare din internet.
17.1. Adresaþi unei persoane iubite o urare în versuri (un
catren).
Repere:

am venit cu cald væ fie

soarele, Zboare
inima, doinele
sæ væ bucuræm. Veønice –
izvoarele. ca seminþele!

creascæ-n sæ træiþi,
inimi liniøtea, sæ-nfloriþi Pace-n suflet,
Deasæ cum e ca merii, ca perii! luminæ-n casæ!
grîniøtea.

sæ fii întot- sæ ne-ajungæ sæ træieøti un

deauna azi øi mîine veac de pace
ca lacrima Bucæþica cea cu pærinþii la
curatæ! de pîine! un loc!

18. Compuneþi o felicitare-øarjæ sau o epigramæ adresatæ unui prieten.

Prezentaþi-o.
18.1. Încercaþi sæ alcætuiþi felicitæri din diverse simboluri.

19. Autorii manualului væ adreseazæ uræri de bine øi

Væ doresc

l=r Felicitare Ta

74
 Arta comunicærii
Autograf
20. Citiþi urærile propuse. Alegeþi una dintre ele øi folosiþi-o în contex-
tul unei felicitæri.
² Træiascæ, creascæ, înfloreascæ!
(lat.: Vivat, crescat, floreat!)
Urare utilizatæ în mediul academic øi universitar.
² Træieøte øi fii sænætos! (lat.: Vive et vale!)
Formulæ care se folosea la sfîrøitul unei scrisori.
² Mai sus! (lat.: Excelsior!) cuvînt care poate servi drept
urare.
² Sæ fii mai fericit decît Augustus øi mai bun decît Traian!
(lat.: Felicior Augusto, melior Traiano!)
aceastæ urare era fæcutæ urmaøilor lui Traian la urcarea
pe tron.
² Sæ ne bucuræm! (lat.: Gaudeamus!)
este primul cuvînt dintr-un vechi cîntec studenþesc.

21. Citiþi aforismul. Comentaþi-l.

cea mai frumoasæ øi, în acelaøi timp, cea mai legitimæ urare
ce-o poþi face cuiva este:
Sæ ajungi în þara fægæduinþei pe care o porþi în tine.
(lucian Blaga)

22. Citiþi urarea. Cui i-o puteþi adresa? De ce?

sæ væ dea Domnul
Unire în casæ
ªi toate bunurile
Pe-a voastræ masæ.
sæ fiþi ræbdætori,
ca o grædinæ cu flori,
sæ fiþi înzestraþi,
ca pomii încærcaþi.
sæ vi se-nmulþeascæ norocul,
cum se-nmulþeºte vara busuiocul!

75
 Minimum
minimorum
„Vino cînd eºti dorit, ca
sã fii bine primit.“
Baltasar Gracián
Cînd facem vizite?
² Vizitele se pot face în orice zi,
dar mai ales în zilele de sãrbã-
toare.
² Vizitele scurte dureazã cîteva
minute.
² Vizitele întreprinse în zilele de
odihnã pot dura între orele 12.00
ºi 20.00.
² invitãm în ospeþie, de obicei, la
cinã ºi doar membrii apropiaþi ai
familiei pot fi invitaþi la prînz.
Cum se face/se refuzã
o invitaþie?
² invitarea oaspeþilor se face per-
sonal, în scris sau telefonic (cu
douæ-trei sãptãmîni înainte, 8-10
zile înainte – în funcþie de eveni-
ment).
² De regulæ, la o cafea se poate
invita cu 1-3 zile înainte.
² refuzul de a veni în ospeþie se
face cu cel puþin 48 de ore mai
înainte, prezentînd o cauzã bine
motivatã.
² Dacã sînteþi gripat, veþi renunþa
la invitaþie pentru a nu-i molipsi
pe cei din jur.
76
ÎN VIZITÃ
Cui facem vizite?
² Vizitele se fac rudelor, priete-
nilor, colegilor.
² Bolnavii se viziteazã, în special,
la domiciliu, cînd nu mai existæ
pericolul de contagiere.
² cu un bolnav vom întreþine dis-
cuþii paºnice, nu-l vom emoþiona
ºi nu-l vom obosi prea mult.
² Vizita de mulþumire se face ºi
unui om necunoscut, care ne-a
acordat servicii valoroase.
Cu ce venim
în vizitã?
² Vizitele se întreprind ºi cu sco-
pul de a-i felicita pe cei oma-
giaþi. În asemenea cazuri se vine,
de regulã, cu flori ºi cadouri.
² În familiile unde sînt copii, se
aduc, de obicei, cãrþi, jucãrii sau
dulciuri.
² Bãrbaþii, în special, pot veni cu
flori.
² e binevenit ca, la scurt timp
dupã vizita respectivã, sã se tri-
mitã gazdei flori, cu mulþumiri
pentru ospitalitatea desãvîrºitã.
 Gazdele trebuie:

Minimum minimorum
² sã-ºi întîmpine musafirii la uºã;
² sã nu-ºi întîmpine oaspeþii în haine de casã;
² sã-i ofere musafirului rãmas singur ceva de bãut sau sã-i propunã, în
special, reviste, ziare, albume;
² sã aibã grijã sã nu grupeze la masã persoane care au aceeaºi meserie;
² sã fie amabile cu oaspeþii, sã le creeze o atmosferã plãcutã;
² sã-i antreneze pe cei prezenþi în discuþii accesibile tuturor.

Sfaturi utile pentru oaspeþi:

² Nu este un gest politicos sæ întîrzii.

² Nu se vine, de asemenea, mult prea devreme, pentru a nu gãsi gazdele
în toiul pregãtirilor.
² Banii, grijile familiale sau profesionale, consultaþiile de orice fel sînt
teme pe care le vom evita.
² alte subiecte tabu sînt politica ºi religia, amîndouã fiind legate de opinii
prea ferm conturate în mintea omului pentru a fi schimbate.
² Nu vom rîde cînd cineva face o micã gafã. e posibil sæ nimerim øi noi
într-o situaþie similaræ.
² Vom utiliza telefonul gazdei doar cu aprobarea acesteia.
² o lege nescrisæ spune cã eºti obligat, din respect pentru gazdã, sã
mãnînci tot din farfurie. (aveþi grijã cît vã puneþi în farfurie!)
² Nu este indicat sã ne anunþãm plecarea, în grabã, cu voce tare.

Lexic

a întreprinde – sin.: a face domiciliu – sin.: locuinþã

a (se) molipsi – sin.: a (se) convalescenþã – оздоровление
infecta în toi – в разгаре
musafir – sin.: oaspete a evita – избежать
a antrena – sin.: a mo- gafã – sin.: greºealã
biliza

77
Minimum minimorum
A vizitã – a vizita – vizitator B meserie – profesie
gazdã – a gãzdui – gãzduire omagiat – sãrbãtorit
întîrziere – a întîrzia – întîrziat a invita – a chema
dar – a dãrui – dãruire dar – cadou

D codul bunelor maniere

vizitã de mulþumire
vizitã la domiciliu

Întrebæri, întrebæri
1. Rãspundeþi la întrebãri:
a) Cui îi putem face o vizitã de mulþumire?
b) Cu cît timp înainte invitãm oaspeþii la o cafea?
c) În ce caz vom renunþa la o vizitã?
d) Care este cel mai frecvent cadou oferit? De ce?
e) Ce subiecte nu ar trebui puse în discuþie atunci cînd ne aflãm în
vizitæ?

Un gînd, o pærere
2. Recitiþi informaþia despre responsabilitãþile gazdei. Cum credeþi,
care dintre acestea este cea mai importantã? Argumentaþi.
3. Ce cadouri oferiþi voi copiilor atunci cînd mergeþi în ospeþie? Cum
le alegeþi?
4. Cum credeþi, ce este mai deranjant pentru gazde:
² a întîrzia la întîlnirea fixatæ;
² a veni mult prea devreme?
5. Una dintre legile nescrise pentru oaspeþi prevede: sîntem obligaþi,
din respect pentru gazdã, sã mîncãm tot din farfurie, dupã ce ne-am luat
singuri o cantitate rezonabilã de mîncare. Cum procedaþi de obicei?
Argumentaþi.

Laborator
6. Aveþi acasã un cod al bunelor maniere (o carte)? Cît de des apelaþi
la el? Ce subiecte consultaþi cel mai des?
78
 7. Codul bunelor maniere este alcãtuit dintr-o mulþime de „legi”, toate

Minimum minimorum
avînd un numitor comun: sã nu-l deranjãm pe semenul nostru, dar sã-l
facem sã se simtã bine în preajma noastrã. Alcãtuiþi o listã de reguli/ legi
pe care trebuie sã le respectæm, aflîndu-ne:

² în transportul public;
² într-o salã de concerte;
² la restaurant;
² în bisericã.
8. Elaboraþi un cod alcãtuit din 7 legi, foarte important în opinia voas-
trã, pe care nu ar trebui sã-l încalce un om manierat.

Argument
9. Autoarea cãrþii Codul bunelor maniere astãzi, Aurelia Marinescu,
þine cursuri de bune maniere la Facultatea de Comunicare ºi Relaþii
Publice a Universitãþii din Bucureºti. Ce pãrere aveþi despre o posibilã
disciplinã ºcolarã – „Bunele maniere”? Argumentaþi.
10. Aurelia Marinescu afirmã: Buna creºtere nu este ºi nu va deveni
niciodatã inutilã, pentru cã ea îl face pe om sã se respecte în primul rînd
pe sine. Ce pãrere aveþi în acest sens?
11. Cum credeþi, bunele maniere de unde vin:
² din bunul-simþ;
² din familie;
² din culturã ºi instruire?
Argumentaþi.

12. Citiþi proverbele. De care domeniu al codului bunelor maniere

aparþin?
² Vizitele cele mai bune sînt cele mai rare.
² Casa nemæturatæ musafiri aøteaptæ.
² Musafirul obraznic scoate gazda din casæ.
² Nepoftitul n-are scaun.
² Nechematul (la masæ) n-are loc.
² Ce þie nu-þi place, altuia nu-i face.
² Bunæ ziua cæciulæ, cæ stæpînul n-are guræ.

12.1. Tælmæciþi, în 3-4 enunþuri, unul dintre proverbe, la alegere.

79
 Îndrumar de gramaticæ
Minimum minimorum
13. Selectaþi ºi scrieþi din informaþiile la temã, 3-4 enunþuri care conþin
locuþiuni adverbiale.

Locuþiuni adverbiale

locuþiunile adverbiale
exprimæ caracteristica unei
locuþiunile adverbiale au
acþiuni, stæri, însuøiri sau
o structuræ diferitæ:
împrejurarea în care se des-
fæøoaræ acþiunea.

de bunæ seamæ, de-a fir-a pær, de-a pururi,

de asemenea, de dimineaþæ, de-a curmeziøul, de-a lungul,
de obicei, de aceea, de-a rîndul, de-a binelea,
de jur împrejur, de aproape, cu de-a sila, de-a latul,
de voie, de nevoie de-a dreapta

pe alocuri, pe aici, pe apu-

cate, pe negîndite, pe furiø, în urmæ, în faþæ, în spate,
pe de o parte, pe neaø- în silæ, în grabæ, în veci,
teptate, pe nemîncate, pe în special
nepregætite, pe ici, pe colo

cot la cot, cît de cît, an de

an, aøa øi aøa, unde øi unde,
din vreme în vreme
zi cu zi, clipæ cu clipæ, rînd
pe rînd, din ce în ce, din
cînd în cînd, ori de cîte ori
într-acolo, într-adevær,
într-adins, într-ascuns,
într-un timp, într-o clipæ,
într-o zi, într-un rînd

încet-încet, sus-jos,
harcea-parcea, talmeø-bal- mai pe urmæ, cu anevoie,
meø, calea-valea, vrînd-ne- cu fricæ, totuna, din nou, pe
vrînd, ici-colo, mai-mai, de rost, cu totul etc.
aproape-aproape,
pînæ una-alta
80
 Cum vorbim, cum scriem

Minimum minimorum
14. Citiþi enunþurile ºi identificaþi locuþiunile adverbiale. Încadraþi-le în
alte enunþuri.
a) Un om manierat nu vorbeºte despre bani în societate
ºi, de bunã seamã, chiar dacã îi are într-un numãr
mare, nu se laudã.
b) el va împrumuta bani doar în cazuri extreme ºi, în
special, niciodatã de la o doamnã.
c) De obicei, un om bine educat nu-ºi ceartã copiii în
faþa strãinilor.
d) acesta, de asemenea, nu va dezvãlui nici secretele,
nici dificultãþile lui familiale.
e) chiar dacã, pe neaºteptate, apar anumite probleme,
el îºi controleazã emoþiile ºi sentimentele, rãmînînd
stãpîn pe sine însuºi.
f) Zi de zi se strãduieşte sã nu supere pe nimeni ºi sã
nu-i facã, vrînd-nevrînd, pe cei din jur sã se simtã
prost.
15. Înlocuiþi locuþiunile adverbiale din propoziþii cu cîte un adverb.
Recitiþi-le.

Model: Femeia a dispãrut pe neaºteptate – momentan.

a) elena se apropia de casã cu fricã.

b) Din vreme în vreme se auzea ciripitul pãsãrelelor.
c) Încet-încet îºi rezolvase toate problemele.
d) el îºi striga copilul din cînd în cînd.
e) Înainte vreme tinerii lucrau cot la cot cu pãrinþii.
16. Alegeþi locuþiunea adverbialã potrivitã contextului.
a) se oprea (ori de cîte ori, din cînd în cînd) ca sã
admire locurile.
b (Fãrã îndoialã, pînã una alta) cã ai sã reuºeºti dacã
vei insista.
c) mergînd cu paşi încei (din vreme în vreme, din ce în
ce), bãrbatul examina norii.

81
 d) ieri am cãutat (într-adevãr, rînd pe rînd) mai multe
cãrþi în biblioteca mea.
Minimum minimorum
e) microbuzul lãsa (pe neaºteptate, în urmã) auto-
camioanele încãrcate.
17. Alcãtuiþi enunþuri cu locuþiuni adverbiale de tipul:

De-a binelea, pe negîndite, de-a lungul, într-o clipã, an de

an, ici-colo, din nou.
18. Redactaþi, în 8 enunþuri, un eseu cu tema: Ca sã fii un om inte-
gru, atîtea sînt necesare!

Autograf
19. Pe faþada clãdirii New College din Oxford este gravatã urmã-
toarea inscripþie: Comportamentul îl face pe om. Ce afirmaþie adecvatã
în acest context aþi inscripþiona voi? De ce?
20. Citiþi aforismele. Comentaþi unul dintre ele, la alegere.
² Manierele frumoase sînt o oglindã în care fiecare-ºi
aratã faþa.
Goethe
² Nivelul de educaþie al unui popor se judecã dupã þinu-
ta lui în stradã.
edmondo de amicis
² Omul trebuie sã-ºi orînduiascã purtarea, gesturile, ca ºi
inteligenþa.
erasmus
² Bunul-simþ va deschide uºile pe care nici cea mai bunã
educaþie nu le poate deschide.
clarence Thomas
² Nimic nu ne costã mai ieftin ºi nu se preþuieºte mai
scump decît politeþea.
cervantes
20.1. Care dintre aceste aforisme este cel mai apropiat de
subiectul în discuþie? Argumentaþi.
20.2. Redactaþi, în 8-10 enunþuri, un eseu, avînd drept motto
unul dintre aforismele citite.

82
 QUO VADIS, ABSOLVENTULE?
Nu stã întotdeauna în puterea
medicului sã vindece bolnavul.
Uneori boala e mai mare decît
ºtiinþa.
Ovidius
Agricultorul harnic planteazã
pomi, deºi nu le va vedea poate
niciodatã roadele.
Cicero
Datoria unui judecãtor în pro-
cese este sã urmãreascã întot-
deauna adevãrul. el trebuie sã
cerceteze atît faptele, cît ºi
împrejurãrile lor.
Cicero
Oratorul este ocupat de subiec-
tul sãu, declamatorul de rolul
sãu; unul acþioneazã, celãlalt
simuleazã; primul expune idei
mari, al doilea cuvinte mari.
Joseph Joubert
mi-ar fi plãcut sã fiu profesor.
Profesorul este fabricant de
oameni. el seamãnã cu un tîm-
plar care ia un lemn ºi face din el
mobilã de lux.
Petre fiuþea
Lexic
a vindeca – sin.: a (se)
însãnãtoºi
tîmplar – sin.: lemnar
a se îndoi – сомневаться
a îndrãzni – sin.: a avea
curaj
Minimum minimorum
Poet înseamnã acel care creea-
zã ce n-a mai fost creat.
restul – scripcari!
Nicolae Iorga
Un actor e dator sã gîndeascã
nu numai ca autorul, dar adesea
ºi în locul lui.
Mihai Eminescu
Artistul trebuie sã iubeascã
viaþa ºi sã ne arate cã este fru-
moasã. Fãrã el, ne-am îndoi de
frumuseþea vieþii.
Anatol France
Istoricul ºtie cã prima lege a
istoriei este sã nu îndrãzneascã
a spune lucruri false, dar nici sã
se fereascã de a le spune pe
cele adevãrate.
Cicero
ªtiþi ce înseamnã un bun minis-
tru? Nu sã fii bun funcþionar, ci
sã ai vocaþie de stãpîn. cînd un
ministru e funcþionar, se încurcã
în hîrtii.
Petre fiuþea
a se feri – остерегаться
funcþionar – sin.: slujbaº,
angajat
vocaþie – sin.: aptitu-
dine, chemare
a se încurca – путаться
83
Minimum minimorum
A poet – poezie – poetic
plantã – a planta – plantaþie
judecãtor – a judeca – judecatã
profesor – a profesa – profesie
B pacient – bolnav
adevãr – realitate
a vindeca – a trata
adevãrat – cert, corect

C ºtiinþã – neºtiinþã D Quo vadis? = Unde

adesea – arareori te duci?
a crea – a distruge Încotro?
adevãrat – greºit, fals

Întrebæri, întrebæri
1. Rãspundeþi la întrebãri:
a) Care este datoria unui judecãtor/ unei judecãtoare?
b) Ce se cere de la un artist/ o artistã?
c) Medicul întotdeauna poate vindeca un bolnav? Argumentaþi.
d) Cine poate fi considerat(ã) poet(ã)?
e) Ce înseamnã sã fii un bun ministru/ o bunã ministrã?
f) Ce „fabricã” un profesor/ o profesoarã?

2. Citiþi cuvintele evidenþiate în afirmaþiile de la începutul temei. Care

dintre ele desemneazã denumiri de profesii ºi care desemneazã denu-
miri de funcþii? Argumentaþi.

Un gînd, o pærere
3. Recitiþi aforismele. Spuneþi, ce calitãþi trebuie sã aibã un orator, un
profesor, un ministru?
4. Dacã un profesor este „fabricant de oameni”, atunci ce produce un
agricultor, un artist, un judecãtor?
5. Ce profesie/ funcþie dintre cele care se regãsesc în afirmaþiile citite
aþi dori sã aveþi? De ce?
5.1. Ce faceþi pentru aceasta?
6. Citiþi ºirul de cuvinte sinonime:

profesiune, meserie, ocupaþie, îndeletnicire.

6.1. Alcãtuiþi cîte un enunþ cu fiecare dintre ele.

84
 7. Alcãtuiþi enunþuri cu îmbinãrile de cuvinte de mai jos:

Minimum minimorum
o ºcoalã
Urmez, voi urma un curs
o facultate

jurist, lucrãtor bancar, designer,

voi deveni psiholog, broker, apicultor, arhi-
voi ajunge tect, dietetician, notar, instruc-
voi ieºi tor de fitness, disc-jockey,
mã voi face manager achiziþii, machetator

Laborator
8. Citiþi ºi traduceþi, cu ajutorul dicþionarului, denumirile unor profesii
mai rar întîlnite:
cafegiu, geamgiu, impiegat, lutier, jonctor, enolog, filator.
8.1. Care denumiri le-aþi întîlnit pentru prima datã? Memorizaþi-le.
9. Titu Maiorescu afirma: Poet nu te poþi face dacã nu te-ai nãscut;
prozator da. Cum credeþi, acest lucru este valabil ºi pentru alte profesii
din domeniul artelor? Argumentaþi.
10. Un proverb românesc spune: Dupã unelte se cunoaºte meºterul.
Completaþi propoziþiile de mai jos, în aceeaºi cheie.
² Dupã roadã se cunoaºte…
² Dupã operaþie se cunoaºte…
² Dupã haina cusutã se cunoaºte…
² Dupã ideea filmului se cunoaºte…
² Dupã sitæ se cunoaºte…
² Dupã popularitatea cãrþii se cunoaºte…

Argument
11. Cum credeþi, în pregãtirea pentru o viitoare profesie, care dintre
criteriile enumerate sînt mai importante? Argumentaþi.
• meseria te obligã sã înveþi mult;
• necesitatea interioarã de a învãþa;
• dorinþa de a fi de folos oamenilor;
• o motivaþie puternicã.
85
 12. Continuaþi enunþurile conform modelului:
Minimum minimorum
Pentru a deveni un bun chimist, trebuie sã cunosc/ sã învãþ
bine ºi matematica.

² Pentru a deveni filosof, trebuie…

² Pentru a deveni asistent social, e necesar…
² Pentru a deveni prezentator TV, trebuie…
² Pentru a deveni merceolog, este indicat sã…
² Pentru a deveni traducãtor, trebuie…
13. Citiþi informaþiile.

• În timpul unui incendiu de proporþii, la maternitatea

din localitatea Giuleºti, jud. maramureº, în salonul de
terapie intensivã, unde se aflau 11 bebeluºi, pompierii
ºi-au scos echipamentele de protecþie ca sã poatã acþio-
na mai uºor. astfel, pompierul cristian Vîlcu, devenit
erou, i-a salvat pe primii trei bebeluºi.
• americanul chesley B. sullenberg, care pilota un aparat
al US Airways, dupã ce a lovit un stol de pãsãri la deco-
larea de pe aeroportul la Guardia, a aterizat forþat în rîul
Hudson, salvînd astfel viaþa a 155 de pasageri.
13.1. Spuneþi, de ce calitãþi au dat dovadæ persoanele în
cauzã? Argumentaþi.
13.2. Prezentaþi ºi alte cazuri similare.

14. Priviþi imaginile. Observaþi ortografia substantivelor compuse.

Fotoreporter

Florar-decorator

cetatea albæ Prim-solist

86
 Îndrumar de gramaticæ

Minimum minimorum
Substantivele compuse. Ortografia lor
Substantive compuse comune

Se scriu într-un singur cuvînt Se scriu cu cratimã

concertmaistru primãvarã bas-bariton bun-simþ

electromecanic bunãstare contabil-ºef bunã-credinþã
fizioterapeut untdelemn general-colonel cal-de-mare
fotoreporter dacoromân prim-ministru floarea-soarelui
fotoceramist miazãnoapte prim-regizor nu-mã-uita
psihopedagog radiojurnal prim-violonist rãmas-bun
radiotelegrafist subsol prim-balerin rea-voinþã
tehnoredactor rãufãcãtor prim-secretar soare-rãsare
viceprimar botgros redactor-ºef viþã-de-vie
vicepreºedinte atotºtiutor economist-contabil zgîrie-nori
primadonã florar-decorator

Substantive compuse proprii

Se scriu Se scriu cu Se scriu într-un

separat cratimã singur cuvînt
asia micã albã-ca-Zãpada câmpulung
cetatea albã cluj-Napoca mînãscurtã
Delta Dunãrii Negru-Vodã Poalelungi
moara Domneascã Ursa-mare satulung
Grigore Vieru Tîrgu-Jiu Barbãneagrã
iulia Hasdeu ana-maria Delavrancea
slobozia mare ªtefan-Vodã cincilei
munþii alpi ceadîr-lunga eurasia
marea Britanie mihai-Vodã atotputernicul
orheiul Vechi rãdulescu-motru moldpres
revista Clipa Fãt-Frumos
Zdob ºi Zdub Harap-alb

87
 Cum vorbim, cum scriem
Minimum minimorum

15. Citiþi enunþurile. Fiþi atenþi la ortografia substantivelor compuse.

a) Un prim-ministru bun trebuie sã poarte în geantã
imaginea idealã a þãrii sale.
b) merg la consultaþie la un fizioterapeut.
c) mihaela urmeazã o facultate la Academia de Studii
Economice.
d) eugen este student la Cluj-Napoca.
e) aflîndu-te în vizitæ la cineva, trebuie sã dai dovadã de
bun-simþ.
f) adie un vînt rece dinspre miazãnoapte.
16. Formaþi substantive compuse de la cuvintele date. Cu unele din
ele alcãtuiþi enunþuri.
Bunã-, vorbã-, drept, Anenii…, bine, Munþii…, Fãt-,
Valea-, zile-, stea-de-, prim-, Curtea de…, Vadul lui…
17. Completaþi ºirurile de substantive compuse dupã model:

vicepreøedinte viþã-de-vie
prorector maistru-lãcãtuº
… …
Grigore Vieru Negru-Vodã
moara Domneascæ cluj-Napoca
… …

18. Corectaþi greºelile comise intenþionat la scrierea substantivelor

compuse.
a) anastasia este redactor ºef.
b) Vecinul nostru a revenit dintr-o vizitã în fiara
Soarelui Rãsare.
c) Vara trecutã am vizitat Cetatea-Albã.
d) Mold Press este o agenþie de ºtiri din republica
moldova.
e) Ana Maria se va face instructor de fitness.

19. Încadraþi în enunþuri substantivele compuse de mai jos.

Psihopedagog, florar-decorator, Descrierea Moldovei,

liber-profesionist, regina-nopþii, bunãvoinþã, ªtefan-Vodã.
88
 20. Completaþi enunþurile cu substantivele compuse adecvate.

Minimum minimorum
a) Dl anatol cojuºneanu a fost ales în funcþia de …
b) citeºte, citeºte mult; de asemenea scrie mult – îi
scria tatãl fiicei sale …
c) Numele … este destul de frecvent.
d) el s-a nãscut în oraøul …
e) Dupã terminarea studiilor, elena va ajunge …
(economist-contabil, viceprimar, Barbãneagrã,
iulia Hasdeu, ªtefan-Vodã)

21. Redactaþi un eseu, din 8-10 enunþuri, cu tema: Aø dori sæ devin...

Utilizaþi cuvintele:
vocaþie, meserie, ocupaþie, a deveni, a urma, facultate,
colegiu, a ajunge, a ieøi, motivaþie, bunæstare, atotøtiutor,
bun-simþ, bunæ-credinþæ.

Autograf
22. Citiþi aforismele.
• Ce meserie cunoaºte fiecare, în aceea sã se exercite.
cicero
• Este firesc ca în meseria noastrã sã ne luãm dupã ceea ce
ne place mai mult.
augustus
22.1. Cum credeþi, ce e mai important în alegerea unei profesii:
s-o cunoºti bine ori sã-þi placã? Argumentaþi.
23. Citiþi proverbele ºi descoperiþi denumiri de profesii. Includeþi-le în
enunþuri.
• Bãtînd fierul, devii fierar.
• Dupã temelia peretelui se vede pietrarul.
• Munca face sã rãsarã semãnãturile.
• Haina nu face pe medic.
24. Citiþi proverbele. Memorizaþi-le.
• Devii maestru lucrînd.
• Meseria nu cere mîncare.
• Omul cu meºteºug trãieºte din belºug.
• Cine are o meserie, are o moºie.

89
 CUM SÆ ÎNVÆfiÆM
„Omul învæþat are
întotdeauna averea cu el.“
Proverb
1. Pentru învæþarea unei poezii
scurte sau a unui citat, dupæ douæ-
trei repetæri, încercaþi sæ reprodu-
ceþi textul cu cartea închisæ.
2. Învæþarea conøtientæ este supe-
rioaræ învæþærii mecanice. Una din
„regulile de aur“ ale pedagogiei este:
învaþæ numai ceea ce ai înþeles bine.
3. Dupæ un numær insuficient de
repetiþii aveþi doar iluzia cunoaø-
terii. abia dupæ 3-8 repetiþii se rea-
lizeazæ învæþarea pe de rost.
4. Nu învæþaþi cu gîndul la nota de
a doua zi. imaginaþi-væ cæ va trebui
sæ øtiþi informaþia datæ toatæ viaþa.
5. Pentru evitarea oboselii în
pregætirea lecþiilor alternaþi o disci-
plinæ exactæ cu una umanistæ sau
artisticæ.
90
Ghid practic pentru
eficientizarea învæþærii
(destinat elevilor)
6. Începeþi cu pregætirea temelor
care sînt mai complicate.
7. cînd sînteþi cuprinøi de o mare
bucurie sau disperare, aveþi nevoie
de un efort suplimentar øi trebuie sæ
repetaþi materialul de mai multe
ori: îndoit sau întreit.
8. Nu este posibilæ învæþarea efi-
cientæ în zgomotele stræzii sau ale
discuþiilor din jur.
9. Venind acasæ, revedeþi toate
temele predate în ziua respectivæ,
chiar dacæ nu le aveþi øi a doua zi.
10. Înainte de a adormi, citiþi sau
repetaþi o lecþie mai dificilæ. aceas-
ta væ va ajuta sæ aprofundaþi învæþa-
rea, egalæ cu cîteva repetiþii.
11. Nu învæþaþi noaptea, dupæ
ora 24.00.
 Lexic

eficient – productiv, rezul-
tativ
a reproduce – a reda, a repeta
(воспроизводить)
conøtient – сознательно
Minimum minimorum
a evita – a preveni
a alterna – a varia, a schimba
disperare – deznædejde
efort – sforþare, ostenealæ
îndoit – de douæ ori

A conøtient – conøtiinþæ – a D regulæ de aur

conøtientiza – inconøtient

Întrebæri, întrebæri
1. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Care este una din „regulile de aur“ ale pedagogiei?
b) Ce teme trebuie sæ pregætiþi mai întîi?
c) Cînd se realizeazæ învæþarea temeinicæ a textului?
d) Alternarea disciplinelor în pregætirea lecþiilor are un efect pozitiv? De
ce?
e) Cum puteþi însuøi mai uøor o temæ dificilæ?
2. Citiþi regulile în care aþi remarcat cuvinte noi. Gæsiþi-le sensul în
limba voastræ maternæ.
3. Citiþi regula pe care o consideraþi cea mai importantæ în activitatea
voastræ de învæþare.
4. Comentaþi regula care este absolut nouæ pentru voi sau pe cea cu
care nu sînteþi de acord.

Un gînd, o pærere
5. Alcætuiþi îmbinæri de cuvinte dupæ modelele date, apoi încadraþi-le
în enunþuri.

înzecit un text
efort zilnic a reproduce o informaþie
… …

a lucra
a învæþa îndoit
...

6. Selectaþi cîte un verb din cele ce urmeazæ øi argumentaþi alegerea

fæcutæ: a memora, a citi, a studia, a repeta, a reproduce.
91
 7. Expuneþi-væ pærerea pe marginea situaþiilor propuse.
Minimum minimorum
7.1. Pregætindu-væ temele pentru a doua zi, o faceþi pentru a lua
notæ bunæ ori din alte considerente? Argumentaþi ræspunsul.
7.2. Sînt discipline de studiu mai uøoare øi mai dificile pentru voi.
La care dintre ele væ pregætiþi mai întîi temele? De ce?
7.3. Pentru ziua de mîine aveþi o temæ mai dificilæ. Înainte de
culcare citiþi/ repetaþi aceastæ temæ de mai multe ori? Argumen-
taþi. Pentru a væ exprima corect, consultaþi Îndrumarul de grama-
ticæ.

Laborator
8. Sînteþi puøi în situaþia de a alege doar trei discipline de studiu. Care
ar fi acestea? Motivaþi.

9. Numiþi douæ discipline pe care nu aþi vrea sæ le învæþaþi defel. De ce?

10. Cum veþi proceda, dacæ în øcoala voastræ s-ar anunþa frecvenþæ
liberæ la lecþii?

11. Scrieþi cîteva propuneri de „îmbunætæþire” a pauzei øcolare.

Model:
² sæ prelungim îndoit pauzele;
² sæ ne petrecem pauza pe un fond muzical etc.

12. Recitiþi øi explicaþi mottoul temei.

13. Citiþi regulile nr. 8 øi nr. 11. Organizaþi dezbateri pro sau contra
celor expuse (cîte 3 minute pentru fiecare echipæ).
14. Comentaþi desenul. Ce ar însemna acest grafic, dupæ pærerea
voastræ?

92
 Argument

Minimum minimorum
15. Citiþi informaþiile. Care dintre ele v-a impresionat?

cîte bordeie, atîtea obiceie

• În Japonia øi austria, din cele mai vechi timpuri, copiii
sînt învæþaþi sæ scrie øi cu mîna dreaptæ, øi cu cea stîngæ.
• În majoritatea þærilor se scrie de la stînga la dreapta,
numai în þærile arabe se scrie de la dreapta la stînga.
• Într-o provincie din india existæ urmætorul obicei:
dacæ un elev lipseøte nemotivat de la lecþii, la øcoalæ, în
locul acestuia este obligat sæ meargæ cineva din mem-
brii familiei.
15.1. Organizaþi dezbateri în baza informaþiei a treia. Sînteþi de
acord sæ preluaþi acest obicei øi în øcoala voastræ? Argumentaþi.

Îndrumar de gramaticæ
Numeralele multiplicative
(кратные числительные)
Numeralele multiplicative aratæ în ce proporþie creøte o can-
titate:
2 – îndoit 10 – înzecit
3 – întreit 100 – însutit
4 – împætrit 1000 – înmiit
Exemple:
• cu o putere îndoitæ, cu braþe de fier o smunci pe babæ de
mijloc øi o bægæ în pæmînt pînæ-n gît. (mihai eminescu)
• ipate se îmbogæþise însutit øi înmiit de cînd a venit chiricæ
în slujbæ la dînsul. (ion creangæ)

Cum vorbim, cum scriem

16. Punctaþi trei calitæþi necesare pentru a învæþa eficient. Folosiþi
numerale multiplicative.

Model:
Pentru a învæþa eficient este necesar sæ ai o voinþæ puter-
nicæ, o responsabilitate dublæ ºi sæ repeþi materialul de
mai multe ori: îndoit sau întreit.
93
 17. Citiþi enunþurile. Scrieþi în locul cifrelor dintre paranteze numera-
Minimum minimorum
lele multiplicative corespunzætoare.
a) Dacæ înveþi conøtient, cîøtigi _______ (10).
b) Dupæ odihnæ, omul munceøte cu puteri _________ (2).
c) cine învaþæ bine cîºtigæ _________ (3).
18. Completaþi proverbele, folosind verbele de mai jos la timpul
prezent:
a învæþa, a avea, a tæia, a fi.

Model: Cine øtie carte are patru ochi.

• Îþi va fi mai uøurel, dacæ … de mititel.
• Nu … pentru øcoalæ, ci pentru viaþæ.
• cine øtie carte … parte.
• De ºapte ori mæsoaræ øi o datæ … .
• repetarea … mama învæþærii.

19. Citiþi informaþia. Ræspundeþi la întrebare. Modificaþi verbele,

scriindu-le la persoana a II-a, singular.
„logica“ unui øcolar leneø
cu cît studiem mai mult, cu atît øtim mai mult; cu cît øtim
mai mult, cu atît uitæm mai mult; cu cît uitæm mai mult, cu atît
øtim mai puþin. cu cît øtim mai puþin, cu atît uitæm mai puþin;
cu cît uitæm mai puþin, cu atît øtim mai mult. Deci, de ce sæ
mai învæþæm?

Autograf
20. Citiþi proverbele. Comentaþi, în 4 enunþuri, unul, la alegere.
• Viaþa færæ învæþæturæ este moarte.
• Nu învæþæm pentru øcoalæ, ci pentru viaþæ.
• Regele e onorat numai în þara sa, pe cînd cel învæþat e
onorat pretutindeni.

Model:
Vreau sæ comentez proverbul al treilea. citindu-l, gîn-
dul m-a dus la Nicolae iorga – un mare învæþat român,
care a fost numit „academicianul tuturor academicie-
nilor“, „doctor al tuturor universitæþilor“…
94
 21. Citiþi sfaturile ce se conþin în versurile de mai jos.

Minimum minimorum
Învaþæ de la vulturi, cînd umerii þi-s grei,
ªi du-te la furnicæ sæ vezi povara ei.
(Din lirica norvegianæ)
21.1. Cum credeþi, a cui povaræ este mai grea: a voastræ – de a
învæþa, sau a furnicii – de a munci istovitor toatæ viaþa? Argumentaþi.
21.2. Improvizaþi un dialog-interviu, din cîte 4 replici complete, cu
o furnicæ dupæ o zi de muncæ.
22. Citiþi informaþia. Expuneþi-væ pærerea despre cele citite.

lectura ziarelor
Una din disciplinele introduse în øcolile din Elveþia, începînd
cu clasa a doua primaræ, este… lectura ziarelor.
Convingerea pedagogilor este cæ în acest mod se ajunge repede
la o mai bunæ cunoaøtere a vieþii, elevii demonstrînd un deosebit
interes pentru diverse evenimente şi comentîndu-le cu multæ
ardoare.
23. Problemæ filologicæ:
Separaþi în cuvinte urmætorul øir de litere, ce se repetæ periodic, ca sæ
obþineþi o propoziþie.

stancastancastancastan

Succese, insuccese (evaluare)

1. Citiþi afirmaþiile. Dacæ ele sînt adeværate, încercuiþi opþiunea Da.
În caz contrar, încercuiþi opþiunea Nu.
1.1. Da. Nu. Pentru a deveni medic, trebuie sæ cunoøti bine
1-2 matematica øi geografia.
1.2. Da. Nu. Cea mai preþioasæ øi mai grea profesie este cea de
Om.
2. Care dintre proverbele ce urmeazæ caracterizeazæ mai adecvat pro-
1 fesia de croitor?
a. Munca bunæ mult adunæ.
B. Meseria e bræþaræ de aur.
c. De øapte ori mæsoaræ øi o datæ taie.
3. Scrieþi patru motive care v-ar ajuta sæ væ alegeþi viitoarea profesie.
1-4

95
 4. Ræspundeþi la întrebæri:
Minimum minimorum
4.1. Ce discipline trebuie sæ cunoaøteþi la perfecþie pentru a stu-
dia la medicinæ?

2-6
4.2. Care sînt opþiunile pærinþilor în alegerea viitoarei voastre pro-
fesii?

4.3. Ce aþi vrea sæ deveniþi în viaþæ?

5. Utilizaþi adecvat numeralele multiplicative: înzecit, înmiit, însutit,

întreit.
1-2
cînd sînteþi cuprinøi de o mare bucurie sau disperare, aveþi
nevoie de un efort suplimentar øi trebuie sæ repetaþi materialul
de mai multe ori: ____________ øi ____________.

6. Citiþi enunþurile. Scrieþi verbele dintre paranteze la timpul prezent,

1-6 modul indicativ.
a) Învæþarea conøtientæ (a fi) ________________superioaræ
învæþærii mecanice.
b) Dupæ un numær insuficient de repetiþii (a avea)
___________ doar iluzia cunoaøterii.
c) Voi (a începe) _________________ cu pregætirea lecþiilor
care (a fi) __________mai grele?
d) Înainte de a adormi, ele (a citi) __________sau (a repeta)
____________o temæ mai dificilæ.

7. Continuaþi enunþurile, folosind numerale multiplicative.

1-5 a) lucrînd pæmîntul cu ajutorul tehnicii, ei au cîºtigat _____.
b) ei nu au reparat instalaþiile ºi au pierdut ______________.
c) În situaþiile critice, puterea omului creºte ___________.
d) Populaþia de pe Terra a crescut ___________________.
e) la întreprinderile particulare, productivitatea s-a mærit
________________.

8. Citiþi proverbul. Comentaþi-l în 4–5 enunþuri.

3-15
Nu învæþæm pentru øcoalæ, ci pentru viaþæ.

96
 Ecologia –
o øansæ
pentru
mileniul trei
LA UMBRA NUCULUI

ia este o ragoste
log de d
„Eco oveste “
o a sæ p aturæ…
frum om øi n
e
dintr

Nucii, iarba de pe marginea dru- vit dacæ ar fi plantat la trei-patru

murilor cu circulaþie intensæ absorb
din gazele de eøapament substanþe
toxice puternice. e vorba, în primul
rînd, de plumb, un metal foarte
dæunætor pentru organismul nostru.
Plumbul pe care-l înghiþim odatæ cu
miezul de nucæ.
ce am putea întreprinde pentru
a schimba situaþia? sæ înlocuim
nucii de pe marginea drumurilor cu
alþi arbori sau arbuøti. În acest caz,
nucul (care absoarbe uøor sub-
stanþele toxice în fructu-i bogat în
græsimi) øi-ar gæsi un loc mai potri-
tox tanþe
sute de metri de arterele principale
de circulaþie, aøa cum o cer insistent
savanþii. Nucii crescuþi de-a lungul
ºoselelor ar trebui înlocuiþi cu fîºii
forestiere. ele vor ocroti de vînturi
cîmpiile noastre, vor reþine în tim-
pul iernii zæpada, vor adæposti o
mulþime de vieþuitoare. Fîøiile fores-
tiere vor anihila acþiunea gazelor de
eøapament, funcþie pe care n-o
poate îndeplini nucul, el înverzind
abia pe la sfîrøitul lunii mai. Trebuie
ca fiecare localitate, fiecare om sæ…
Din presæ

pesticide
ice
bs
fum

d
su

ch eøe
im ur
ice i
pl
um
poluat
aer

97
Ecologia – o øansæ...
Tæierea nechibzuitæ a pædurilor
duce la creøterea suprafeþelor de
deøert. ritmul de tæiere a pædurilor
pe glob este de 20-25 ha pe minut!

resursele de apæ potabilæ pe su-

prafaþa Terrei sînt limitate øi consti-
tuie 2,5% din volumul total al
hidrosferei. În republica moldova,
pe cap de locuitor, revine o canti-
tate foarte micæ de apæ – 0,33 mii m3
pe an.

Producerea øi folosirea la scaræ

industrialæ a freonului (la fabri-
carea frigiderelor, spre exemplu),
precum øi aplicarea largæ a aeroso-
lilor în menaj au dus la apariþia
gæurilor în stratul de ozon al
stratosferei.

s.o.s. Probleme ecologice globale:

² apariþia gæurilor în stratul de ozon al stratosferei, strat care
protejeazæ suprafaþa pæmîntului de razele ultraviolete;
² extinderea suprafeþelor de deøert;
² sporirea deficitului de apæ potabilæ;
² intensificarea procesului de degradare a masivelor forestie-
re (dispariþia pædurilor);
² creøterea cantitæþii deøeurilor;
² creøterea cantitæþii bioxidului de carbon în atmosferæ;
² alunecærile de teren...
98
 SÆ TRAGEM UN SEMNAL DE ALARMÆ!…

Ecologia – o øansæ...
Nistrul… De soarta acestui rîu depinde destinul meleagului
nostru. Fluviul alimenteazæ cu apele sale oraøe, sate, centre indus-
triale. acum însæ acest rîu, atît de frumos øi drag nouæ, dispare sub
ochii noøtri. Fabricile øi uzinele îøi varsæ deøeurile în apele lui.
o bunæ parte din vina pentru tragedia Nistrului o poartæ
centralele electrice de la Dubæsari øi Novodnistrovsk (Ucraina).
centrele industriale din apropierea Nistrului produc
anual tone de substanþe chimice, aducînd totodatæ în fluviu o
cantitate mare de deøeuri. Tot în Nistru se scurge øi apa utiliza-
tæ în procesele tehnolgice de oraøele rîbniþa, Bender, Tiraspol.
albia lui se înnæmoleøte, peøtii dispar.
e timpul sæ depunem cu toþii eforturi considerabile pen-
tru a salva Nistrul, pentru a salva casa noastræ – moldova.
astæzi mai avem posibilitatea sæ o facem. mîine va fi tîrziu.
Progresul tehnico-øtiinþific, stimulînd civilizaþia, a pus în

PROGRES SAU REGRES?

acelaøi timp la grea încercare lumea animalæ. conform afirmaþi-
ilor unor savanþi, la fiecare øase-øapte zile, de pe planeta noastræ
dispare cîte o specie de vertebrate. multe alte specii sînt pe cale
de dispariþie. astæzi ne întrebæm cu durere, unde sînt dropiile
mîndre care populau Bugeacul nostru, unde sînt cocorii pe care
îi vedeam în fiecare primævaræ revenind din ærile calde? Pædu-
rile noastre au ræmas færæ bursucii somnoroøi, iar malurile Pru-
tului øi ale Nistrului – færæ vidrele iubitoare de apæ. s-a micøorat
numærul ciocîrliilor øi al privighetorilor. Unele pæsæri cîntætoare
au dispærut. cîteva decenii în urmæ, pædurile øi livezile noastre
erau pline de cîntecul acestora. Fiind în numær mare, pæsærile
ocroteau livezile, færæ sæ fie nevoie de substanþe chimice care sæ
apere pomii de dæunætori.
atitudinea omului faþæ de animale øi plante asiguræ conti-
nuitatea vieþii pe Pæmînt.
sarcina noastræ este...
(Din presæ)

99
 Lexic
Ecologia – o øansæ...
gaze de eøapament – deøeuri – отходы
выхлопные газы fertil – roditor
plumb – свинец albie – русло
a absorbi – впитывать dropie – дрофа
substanþe – вещества a se înnæmoli – заиливаться
a stopa – a opri

A pur – purificat – purifi- B poluat – murdar

care – impurificate a pieri – a muri
næmol – înnæmolit – a purificare – curæþare
(se) înnæmoli C purificare – poluare

Întrebæri, întrebæri
1. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Ce proprietæþi are nucul?
b) Ce loc mai potrivit pentru plantare (decît marginea drumului) i-aþi
gæsi? De ce?
c) Cum credeþi, ce sfaturi ne-ar da stræbunii noøtri dacæ ar øti în ce
condiþii dezastruoase, din punct de vedere ecologic, træim?
d) Care e funcþia fîøiilor forestiere?
e) Care sînt sursele de poluare a Nistrului?
f) Ce se întîmplæ cu flora øi fauna Moldovei?
g) Ce trebuie sæ facem în aceastæ situaþie?

Un gînd, o pærere
2. Indicaþi factorii care influenþeazæ negativ asupra naturii.
gazele de eøapament
Factori negativi ...
...
3. Scrieþi pentru fiecare frun-
zæ de nuc cuvinte ce ar denumi
acþiuni de protecþie a acestui
copac.

100
 4. Improvizaþi un monolog al unui nuc de la marginea drumului care

Ecologia – o øansæ...
ar începe în felul urmætor: Tristæ e viaþa cînd ciripitul pæsærilor e acoperit
de zgomotul maøinilor...
5. Dacæ aþi fi în fruntea Miøcærii Ecologiste din Republica Moldova, ce
aþi întreprinde pentru a schimba situaþia ecologicæ din þaræ?
6. Sæ ne imaginæm ce s-ar întîmpla dacæ:
² ar dispærea soarele;
² ar seca izvoarele/ fîntînile.

Laborator
7. Alcætuiþi finalul textului La umbra nucului.
8. Selectaþi informaþiile principale din cele trei texte øi redactaþi un arti-
col pentru ziarul Natura.
9. Enumeraþi pierderile cau-
zate omului, naturii în urma deza-
strului ecologic.
10. Improvizaþi un dialog
între doi nuci: nucul de la margi-
nea drumului øi nucul din poarta
unui gospodar.
11. Daþi un semnal de alarmæ
(S.O.S.), avînd ca punct de por-
nire titlul: Sæ salvæm ceea ce mai
poate fi salvat! pentru fiecare text
de la tema datæ. Utilizaþi cuvin-
tele: sæ pæstræm, sæ organizæm, sæ
construim, sæ curæþæm, sæ ocro-
tim, sæ instalæm, sæ desfæøuræm...
12. Selectaþi o informaþie din
cele propuse (la alegere) øi
elaboraþi, în baza ei, un program
de redresare a situaþiei ecolog-
ice din Republica Moldova.
13. Scrieþi un eseu, dupæ desenul alæturat, cu titlul: Plînsul copacu-
lui rænit.
14. Ce panouri aþi instala:
² la marginea unei pæduri? ² într-un parc de odihnæ?
² la poalele unui munte? ² pe litoral?
101
 Argument
Ecologia – o øansæ...
15. Alegeþi una din afirmaþiile propuse øi comentaþi-o.

² Sfîrøitul lumii? Va veni atunci cînd natura nu va mai fi

în stare sæ repare ceea ce stricæ omul.
Democrit
² E greøit ceea ce se aflæ în contradicþie cu natura.
Democrit
² Gîndindu-ne la naturæ, de fapt, ne gîndim la viitor.
l. leonov
16. Imaginaþi-væ pentru un moment cæ ar fi posibil ca toate faptele
bune ale oamenilor sæ se transforme în flori, iar faptele rele – în trun-
chiuri de copaci. Cum ar aræta atunci Terra, ca în primul desen sau ca în
al doilea? Argumentaþi ræspunsul.

17. Priviþi desenele de mai jos. Determinaþi:

² ce au ele în comun?
² cum poate fi aplanat conflictul dintre Economie øi
Ecologie?
² cum pot fi împæcaþi aceøti doi „eroi“ ai timpului nostru?
² Pe cine simpatizaþi? argumentaþi.
17.1. Intitulaþi imaginile.
18. Organizaþi o dezbatere în baza desenelor de mai jos. De ce per-
sonajele din imaginea a doua sînt în conflict? Argumentaþi ræspunsurile.

1 2

102
 Îndrumar de gramaticæ

Ecologia – o øansæ...
Modul conjunctiv
comparaþi: æàe; eàæ; e/eaàea/e.
infinitivul modul indicativ, prezent modul conjunctiv, prezent
a stopa el, ea/ ei, ele stopeazæ el, ea/ ei, ele sæ stopeze
a purifica el, ea/ ei, ele purificæ el, ea/ ei, ele sæ purifice
a aduce el, ea aduce, ei, ele aduc el, ea/ ei, ele sæ aducæ
a ocroti el, ea ocroteøte, ei, ele ocrotesc el, ea/ ei, ele sæ ocroteascæ
a hotærî el, ea hotæræøte, ei, ele hotæræsc el, ea/ ei, ele sæ hotærascæ
Atenþie la: verbele care au aceeaøi formæ la indicativ øi con-
junctiv prezent.
el, ea/ ei, ele ia – el, ea/ ei, ele sæ ia
el, ea/ ei, ele întîrzie – el, ea/ ei, ele sæ întîrzie
el, ea/ ei, ele taie – el, ea/ ei, ele sæ taie
Atenþie la topicæ! Negaþia „nu“; expresiile care cer conjunctivul:
nu polueze e puþin probabil plouæ
E bine sæ nu taie e posibil
sæ
nu distrugæ e de dorit ningæ
e necesar

Cum vorbim, cum scriem

19. Construiþi îmbinæri de cuvinte, apoi propoziþii.
stopeze opreascæ
Trebuie sæ ... Doreøte sæ ...
... ...
sædeascæ îngrijeascæ
Poate sæ ... Îi place sæ ...
... ...
20. Scrieþi fraza, punînd verbele la modul conjunctiv, prezent:
oamenii vor (a træi) în pace øi înþelegere, (a pæstra) pen-
tru generaþiile viitoare bogæþia acestui pæmînt, (a crea) rezer-
vaþii naturale pentru animale sælbatice, (a construi) instalaþii
pentru purificarea apei øi a aerului.
21. Scrieþi verbele de mai jos la modul conjunctiv, forma negativæ,
persoana a II-a, singular øi plural:
A rupe, a distruge, a arunca, a polua, a utiliza, a tæia.
22. Construiþi propoziþii, utilizînd urmætoarele verbe la conjunctiv:
A îngriji, a fi, a avea, a putea, a preþui.
103
 23. Formînd conjunctivul verbelor de mai jos (atenþie la model!), veþi
Ecologia – o øansæ...
obþine rugæciunea unui arbore singuratic:
A rupe, a distruge, a nimici, a tæia, a zgîria.

Model: Nu trebuie sæ rupeþi... sau: sæ nu rupeþi...

23.1. Intitulaþi imaginea, apoi improvizaþi un monolog al copacului
despre condiþiile sale de viaþæ.
24. Alcætuiþi cîte o propoziþie cu
verbele a scrie, a crea, a lua la mo-
dul conjunctiv.
25. Scrieþi verbele din paran-
teze la conjunctiv.
a) oamenii trebuie (a învæþa)
(a iubi) pædurea, (a o preþui) øi
(a o îngriji) aøa cum îøi îngrijesc lo-
cuinþele øi copiii, (a o înmulþi) øi
(a-i durea) inima cînd taie un pom,
cæci fiecare pom e ca un om.
b) Nucul a început (a-øi desface) frunzele øi-i plæcea (a auzi)
cum se miræ trecætorii de frumuseþea lui. (lucian Blaga)
26. Enumeraþi trei dorinþe pe care vreþi sæ le realizaþi în timpul apropi-
at. Utilizaþi corect verbele la conjunctiv.
Model: eu vreau sæ sap/ sæ curæþ o fîntînæ...
27. Ræspundeþi la urmætoarea întrebare:
ce trebuie sæ facem noi, oamenii, ca viaþa pe pæmînt sæ
dureze cît mai mult?
28. Puneþi verbele din fraza datæ la conjunctiv prezent, persoana a
III-a, singular øi plural.
a crea o atitudine umanæ faþæ de vieþuitoarele care ne încon-
joaræ, a lupta contra cruzimii øi violenþei faþæ de lumea necuvîn-
tætoarelor, a le proteja este o datorie a fiecærui cetæþean.
29. Ordonaþi cuvintele-fiøe astfel încît sæ obþineþi propoziþii corecte.

² posibil azi sæ e plouæ

² timpul e sæ protejæm mai cele valoroase

perle naturale

² sæ necesar e suprafeþele mærim ocrotite

rezervaþiilor naturale stat de

104
 Ecologia – o øansæ...
Autograf
30. Citiþi informaþiile. Care dintre ele v-a pus pe gînduri? Argumentaþi.

² Pe planeta noastræ pædurile dispar cu o rapiditate dezas-

truoasæ: 20-25 ha pe minut.
² În ultimii o sutæ de ani pe pæmînt au fost nimicite peste
345 miliarde de tone de oxigen, obþinîndu-se în schimb
365 miliarde de tone de bioxid de carbon.
² 320 milioane de automobile folosesc mai mult oxigen
decît toþi oamenii de pe pæmînt luaþi împreunæ.
31. Citiþi øi expuneþi-væ pærerea.
Un grup internaþional de eco-
logiøti a numit bicicleta „cel mai
eficient mijloc de transport de pe
glob“. cînd cælætoreøti mai puþin
de 8 km într-o aøezare urbanæ, o
bicicletæ poate fi mai rapidæ decît
o maøinæ. s-a constatat cæ un om
pe bicicletæ poate parcurge, færæ sæ
polueze atmosfera, nu mai puþin
de 2400 km cu energia extrasæ din
alimente, energie ce reprezintæ
echivalentul a numai 4 litri de
motorinæ. Færæ sæ mai vorbim de
avantajele unui mod de viaþæ sænæ-
tos.
32. Recitiþi mottoul de la pagina 97.
Propuneþi varianta proprie a noþiunii ecologie.

33. Încercaþi sæ numæraþi peøtii din heleøteu:

P
P E Ø T E
P E Ø T E
Ø T E
E

105
 Succese, insuccese (evaluare)
Ecologia – o øansæ...
1. Ræspundeþi la întrebæri:

2-4 1.1. ce probleme ecologice globale existæ astæzi?

1.2. care sînt consecinþele acestor probleme?

1-6
2. Scrieþi øase cuvinte-factori ce influenþeazæ negativ asupra naturii.

2.1. Alcætuiþi cu douæ dintre aceste cuvinte propoziþii sau fraze.

3-6 3. Completaþi propoziþiile cu cuvintele potrivite.

3.1. rîul Nistru alimenteazæ cu apele sale ______________

3.2. e timpul sæ depunem eforturi comune pentru a
salva ____________________
1-4 3.3. Nucul absoarbe uøor în fructul sæu, bogat în græsimi,
____________________
3.4. acum cîteva decenii, pædurile noastre erau pline de
____________________

4. Scrieþi începutul frazei:

4.1. ___________ , cæci fiecare pom e ca un om.
2-6
4.2.___________, pentru a salva situaþia ecologicæ din þaræ.
4.3. ___________ asiguræ continuitatea vieþii pe Pæmînt.
5. Citiþi fraza. Scrieþi verbele din paranteze la conjunctiv prezent, per-
soana I, plural:

5.1. Trebuie (a avea) o atitudine umanæ faþæ de vieþui-

1-3 toarele care ne înconjoaræ, e necesar (a lupta) contra
cruzimii øi violenþei faþæ de ele, trebuie (a le proteja), cæci
numai astfel vom salva Terra.
3-9 6. Alcætuiþi cîte un enunþ cu verbele a fi, a veni, a øti la conjunctiv
prezent.

7. Enumeraþi trei propuneri pe care le consideraþi potrivite pentru re-

2-6
dresarea situaþiei ecologice din Moldova.

8. Alcætuiþi un text din 7-8 enunþuri care ar descrie ce s-ar întîmpla

3-24 dacæ ar dispærea izvoarele, fîntînile øi ce ar trebui sæ facem pentru a pre-

veni aceastæ situaþie.
106
 Copilæria

DULCEA MEA COPILÆRIE

„Hai mai bine despre copilærie

sæ povestim, cæci ea singuræ este
veselæ øi nevinovatæ…“
Ion Creangæ

„aøa eram eu la vîrsta mea „Fiind bæiet pæduri cutreieram,

cea fericitæ øi aøa cred cæ au fost
toþi copiii, de cînd îi lumea asta
øi pæmîntul…“
Ion Creangæ
ªi mæ culcam ades lîngæ izvor,
iar braþul drept sub cap eu mi-l
puneam,
s-aud cum apa sunæ-ncetiøor“…
Mihai Eminescu

1
2

3 4

1. Examinaþi øi comentaþi imaginile de mai sus.

² cine sînt eroii din aceste imagini?
² Prin ce væ amuzæ desenele 1 øi 3? Numiþi personajele øi opera.
² Din ce opere literare sînt selectate fragmentele de mai sus?
107
 Lexic
Copilæria
A copil – copilærie – copilæresc – copilæros – a copilæri
B copilærie – pruncie
D
fericitæ neobiønuit
copilærie neobiønuitæ copil cuminte
zglobie øotios
… …
de-a bæsmæluþa
Jocuri copilæreøti de-a v-aþi ascunselea
…

Întrebæri, întrebæri
2. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Ce pozne fæcea copilul Nicæ? Povestiþi succint.
b) Cum este numitæ casa copilæriei? De ce?
c) La ce vîrstæ uiþi de sfaturile pærinþilor?
d) Cum înþelegeþi expresia: Cei øapte ani de acasæ?
3. Completaþi spaþiul punctat cu o comparaþie potrivitæ.

Model: Neagræ ca tæciunele

albæ ca … dulce ca …
iute ca … tristæ ca …
veselæ ca …

3.1. Care din aceste comparaþii le consideraþi potrivite pentru

cuvîntul copilærie?

4. Din lista cuvintelor de mai jos, selectaþi-le pe cele care exprimæ cel
mai bine perioada copilæriei voastre. Argumentaþi cu exemple.

amæræciune durere
bucurie încîntare
duioøie tristeþe
admiraþie supærare
farmec spaimæ

108
 Un gînd, o pærere

Copilæria
5. Examinaþi încæ o datæ imaginile de la începutul temei øi spuneþi cum
poate fi numitæ copilæria personajelor reprezentate.
6. Continuaþi gîndul: Casa pærinteascæ este…

ineþi minte! casa pærinteascæ este

locul cel mai sfînt al unui om, este
prima øcoalæ care se numeøte atît de
simplu: Cei øapte ani de acasæ.

7. Ce sfaturi/ poveþe îþi dau/ þi-au dat pærinþii, bunicii?

8. Prezentaþi øi comentaþi o fotografie (pozæ) din albumul de familie cu
cel mai interesant/ amuzant moment din copilærie.
Repere:
pozæ veche, aproape un an (2, 3, 4…), braþele mamei, alæ-
turi, poza a doua, vesel, moment dificil, fæceam, roøcat,
ochios, zburlit, gras, murdar, eram, îmi amintesc cæ … etc.
9. Amintiþi-væ øi povestiþi (la alegere) despre:
² jocurile copilæreøti preferate;
² jucæriile pe care le mai þineþi minte øi care s-au mai
pæstrat;
² prima carte;
² prima poezie învæþatæ;
² primul cîntec;
² primul(-a) prieten(-æ);
² primul învæþætor;
² prima cælætorie etc.
10. Numiþi særbætorile îndrægite încæ din copilærie, care vor ræmîne în
memoria voastræ pentru toatæ viaþa. Relataþi momente interesante în legæ-
turæ cu ele.

11. Citiþi afirmaþiile de mai jos. Vorbiþi despre situaþii asemænætoare din
anii copilæriei voastre.

² ªi cîte nu ne venea în cap, øi cîte nu fæceam cu vîrf øi

îndesat, mi-aduc aminte de parcæ acum se întîmplæ.
ion creangæ
² Ah, din fugæ sæream sub arþar, smulgîndu-i o frunzæ cu dinþii!
Nichita stænescu
109
 12. Pornind de la cuvintele lui Ion Creangæ, alcætuiþi un text coerent din
Copilæria
4-5 enunþuri. Intitulaþi-l.
Odatæ, vara, mæ furiøez øi mæ duc ziua-n amiaza mare la ...
13. Scrieþi un eseu scurt despre unele din întîmplærile vesele ale
copilæriei voastre.
Începeþi astfel: Aø dori sæ-þi povestesc ce næzdrævænii
fæceam eu, cînd plecam la þaræ, la bunici...

Laborator
14. Improvizaþi un dialog dintre doi copii: Nicæ al lui ªtefan al Petrei…
øi Mihai al lui Gheorghe Eminovici.
15. Selectaþi informaþii (la alegere) şi relataþi pe scurt despre copilæria
scriitorilor nominalizaþi, menþionînd cele mai dificile momente din copilæria lor.
² Nicolae labiø;
² Grigore Vieru;
² ion Druþæ ø. a.
15.1. Alcætuiþi un interviu imaginar cu unul dintre aceøti scriitori
pe tema: Amintiri, amintiri…
16. Dacæ ai fi o persoanæ influentæ, ce ai face pentru copiii care au o
soartæ nefericitæ?
16.1. Ce ajutor le poate acorda clasa voastræ acestor copii?
16.2. Ce ar trebui sæ întreprindæ statul pentru îmbunætæþirea
situaþiei existente?
17. Comentaþi succint afirmaþia lui G. Cælinescu:
În Amintiri, Creangæ povesteøte copilæria copilului universal.
18. Demonstraþi cæ sînteþi copii educaþi în situaþiile propuse. Impro-
vizaþi dialoguri:
² în troleibuz;
² la øcoalæ, cu profesorii;
² pe stradæ, cu o persoanæ necunoscutæ;
² cu un copil mai mic decît voi;
² cu pærinþii sau fraþii;
² cu bunicii.
19. Povestiþi:
² cea mai interesantæ istorioaræ pe care aþi auzit-o în copi-
lærie;
² despre cea mai hazlie øotie din copilærie;
² despre cel mai bun om pe care l-aþi întîlnit;
110
 ² despre cel mai interesant cadou primit;
² despre cea mai interesantæ jucærie pe care aþi avut-o

Copilæria
cînd eraþi mic etc.
20. Citiþi textul de mai jos øi intitulaþi-l.
În copilærie, celebrul actor øi regizor englez Charlie Chaplin era
foarte næzbîtios. Într-o zi, færæ sæ vrea, stricæ vitrina unui magazin.
Speriat de moarte, o luæ la sænætoasa, dar stæpînul magazinului
îl prinse. Apucîndu-l de umeri, îi strigæ la ureche:
– Aha, eøti al meu! ªtii cæ va trebui sæ plæteøti geamul spart?
– Înþeleg, domnule, îi zice Charlie, tocmai de aceea o luasem la
picior spre casæ – dupæ parale (bani)!
20.1. Selectaþi expresiile evidenþiate ºi scrieþi printr-un cuvînt
echivalentele lor.
20.2. Cunoaøteþi øi alte „pozne“ de-ale oamenilor vestiþi? Po-
vestiþi.

Argument
21. O vorbæ din bætrîni spune: „Începe a învæþa de la a øi fæ-þi prieteni
din copilærie“. Argumentaþi acest sfat.

22. Sînteþi de acord cu afirmaþia: „Nuieluøa este un «dar» pentru copiii

neascultætori“? Argumentaþi.

23. Analizaþi situaþiile. Formînd 2 echipe – „pærinþi“ øi „copii“ –, spuneþi

cum veþi proceda.

² Fiica/ fiul s-a întors tîrziu acasæ.

² Fiica/ fiul a adus note proaste.
² copilul s-a întors de la joacæ cu haina (nou-nouþæ)
murdaræ øi ruptæ.
² copilul a stricat toate jucæriile strælucitoare de pe
pomul de cræciun, proaspæt împodobit.
23.1. Spuneþi-væ pærerea, argumentînd. Folosiþi formulele urmæ-
toare:
• cred cæ aveþi dreptate, dar…
• sînt de acord cu...
• în opinia mea…
• regret, dar...
23.2. Ce aþi schimba voi în relaþiile cu pærinþii?

111
 Îndrumar de gramaticæ
Copilæria
Imperfectul (reluare) Ce fæceam?
Sæ ne amintim!
Perfectul compus imperfectul
(ce am fæcut?) (ce fæceam?)
eu am eu lucram culegeam citeam

}
Tu ai lucrat Tu lucrai culegeai citeai
el, ea a cules el, ea lucra culegea citea
Noi am citit Noi lucram culegeam citeam
Voi aþi Voi lucraþi culegeaþi citeaþi
ei, ele au ei, ele lucrau culegeau citeau

Alternanþe vocalice
a/ æ oa/ o
a bate/ bæteam a coace/ coceam
a face/ fæceam a coase/ coseam
a trage/ trægeam a cunoaøte/ cunoøteam
a întoarce/ întorceam

Verbe neregulate
a fi fericit
eram eram
a da
erai vesel
dædeam a sta
era
dædeai stæteam bineþe
eram
dædea stæteai dædeam
eraþi
dædeam stætea mîna
erau
dædeaþi stæteam singur
dædeau stæteaþi stæteam
stæteau trist

Verbe reflexive
a se întoarce a-øi aminti a-øi aduce aminte
mæ întorceam îmi aminteam îmi aduceam aminte
te întorceai îþi aminteai îþi aduceai aminte
se întorcea îøi amintea îøi aducea aminte
ne întorceam ne aminteam ne aduceam aminte
væ întorceaþi væ aminteaþi væ aduceaþi aminte
se întorceau îøi aminteau îøi aduceau aminte
112
 Cum vorbim, cum scriem

Copilæria
24. Recitiþi fragmentele plasate la începutul temei (pag. 107) øi
scrieþi/ citiþi verbele la imperfect.
25. Puneþi verbele la imperfect, pers. III singular. Respectaþi regulile
de ortografiere. Traduceþi cuvintele necunoscute cu ajutorul dicþionarului.

aranjeazæ – aranja continuæ – . . .

taie – . . . bænuieøte – . . .
aøazæ – . . . efectueazæ – . . .
creeazæ – . . . umblæ – . . .
liniazæ – . . . træieøte – . . .
26. Puneþi verbele dintre paranteze la imperfect.
a) eu nu-mi aduc aminte cum (a fi) cînd (a avea) 4 aniøori.
b) mama (a povesti) despre copilæria sa.
c) De multe ori (a-øi da seama) cæ nu (a avea) dreptate, dar
nu (a putea) face nimic.
d) cînd (a fi) mic, (a-øi imagina) cæ zbor pe altæ planetæ.
27. Formaþi imperfectul verbelor date.

Model:
mi-am amintit – îmi aminteam
ne-am adus aminte –
te-ai plimbat –
m-am dat cu sania –
aþi stat –
mi-am pregætit –
v-aþi jucat –

28. Completaþi spaþiile punctate. Alcætuiþi propoziþii, utilizînd verbele la

imperfect.

vacanþæ
a-øi aminti de
...
adeværul
a spune
...

113
 cine øtie ce
a-øi închipui
Copilæria
...
cælætorie
a-øi aduce aminte de
...
lipsa de atenþie
a-øi reproøa
...

29. Completaþi propoziþiile cu verbe la imperfect.

a) cînd tatæl meu … cinci ani, … sæ citeascæ.
b) cînd … de 10–12 ani, Titu maiorescu … sæ cînte la flaut,
… multe cærþi.
30. Transcrieþi propoziþiile, punînd la imperfect verbele evidenþiate.
cînd mama coace, ea umblæ iute, cu obrazul aburit. apoi
scoate din cuptor covrigei, præjituri dospite øi fræmîntate aøa
cum a învæþat-o cîndva bunica. Este fericitæ cînd ne vede pe toþi
græmæjoaræ. aøa este mama mea. (ion Druþæ)
31. Citiþi textul. Puneþi verbele la imperfect. Intitulaþi-l.
sandu (a fi) un copil cuminte øi ascultætor. (A se întoarce) vesel
de la øcoalæ, (a-øi face) mai întîi lecþiile, apoi, dacæ mai (a avea)
timp, (a ieøi) la joacæ, de obicei, pe un teren de lîngæ øcoalæ, unde
(a juca) fotbal cu copiii de vîrsta lui. În serile calde, (a sta) pe o
bancæ øi (a încerca) sæ imite cîntecul privighetorilor.
32. Indicaþi persoana ºi numærul verbelor dupæ model:
eram – I, sing.
copilæream – ... se întorceau – ...
dædeau – ... væ aminteaþi – ...
stæteau – ...
33. Din ºirul de cuvinte propus, scrieþi doar verbele la imperfect.
Ascultæ, cîntau, bucuros, asculta, m-am bucurat, mæ întristam,
mæ bucuram, mergeaþi, stau, cîntæreþ, vorbeam, au vizitat, vedea.
34. Scrieþi un eseu scurt, utilizînd verbe la imperfect. Începeþi în felul
urmætor: „Cînd eram la grædiniþæ, mæ jucam aproape toatæ ziua, fugeam,
cædeam de foarte multe ori, dar…“

114
 Autograf

Copilæria
35. Citiþi dialogurile vesele. Amintiþi-væ o întîmplare hazlie din anii de
copilærie. Relataþi-o.

De-ale lui Nicæ

Mama: Nicæ, poþi sæ te duci la rîu, dar sæ nu te scalzi, cæci apa
e foarte rece.
Nicæ: N-avea grijæ, mamæ, am sæ mæ scald îmbræcat.
* * *
Nicæ øi prietenul sæu radu stau lîngæ o plitæ fierbinte.
Nicæ: De ce picæturile de apæ sar øi aleargæ pe plita fierbinte?
Radu: Dacæ ai fi tu pe plita încælzitæ, n-ai særi øi alerga?
36. Citiþi proverbele „øcolare“. Care dintre ele væ caracterizeazæ?
Argumentaþi.
• La cel cu capul særac nici notele nu trag.
• Cine-i harnic øi cuminte nu ræmîne færæ minte.
• Cu ræbdare ajungi mare.
• Unde nu-i cap, vai de carnetul de note.
• Unul de muncæ grea geme, altul e obosit de lene.
37. Alegeþi unul din obiectele desenate. Citiþi apoi informaþiile de mai
jos pentru a afla ce væ aøteaptæ în viaþæ.

existæ o tradiþie. atunci cînd copilul are vîrsta de un an, pæ-

rinþii îi pun în faþæ diferite obiecte. se zice cæ aceste obiecte
prezic viitorul. e de ajuns ca micuþul sæ întindæ mîna spre unul
dintre ele ca sæ înþelegem urmætoarele…

Dezlegare: • oul – vei fi în viaþæ un gospodar cu casæ

øi multæ avere;
• creionul – vei fi un om învæþat;
• cenuøa – vei avea o viaþæ grea, plinæ de necazuri
øi suferinþe.

115
 38. Argumentaþi afirmaþia:
Copilæria
Copilæria mea este fericitæ.
38.1. Cu ce aþi putea asocia copilæria voastræ? De ce?
o floare
copilæria mea este ca ...
...
38.2. Improvizaþi un interviu cu profesorii voºtri, în care sæ dis-
cutaþi despre cele mai amuzante întîmplæri din copilærie.
39. Încercaþi sæ retræiþi clipele dulci øi fericite ale copilæriei împreunæ
cu personajele din des.1. Amintiþi-væ situaþii similare. Relataþi.
39.1. Intitulaþi imaginile.
39.2. Scrieþi cîteva replici pentru fiecare imagine. Remarcaþi-le
pe cele mai interesante.

2 3

40. Redactaþi un eseu cu genericul: Copilærie, dulce pæpædie.

116

CRÆCIUNUL,
UNA DIN CELE MAI MARI SÆRBÆTORI
ALE CREØTINILOR
„Hristos se naøte,
cu vesel suflet,
Legendæ
se zice cæ, venindu-i timpul sæ
nascæ, Preacurata Fecioaræ maria
s-a dus la Bethleem. ajungînd la
Bethleem seara, a venit la casa unui
om, pe nume cræciun, vrînd sæ-l roa-
ge s-o primeascæ sæ înnopteze la el.
cræciun însæ nu era acasæ, era doar
soþia lui, cræciuna. cum a væzut-o pe
Fecioara maria cæ se apropie de
casæ, a întrebat-o ce doreøte. Fecioa-
ra maria i-a spus cæ voieøte sæ
ræmînæ peste noapte la ea. cræciuna
însæ i-a ræspuns cæ n-o poate primi în
casæ, fiindcæ bærbatul ei e un om
foarte ræu øi se teme cæ are s-o
pedepseascæ. Dar dacæ voieøte
neapærat sæ ræmînæ la ei, atunci sæ se
culce în ieslea boilor.
Fiind foarte obositæ øi deoarece
deja înnoptase øi nu øtia încotro sæ
se mai ducæ, Fecioara maria se
duse în grajd øi se culcæ în ieslea
boilor ca sæ se odihneascæ.
Nu mult timp dupæ aceea, sim-
þind durerile naøterii, se duse øi o
Særbætori øi
tradiþii
veniþi la închinare
cu veselæ cîntare.“
Colind
rugæ pe cræciuna sæ vinæ în grajd øi
s-o moøeascæ.
Venind cræciun acasæ øi spunîn-
du-i soþia cæ ea a moøit pe o femeie
necunoscutæ, i-a tæiat mîinile de la
coate, certînd-o.
cræciuna, mai mult moartæ
decît vie, se duse cu mîinile ciun-
tite la maica Domnului. maica
Domnului îi lipeøte mîinile la loc,
iar minunea aceasta îl face pe cræ-
ciun sæ se converteascæ la creøti-
nism. De bucurie cæ nevasta sa a
fost salvatæ, cræciun aprinde din
trunchiuri de brad, un rug în
curtea casei sale şi joacæ hora cu
toate slugile.
Dupæ joc, cræciun, care era
cioban la bazæ, împarte sfintei
familii daruri pæstoreøti: lapte, caø,
urdæ øi smîntînæ. De aici transfigu-
rarea lui moø cræciun într-un sfînt,
care aduce în ajunul naøterii lui
isus daruri copiilor.
117
 Lexic
Særbætori øi tradiþii
iesle – loc în grajd în care se pune hrana animalelor
grajd – construcþie pentru animale
a moºi – принимать роды
a converti – обратить
a transfigura – преображаться

D Preacuratæ – prea + curatæ

a înnopta – în + noapte;
a înnegri – în + negru
pæcatelor
iertarea
greøelilor

Întrebæri, întrebæri
1. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Ce semnificaþie are særbætoarea de Cræciun?
b) Despre ce minuni se vorbeøte în legendæ?
c) Cunoaøteþi øi alte legende despre særbætoarea Cræciunului?
2. Citiþi un fragment la dorinþæ.
3. Citiþi legenda în gînd, apoi povestiþi-o.
4. Povestiþi fragmentul care v-a impresionat cel mai mult.
5. Alcætuiþi planul legendei.

Un gînd, o pærere
6. Pentru fiecare dintre voi ziua de naøtere este cea mai mare særbæ-
toare. La fel de mare særbætoare este pentru voi øi Naøterea lui Isus
Hristos? Argumentaþi.

7. Amintiþi-væ Biblia. Cine a venit în grajdul

rece, imediat dupæ ce s-a næscut Isus?

8. Cu ce daruri au venit magii la Naøterea

lui Isus?

9. Celebrînd ziua de naøtere a cuiva, noi

ne exprimæm dragostea, stima, admiraþia faþæ
de persoana datæ. Ce semnificaþie are pentru
voi særbætoarea Naøterii lui Isus Hristos?
118
 10. Cînd împodobiþi bradul în familia voastræ: de

Særbætori øi tradiþii
Cræciun sau de Anul Nou?

11. Cum særbætoriþi aceste zile în familia voastræ?

Alcætuiþi un monolog, utilizînd verbe la gerunziu.

Model:
Pregætindu-ne sæ særbætorim cræciunul, mai întîi facem
ordine în casæ. Fæcînd cumpæræturi, nu uitæm sæ luæm
cîte un mic cadou pentru fiecare invitat. Preparæm buca-
te gustoase, pentru ca, aranjîndu-le cu gust, sæ avem o
masæ deosebitæ.
Spunînd cîte o rugæciune øi rugîndu-l pe Domnul sæ ne
binecuvînteze, ne aøezæm la masa de særbætoare.

Laborator
12. Cræciunul se asociazæ cu Moø Cræciun, cu pomul de Cræciun, cu
colindele. Esenþa Cræciunului ræmîne a fi totuøi Naºterea lui Isus Hristos.
Dar cum credeþi voi?

13. Alcætuiþi o felicitare cu ocazia særbætorii de Cræciun. Utilizaþi, unde

e posibil, gerunziul.

Model:
Te felicit cu ocazia cræciunului, dorindu-þi sænætate,
noroc. la mulþi ani! cræciun fericit!

14. Amintiþi-væ un colind de Cræciun. Interpretaþi-l.

15. Improvizaþi dialoguri pe una din temele:

² cea mai interesantæ searæ de cræciun
² o særbætoare de neuitat
² cel mai frumos cadou de cræciun
16. Alcætuiþi patru versuri dedicate særbætorii de Cræciun, utilizînd
rimele: næscîndu-l – bucurîndu-l, nemuritoare – ocrotitoare.

17. Întocmiþi øi prezentaþi lista bucatelor tradiþionale pentru masa de

Cræciun.

119
 Argument
Særbætori øi tradiþii
18. Conform tradiþiei creøtine, Cræciunul este precedat de un post de
cinci sæptæmîni. Pe lîngæ alte „cerinþe“, acesta presupune: sæ nu con-
sumæm produse de origine animalæ (inclu-
siv produse lactate) pe tot parcursul postu-
lui. Organizaþi dezbateri, expunîndu-væ pæ-
rerea în legæturæ cu acest subiect.
18.1. Comentaþi acest desen.

Cum vorbim, cum scriem

19. Selectaþi din text verbele la gerunziu øi scrieþi alæturi forma lor
iniþialæ. Alcætuiþi o propoziþie cu unul din ele.

Model: venindu-i – a veni

20. Citiþi fragmentul de mai jos. Scrieþi verbele dintre paranteze la

gerunziu.
Pe isus, copilul cel sfînt, îl øtim (a umbla) øi azi de la casæ la
casæ, (a întreba) dupæ sælaø. el umblæ øi azi de la casæ la casæ, (a
zice): „iatæ, stau la uøæ øi bat…“
Apocalipsa, 3:10
21. Alcætuiþi propoziþii cu gerunziile: obosind, certînd, iertînd.

22. Modificaþi propoziþiile conform modelului, utilizînd gerunzii.

Model:
² Ne adresæm cu rugi la Preacurata.
Adresîndu-i rugi Preacuratei, sîntem mai liniøtiþi
sufleteøte.
² M-am întîlnit cu prietena mea la bisericæ.
Întîlnind-o pe prietena mea la bisericæ, m-am bucurat.

a) magii au adus daruri lui isus Hristos.

b) colegii mei aºteaptæ cu neræbdare særbætoarea de
cræciun.
c) am vizionat filmul Viaþa lui Isus Hristos.
d) ei au væzut toate filmele despre viaþa mîntuitorului?
120
 ANUL NOU

Særbætori øi tradiþii
Sæ træiþi, sæ înfloriþi!

Dacii, tracii, sciþii øi alte

popoare din sud-estul europei
aveau un adeværat cult pentru
brad, a cærui cetinæ o foloseau
la ca obiect de podoabæ de særbæ-
Budapesta tori, la nunþi, petreceri etc.
øi în alte oraøe
ale Ungariei oame-
nii særbætoresc anul
Nou organizînd carnava-
luri vesele în plinæ stradæ. În
De obicei, lumea aici nu stæ cuba nu sînt
mult la masæ, græbindu-se sæ iasæ brazi. De aceea,
din case. În stradæ e mare veselie, cubanezii împodobesc
oamenii poartæ mæøti, zîmbesc øi toþi cu jucærii orice arbore
ca unul cîntæ la fluiere confecþionate tropical. iar alæturi de
din hîrtie multicoloræ. arbore stæ un oarecare
bætrînel cu barbæ
lungæ øi albæ.

În anglia, de anul Nou,
grupuri de tineri umblæ pe
la case cu un plug. ei urea-
zæ gazdelor recoltæ bogatæ
øi prosperitate.
obiceiul de a împodobi
bradul a luat naøtere în
Germania. locuitorii de
aici se adunau sub brazii
veønic verzi øi, aprinzînd
focuri, se veseleau cîn-
tînd øi dansînd.

121
 Særbætori øi tradiþii
În Grecia anticæ, crengile de brad
sau de pin împodobite cu panglici
de diferite culori erau nelipsite la
ceremonialul aøa-numitei Særbætori
a Luminilor, særbætoare identicæ
revelionului din zilele noastre.
Tradiþia bradului împodobit
este foarte veche øi în Franþa.
se zice cæ, demult, în ajunul
anului Nou a fost gæsit un
brad ciudat, acoperit cu multe
luminiþe. oamenii îl conside-
rau o minune, dar, cînd s-au
apropiat de el, au væzut cæ
arborele era acoperit de
licurici. De atunci, ei îºi îm-
podobesc brazii în timpul sær-
bætorilor de iarnæ.

În australia, anul Nou vine la mij-

În noaptea de anul
locul verii. Pe ogoare e în toi strîn-
Nou, locuitorii sate-
sul roadei, în livezi se coc porto-
lor din scoþia nu
calele, piersicile øi caisele. Plajele
închid uøile. o credin-
de pe litoralul oceanului sînt pline
þæ popularæ spune cæ
de oameni. Par oarecum stranii
în aceastæ noapte
brazii mari, artificiali, instalaþi spe-
poate intra în casæ un
cial în pieþe, în jurul cærora zburdæ
vræjitor bun cu hra-
copiii desculþi. moø cræciunii, care
næ, vin, cærbuni. Da-
se învîrt cu ei în horæ, se sufocæ sub
cæ el apare, în casæ va
razele arzætoare ale soarelui în
fi întotdeauna beløug
tradiþionalele lor haine roøii.
øi fericire.

Din istoria calendarului

Dionisie cel mic (cca 470-cca 546), ori-
ginar din Dobrogea, românia, cælugær
la roma între anii 500 ºi 545, i-a fæcut
patriarhului din constantinopol prima
propunere de calculare a erei noastre
începînd, simbolic, cu naºterea lui isus
Hristos, separînd anii dinaintea lui
Hristos (î.H.) de cei de dupæ Hristos
(d.H.). acest sistem cronologic se pæs-
treazæ pînæ în zilele noastre.
122
 Lexic

prosperitate – bunæstare
vræjitor – mag
artificial – nenatural
a zburda – a se juca
pin – сосна
Særbætori øi tradiþii
licurici – insectæ care
lumineazæ
noaptea
cetinæ – ramuræ de brad
podoabæ – aici: ornament,
decor

A podoabæ – a împodobi an – aniøor – anual

vræjitor – vrajæ – a vræji nou – înnoit – a înnoi
B natural – firesc C a sta – a pleca
bunæstare – fericire luminæ – întuneric
artificial – natural bradului
muzicii
D a avea cultul lecturii
mîncærii
curæþeniei

Întrebæri, întrebæri
1. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Care informaþii v-au impresionat mai mult?
b) Care sînt momentele comune ale textelor?
c) Care informaþie este absolut nouæ pentru voi? De ce?

Un gînd, o pærere
2. Intitulaþi textele (îmbinæri de cuvinte, versuri, proverbe).
3. Asociaþi cuvintele din cele douæ coloniþe. Drept repere væ pot servi
informaþiile citite.

moø cræciun de podoabæ

a ura bun
vræjitor darnic
særbætoarea împodobiþi
brazi prosperitate
obiecte luminilor

3.1. Alcætuiþi enunþuri cu unele din îmbinærile obþinute.

123
 4. Alcætuiþi îmbinæri de cuvinte. Încadraþi-le în contexte.
Særbætori øi tradiþii
Înalt aøteptaþi
Verde ca bradul oaspeþi nedoriþi
... ...

nou sentimentalæ
obicei tradiþional Felicitare impresionantæ
... ...

5. Formulaþi, într-un singur enunþ, ce înseamnæ pentru voi Anul Nou?

Model:
Pentru mine anul Nou se asociazæ cu surprize…

6. Ce aþi vrea sæ væ aducæ noul an? Alegeþi o singuræ dorinþæ øi argu-

mentaþi.
Sænætate, dragoste, bani, relaþii, note bune, prieteni, înþelepciune,
succes la examene, pace în familie etc.
7. Ce aþi dori sæ væ aducæ Moø Cræciun (real, ireal)?
8. Alcætuiþi un monolog al bradului:
² pînæ la tæiere;
² împodobit;
² aruncat.
9. În ajun de Anul Nou se zice cæ se îndeplinesc toate dorinþele. Ce
eveniment din viaþa voastræ aþi vrea sæ se repete? De ce?
10. Formulaþi trei dorinþe personale øi trei dorinþe pentru altcineva.
11. Care revelion vi s-a întipærit în memorie øi de ce? Relataþi.
12. Cum aþi aprecia anul care a trecut (maximum – 10 puncte).
Justificaþi aprecierea fæcutæ.
13. Ce surprize le-aþi pregætit pærinþilor, prietenilor?
14. Anul Nou îl særbætorim, de obicei, în familie. Cu cine aþi vrea voi
sæ întîlniþi noul an?
15. Improvizaþi un dialog, din cîte 5 replici complete, pe tema: Sær-
bætoarea Anului Nou în familia mea.
16. Comparaþi tradiþiile de Anul Nou de la noi cu cele din alte þæri
(puteþi utiliza informaþiile de la începutul temei).

124
 17. Unde aþi vrea sæ serbaþi Anul Nou? Citiþi cuvintele/ îmbinærile de

Særbætori øi tradiþii
cuvinte. Alegeþi unul/ una din ele. Justificaþi alegerea fæcutæ.
În Franþa, acasæ, în Grecia, cu prietenii, în Cuba, la bunici,
în Ungaria, la Roma, cu pærinþii, în Australia, la Braøov, în
Anglia, în Germania, la Slænic-Moldova, pe vîrful unui munte,
la Polul Nord, într-un balon etc.

Laborator
18. Cum væ imaginaþi Anul Nou 2100? Scrieþi 4-5 idei.

Repere:
² va fi la fel…
² se va deosebi prin…
² va fi cu totul deosebit…
19. Care dintre tradiþiile særbætorilor de iarnæ væ plac cel mai mult?
Argumentaþi.

² colindatul
² uratul (pluguøorul,
capra, cerbul etc.)
² semænatul
² sorcova

20. Alcætuiþi o listæ de bucate preferate, pe care le aveþi neapærat pe

masa de særbætoare. Prezentaþi-o colegilor pentru apreciere.
21. Alcætuiþi un eseu din 6-8 enunþuri despre særbætorile de iarnæ, uti-
lizînd cuvintele: prosperitate, vræjitor, revelion, artificial, licurici, brad, po-
doabe, a særbætori, a se veseli etc.
22. Imaginaþi-væ cæ sînteþi reporteri TV. Improvizaþi un interviu pe tema
særbætorilor de iarnæ cu vedete de muzicæ, film, teatru, modæ sau sport.

125
 23. Alcætuiþi programul de revelion al clasei voastre, în cadrul ºcolii.
Særbætori øi tradiþii
Prezentaþi-l.
24. Imaginaþi-væ cæ sînteþi consilieri ai primæriilor locale. Întocmiþi un
plan de activitæþi vizînd særbætorile de iarnæ, cu scopul de a crea locuito-
rilor o mai bunæ dispoziþie. Prezentaþi-le.

Argument
25. Victorinæ de særbætoare.
1. cînd se særbætorea la romani anul Nou?
2. cînd se særbætorea anul Nou în rusia veche pînæ în
veacul al XV-lea?
3. De ce cuvîntul decembrie provine de la latinescul
decem, ceea ce înseamnæ zece, iar în calendar este luna
a 12-a?
4. De ce se umblæ „cu pluguøorul“ în ianuarie? aræm øi
semænæm doar în martie-aprilie.
5. care este pomul de cræciun øi de anul Nou la diferite
popoare? (3-4 exemple)
6. ce înseamnæ exclamaþiile: Aho! Aho…?
7. ce semnificæ clopoþelul, biciul de la pluguøor?
8. care este semnificaþia expresiei Leru-i ler?
9. Numiþi cîteva locuri unde moø cræciun preferæ sæ lase
cadourile pentru cei mici.
10. cu ce începe øi cu ce se terminæ vacanþa?
11. În ce lunæ omul mænîncæ mai puþin?
12. Dacæ din 12 luni scædem 4 anotimpuri, cît va ræmîne?
13. care e prima varæ din an?
14. ce s-a întîmplat la 31 februarie 1998?
15. În aceste douæ desene sînt ascunse douæ proverbe
româneøti. care sînt acestea?
²7x ² = 4.

16. care dintre literele alfabetului latin, fiind ræstur-

nate, ræmîn aceleaºi?
17. ce lasæ girafa pe zæpadæ?
18. cîte luni are anul în total (12 ori 13)?

126
 26. Jocul „Ordinea corectæ“.

Særbætori øi tradiþii
Grupaþi cuvintele de mai jos în trei coloane, astfel încît fiecare sæ con-
þinæ øi pe orizontalæ, øi pe verticalæ aceleaøi cuvinte.
Ani – dar – cad – nuc – ara – ici – ræu – rar – apa.
Model: ani
nuc
ici

Îndrumar de gramaticæ
Declinarea substantivelor proprii
substantivele proprii nu se schimbæ dupæ numær; ele apar
numai la singular ori numai la plural.

substantive proprii substantive proprii substantive proprii

feminine masculine toponime

Nominativ cine? Nominativ ce?

ana, mihaela Traian, Dragoø soroca, Glodeni
Genitiv a (al, ai, Genitiv al (a, ai, ale)
ale) cui? (a) lui Traian, cui? (al) sorocii,
(a) anei, (a) mihaelei (a) lui Dragoø (al) Glodeniului
Dativ cui? lui Traian, Dativ cui?
anei, mihaelei lui Dragoø sorocii, Glodeniului
Acuzativ (pe) cine? (pe) Traian, Acuzativ (pe) ce?
(pe) ana, mihaela Dragoø soroca, Glodeni

substantive proprii – hidronime substantive proprii – diverse

Nominativ ce? Nominativ ce?
Prutul, Dunærea cræciunul, anul Nou
Genitiv a (al, ai, ale) cui? Genitiv (a) cui?
(a) Prutului, (a) Dunærii cræciunului, (a) anului Nou
Dativ cui? Dativ cui?
Prutului, Dunærii cræciunului, anului Nou
Acuzativ (pe) ce? Acuzativ (pe) ce?
Prutul, Dunærea cræciunul, anul Nou
127
 Cum vorbim, cum scriem
Særbætori øi tradiþii
27. Alcætuiþi o felicitare originalæ cu ocazia særbætorii de Anul Nou.
Utilizaþi corect substantivele proprii.
28. Completaþi propoziþiile ce urmeazæ cu substantive proprii la forma
adecvatæ (Universitatea de Stat, Ungureanu, Prut, Cræciun, Alba Iulia,
Nistrul, Chiøinæu, Ana, Gura Bîcului).
a) În seara de revelion stræzile ... sînt aglomerate.
b) anul trecut am særbætorit ... la þaræ, în satul ... .
c) ca sæ avem pom de cræciun, în copilærie mergeam cu
bunicul în pædurea din lunca ...
d) ... este cel mai ræspîndit prenume de pe glob.
e) Veriºoara mea locuieºte pe strada ...
f) Pe malul ... este o frumoasæ zonæ de odihnæ.
g) ... din chiºinæu pregæteºte specialiºti în diverse domenii.
h) Familia ... a plecat la mare.
29. Transformaþi propoziþiile dupæ model.
a) Mihaela învaþæ la liceul Teoretic „ion creangæ“.
Mihaelei i-au adresat cuvinte de felicitare.
b) Radu va særbætori revelionul la Paris.
i-am adus un cadou lui Radu.
c) ieri am întîlnit-o pe Veronica.
d) cezara merge sæptæmînal la bibliotecæ.
e) ªtefan a ocupat locul întîi la olimpiadæ.
f) sandu a cumpærat un brad înalt.

Autograf
30. Citiþi øi aflaþi care sînt simbolurile pomului de Cræciun øi de Anul Nou.
Scrieþi o felicitare adresatæ prietenilor, rudelor, utilizînd aceste simboluri.
² Bradul – viaþæ, putere, frumuseþe.
² Lumînærile aprinse – stelele nopþii de iarnæ øi pe
isus, aducætorul de luminæ, care se naøte.
² Mærul øi nuca – roadele vieþii.
² Lænþiøorul de hîrtie de pe brad – øarpele care a urcat
pe pomul din Paradis.
² Steaua din vîrf – steaua care i-a cælæuzit pe magi în
Bethleem.
30.1. Alcætuiþi o relatare, din 5-6 enunþuri, cu tema Pomul de
Cræciun, încadrînd cuvintele-simboluri în context. Pentru inspiraþie,
porniþi de la imaginea propusæ.
128
 SEMNIFICAfiIA SÆRBÆTORILOR

Særbætori øi tradiþii
DE PAØTI

„Atît de mult a iubit Dum-

nezeu lumea, cæ a dat pe singu-
rul Lui Fiu, pentru ca oricine
crede în El sæ nu piaræ, ci sæ
aibæ viaþæ veønicæ.“
Evanghelia dupæ Ioan, 3.16

Paøtele

La precreøtini
La creøtini
însemna renaøterea simbolicæ a
e jertfa Domnului isus, sæ-
timpului øi a spaþiului prin jertfa
vîrøitæ o singuræ datæ pe
divinitæþii în chip de:
Golgota în numele tuturor
² statuie, steag, masæ;
oamenilor øi repetatæ ritual
² om (conducætor, ostaø, fecioaræ,
în fiecare an de credincioøi.
prizonier);
² animal (berbec, þap, miel, cal,
taur);
² arbore, plante comestibile.
Dicþionar creøtin
* Sæptæmîna Patimilor (sau
Sæptæmîna Mare) – 7 zile
Sacrificii pascale din prezent
pînæ la Paøti.
* Tæierea mielului (a purcelului,
* Sæptæmîna Luminatæ (sau
ciocnirea ouælor).
Sæptæmîna Albæ) – sæptæmîna
* Prepararea alimentelor rituale
care începe în Duminica
(pascæ, colaci).
Paøtilor.
* aprinderea ritualæ a luminilor
* Pascæ – cozonac tradiþional
(lumînærilor).
umplut cu brînzæ de vaci, care
se mænîncæ de Paøti.
* Agheasmæ – apæ sfinþitæ.
* Încondeierea ouælor –
împodobirea ouælor de Paøti.

129
 Ouæle roøii în tradiþia bisericii
Særbætori øi tradiþii
(legende)

a B
maica Domnului a venit
cu un coø de ouæ sæ-l dea sol-
daþilor, ca s-o lase sæ-l ia pe
Fiul sæu care era ræstignit pe
cruce. cînd a luat coøul, pe
care-l pusese lîngæ cruce, a
cæzut o picæturæ de sînge din
mîinile mîntuitorului peste
ouæ øi deodatæ toate s-au
înroøit. au venit toþi soldaþii
øi au luat cîte unul ca sæ aibæ
øi ei un semn despre cea din
urmæ minune a lui Hristos.
se spune cæ în ziua Învierii o fatæ
ducea ouæ în coø. Pe drum a aflat cæ
isus a înviat øi a alergat spre casæ sæ
ducæ vestea cea bunæ. În cale s-a
întîlnit cu niøte iudei cærora le-a
spus: „Hristos a înviat!“ Dar ei au
început sæ rîdæ: „atunci va învia
Hristos, cînd s-or înroøi ouæle din
coøul tæu!“ Fata se uitæ în coø øi
væzu cæ ouæle erau roøii.

c D
cînd isus îøi ducea crucea
la locul osîndei, iudeii aruncau
cu pietre în chinuitul sæu trup.
Dumnezeu a prefæcut
pietrele acelea
în ouæ roøii.
culoarea roøie a ouælor
aminteøte de sîngele mîntuitorului
værsat pentru noi. iar o culoare mai
deschisæ (galben, bleu, roz) sem-
nificæ bucuria pentru triumful lui
Hristos asupra morþii, ræscum-
pærarea noastræ øi învierea în
cealaltæ lume. oul e un frumos sim-
bol al renaøterii noastre.

Lexic
spaþiu – întindere,
suprafaþæ
ritual – ceremonial, obicei
divinitate – божество
mîntuitor – спаситель
precreºtin – persoanæ de
dinainte de creºtinism
pæcat – грех
chin – durere enormæ
înviere – renaøtere

A viu – înviere – a învia

B tradiþie – datinæ – obicei
Domnului cosmic
C Învierea spaþiu
naturii mioritic
130
 Întrebæri, întrebæri

Særbætori øi tradiþii
1. Ræspundeþi la întrebæri:
a) De ce s-au înroºit ouæle din coºul Maicii Domnului?
b) De ce soldaþii au luat cîte un ou?
c) În ce s-au transformat pietrele aruncate în Isus?
d) Cui i-a spus fata vestea cea bunæ despre Învierea lui Hristos?
e) Ce simbolizeazæ ouæle roºii?
2. Citiþi informaþiile de la pag. 130 (în gînd, pe variante). Evidenþiaþi mai
întîi elementele comune, apoi pe cele care le deosebesc.
Criterii:
² denumirea tradiþiei;
² elemente reale – elemente miraculoase;
² semnificaþia culorilor;
² simbolul oului etc.
3. Ce informaþie v-a impresionat mai mult?
4. Intitulaþi informaþiile, utilizînd øi titlurile potrivite de mai jos.
² renaøtere prin înviere
² Neîncrederea iudeilor
² miracolul pietrelor
² Învierea Domnului
² Toma Necredinciosul
² luminæ din luminæ

luminæ din luminæ…

Væ aduc aceastæ lumînare care s-a aprins în
noaptea Învierii de la piatra de mormînt a
Domnului nostru isus. Vreau sæ împart cu voi
bucuria Învierii. Pæstraþi tradiþiile!

Un gînd, o pærere
5. Citiþi cuvintele/ îmbinærile de cuvinte. Alegeþi unul/ una dintre ele øi
motivaþi alegerea.
Ouæ roøii, ou alb, ou galben, 50 de bani, aur, luminæ, busuioc.
Model:
• am ales cuvîntul luminæ, pentru cæ vreau sæ le doresc
prietenilor mei sæ aibæ mereu luminæ în casæ, în suflet.
Dumnezeu sæ le lumineze viaþa!
131
 • Vreau sæ spun ceva despre busuioc. Busuiocul, cred, e o
Særbætori øi tradiþii
floare sfîntæ. cu busuioc øi agheasmæ se sfinþeøte casa, pas-
ca, se boteazæ nou-næscuþii. are øi o aromæ îmbætætoare…

6. Citiþi øi intitulaþi textul.

În dimineaþa zilei de Paøti e bine sæ ne spælæm cu apa în care

au fost puse un ou roøu, unul alb øi bani (de argint). Cu oul roøu
e bine sæ ne spælæm obrajii, ca sæ fim sænætoøi. Oul alb sim-
bolizeazæ curæþenia sufleteascæ, iar argintul – curæþenia trupeascæ.
Cu banul trebuie sæ ne atingem fruntea, ca sæ ni se împlineascæ
visurile. Apoi se ciocnesc ouæle øi se spune: „Hristos a înviat!“ Se
ræspunde: „Adeværat a înviat!“
6.1. Comparaþi comentariile fæcute de voi (ex. 5) cu cele din text.
Aþi fost aproape de adevær? Ce aþi aflat nou? Povestiþi.
7. Ce tradiþii de Paøti se respectæ în familia voastræ?
a) Cine pregæteøte şi care sînt bucatele tradiþionale?
b) Cine merge la bisericæ øi sfinþeøte pasca?
c) Cînd şi cu cine væ aşezafli la masa de særbætoare?

Laborator
8. Improvizaþi un dialog pe una din temele:
• Pregætirile de Paøti
• Obiceiuri de la noi din localitate
• Paştele Blajinilor
9. Compuneþi o felicitare în 2-4 versuri cu ocazia Sfintelor Særbætori de
Paøti. Folosiþi rimele: soare – særbætoare, a înviat – a intrat, coboaræ –
zboaræ.

Model:
ªi cît e de frumos în sat!
Creøtinii vin tæcuþi din vale
ªi doi de se-ntîlnesc în cale
Îøi zic: Hristos a înviat!
ªi rîde-atîta særbætoare
Din chipul lor cel ars de soare.
George coøbuc, La Paøti

9.1. Scrieþi textul unei felicitæri (în prozæ).

Repere: Îþi doresc/ væ doresc; sæ fii/ sæ fiþi...

132
 Autograf

Særbætori øi tradiþii
10. Citiþi expresiile. Încadraþi-le în contexte sau relataþi cîteva situaþii în
care ar putea fi folosite.
² Din an în Paøti.
² Nu e în fiecare zi Paøtele.
² La Paøtele calului.

Îndrumar de gramaticæ
Conjunctivul
Ce sæ fac?
Utilizarea verbelor neregulate
Verbele neregulate în limba românæ sînt:
A fi, a avea, a vrea, a bea, a da, a lua, a mînca, a sta, a usca.
Verbul modul indicativ modul conjunctiv
prezent trecut prezent trecut
a fi sînt am fost sæ fiu sæ fi fost
eøti ai fost sæ fii sæ fi fost
este a fost sæ fie sæ fi fost
sîntem am fost sæ fim sæ fi fost
sînteþi aþi fost sæ fiþi sæ fi fost
sînt au fost sæ fie sæ fi fost
a avea am am avut sæ am sæ fi avut
ai ai avut sæ ai sæ fi avut
are a avut sæ aibæ sæ fi avut
avem am avut sæ avem sæ fi avut
aveþi aþi avut sæ aveþi sæ fi avut
au au avut sæ aibæ sæ fi avut
a lua, iau, dau am luat, dat sæ iau, dau sæ fi luat, dat
a da iei, dai ai luat, dat sæ iei, dai sæ fi luat, dat
ia, dæ a luat, dat sæ ia, dea sæ fi luat, dat
luæm, dæm am luat, dat sæ luæm, dæm sæ fi luat, dat
luaþi, daþi aþi luat, dat sæ luaþi, daþi sæ fi luat, dat
iau, dau au luat, dat sæ ia, dea sæ fi luat, dat
a mînca mænînc am mîncat sæ mænînc sæ fi mîncat
mænînci ai mîncat sæ mænînci sæ fi mîncat
mænîncæ a mîncat sæ mænînce sæ fi mîncat
mîncæm am mîncat sæ mîncæm sæ fi mîncat
mîncaþi aþi mîncat sæ mîncaþi sæ fi mîncat
mænîncæ au mîncat sæ mænînce sæ fi mîncat
133
 Exemple:
Særbætori øi tradiþii
a) soldaþii au luat cîte un ou ca sæ aibæ o amintire despre cea
din urmæ minune a lui Hristos.
b) cu oul roøu ne spælæm obrajii ca sæ fim sænætoøi.
c) el vrea sæ mænînce pascæ øi carne de miel.
d) creøtinii au venit la bisericæ sæ ia agheasmæ.

Cum vorbim, cum scriem

11. Citiþi poveþele øi puneþi verbele dintre paranteze la modul con-
junctiv, persoana a II-a singular.

Învaþæ de la nufær (a fi) … mereu curat.

Învaþæ de la ape (a nu da) … înapoi.
Învaþæ de la floare (a fi) … gingaø ca ea.
Învaþæ de la miel (a avea) … blîndeþea sa.
Învaþæ de la pæsæri (a fi) … mereu în zbor.
(Din lirica norvegianæ)
11.1. Memoraþi douæ-trei aforisme øi adresaþi-le colegilor (punefli
verbele la conjunctiv prezent, persoana a II-a, plural).

11.2. Modificaþi propoziþiile dupæ modelul:

el/ ea trebuie sæ înveþe de la miel sæ aibæ blîndeþea sa.

11.3. Alcætuiþi poveþe similare. Scrieþi-le.
12. Citiþi dialogul. Improvizaþi-l, utilizînd verbele evidenþiate la modul
conjunctiv, persoana a III-a, singular (ea – mama).
– Unde te græbeøti, Marie?
– Acasæ. Mæ aøteaptæ mama: sæ coacem pasca, sæ încondeiem
ouæle. A trebuit sæ iau de la bunica niøte vopsea.
– Vreþi sæ pregætiþi øi vreun miel?
– Desigur. Tata a trebuit sæ meargæ la þaræ ca sæ-l ia de la un prie-
ten.
– Îl coaceþi în cuptor?
– Da, dorim sæ aibæ øi gust bun, øi un aspect ademenitor.

e særbætoare azi. cu siguranæ cæ ai

citit/ învæat poezii frumoase. Vreau
sæ ascult mæcar una.

134
13. Citiþi versurile:

Særbætori øi tradiþii
Busuioc la naøtere,
Busuioc la moarte,
Floare de tristeþe,
Floare de noroc.
Viaþa noastræ toatæ,
Doamne, cum încape
Între douæ fire
mici de busuioc.
Vasile Romanciuc

13.1. Ce sentimente îi trezeºte autorului aceastæ floare?

Model:
mamei îi place mult aceastæ floare. ea vrea sæ aibæ
busuioc în grædinæ. Toamna, mama pune busuiocul la
icoanæ. ea zice cæ busuiocul are puteri miraculoase:
ajutæ fetele sæ afle cum le va fi iubitul, sæ fie drægæstoase
øi atrægætoare...

14. Citiþi colindul pascal. Memoraþi-l.

Doamne, suferinþa ta
Doamne, suferinþa ta,
mæ gîndesc mereu la ea.
mæ gîndesc necontenit,
Vai, ce mult ai suferit. }
2 ori

Doamne, suferinþa ta,

mæ gîndesc mereu la ea.
cæ e chin necontenit,
Domnul meu, isus iubit. } 2 ori

135
 Codul
bunelor
maniere
E BINE SAU NU SÆ SPUI ÎNTOTDEAUNA ADEVÆRUL?
„Adeværul doare.“
Mihai Eminescu
Într-o zi, marele filozof socrate
s-a întîlnit cu un cunoscut care
alerga spre el agitat şi care i-a
spus: „socrate, ştii ce-am auzit
tocmai acum, despre unul dintre
studenþii tæi?“
„stai o clipæ, îi replicæ socrate.
Înainte sæ-mi spui, aş vrea sæ treci
printr-un mic test. se numeşte
Testul celor Trei.“
„Trei?“
„aşa este, a continuat socrate.
Înainte sæ-mi vorbeşti despre stu-
dentul meu, sæ stæm puþin şi sæ
testæm ce ai de gînd sæ-mi spui.
Primul test este cel al adeværului.
eşti absolut sigur cæ ceea ce vrei
sæ-mi spui este adeværat?“
„Nu, spuse omul. De fapt doar
am auzit despre el.“
„e-n regulæ, zise socrate.
aşadar, în realitate, tu nu ştii dacæ
este adeværat sau nu. acum sæ
încercæm testul al doilea, testul
136
Binelui. ceea ce vrei sæ-mi spui
despre studentul meu este ceva de
bine?“
„Nu, dimpotrivæ…“
„Deci, a continuat socrate, vrei
sæ-mi spui ceva ræu despre el, cu
toate cæ nu eşti sigur cæ este ade-
værat?“
omul a dat din umeri, puþin
intimidat.
socrate a continuat. „Totuşi
mai poþi trece testul, pentru cæ
existæ a treia probæ – filtrul
Folosinþei. ceea ce vrei sæ-mi spui
despre studentul meu îmi este de
folos?“
„Nu, nu chiar…“
„ei bine, a concluzionat
socrate, dacæ ceea ce vrei sæ-mi
spui nu este nici adeværat, nici de
Bine, nici mæcar de Folos, atunci
de ce sæ-mi mai spui?“
omul a ræmas færæ replicæ şi
s-a ruşinat.
 Lexic

Codul bunelor maniere

agitat – neliniştit probæ – проверка
absolut – perfect, intimidat – speriat
desævîrşit folosinþæ – folosire
a da din umeri – a-şi exprima a se ruşina – стеснятся
neştiinþa

A a se agita – agitat – B adevær – realitate

agitare C adevær – minciunæ
a se intimida – intimi- absolut – relativ
dat – intimidare
D adeværul e pretutindeni.

Întrebæri, întrebæri
1. Citiþi textul. Spuneþi, la ce se referea testul lui Socrate?
2. Citiþi:
• enunþurile în care este vorba despre cele trei probe;
• textul pe roluri;
• doar întrebærile puse de Socrate;
3. Ræspundeþi la ultima întrebare din text.
4. Formulaþi patru întrebæri în baza textului citit (Cu cine? Ce? Cine?
De ce?).
5. Spuneþi, cum a testat Socrate ceea ce avea de gînd sæ-i spunæ
cunoscutului sæu?
6. Cum credeþi, de ce Socrate nu l-a ascultat imediat pe omul care voia
sæ-i spunæ ceva despre studentul sæu?
7. În comunicarea „unui adevær” despre cineva v-aþi gândit vreodatæ
sæ-l supuneþi celor trei probe propuse de Socrate: Veridicitatea informaþ-
iei, Binele pe care îl poate aduce şi Folosinþa acesteia? Argumentaþi op-
þiunea.
8. Formulaþi, apoi scrieþi cîte douæ sfaturi pentru colegii voştri în cazul
în care vor sæ spunæ „ un adevær” despre cineva.
9. Caracterizaþi-l pe Socrate în patru enunþuri.
10. Formulaþi douæ concluzii în baza textului citit.
11. Redaþi conþinutul parabolei.
137
 Un gînd, o pærere
Codul bunelor maniere

12. Ce reprezintæ pentru fiecare dintre voi noþiunea de adevær? Exem-

plificaþi.
13. Citiþi cuvintele ce urmeazæ. Alegeþi unul dintre ele. Motivaþi alegerea.
Adeværul, minciuna, onestitatea, datoria, binele, folosinfla,
absolutul.
13.1. Scrieþi adjective de la substantivele de mai sus. Alcætuiþi
3 enunþuri cu unele dintre adjectivele scrise.
14. Cînd spui minciuni, eøti nevoit sæ þii minte ce ai spus, ca sæ nu
ajungi în situaþii stupide. Aþi avut asemenea situaþii? Dacæ doriþi, relataþi
una dintre ele.
15. V-aþi aflat adeseori în situaþia cînd nu øtiaþi ce sæ spuneþi: adeværul
ori minciuna? Argumentaþi.
16. Fiecare dintre voi ar dori sæ i se spunæ numai adeværul. Dar voi, la
rîndul vostru, cum procedaþi?
17. Cîte minciuni „mici“ ori „nevinovate“ spuneþi pe zi? Væ ruøinaþi în
asemenea cazuri? Exemplificaþi.
18. Cum credeþi, ce e mai grav: sæ spui o minciunæ ori sæ tæinuieøti
adeværul? Argumentaþi.

Laborator
19. Alcætuiþi un dialog, din şase replici complete, cu înþeleptul Socra-
te despre o altæ valoare moralæ.

20. Tudor Arghezi spunea: Viaþa noastræ oscileazæ între douæ contra-
dicþii: datoria de a spune adeværul øi necesitatea de a-l ascunde. Lucraþi
în echipe.
Pornind de la aceastæ afirmaþie, comentaþi
relaþiile posibile dintre:
• medici – pacienþi;
• bunici – nepoþi;
• juristul în funcþiune – rudele sale;
• alte sugestii.

138
 Model:

Codul bunelor maniere

Dupæ mine, copiii trebuie sæ spunæ pærinþilor adeværul.
adesea, însæ din teama de a nu fi înþeleşi, îl ascund.
aceasta...

21. Poate adeværul sæ provoace uræ între oameni? Exemplificaþi øi

argumentaþi. Lucraþi în perechi.

Repere:
² pærinþi – copii ² øef – subaltern
² profesor – elev ² etc.
22. Adeværul despre explozia reactorului de la staþia atomicæ din Cer-
nobîl a fost tæinuit. Cum credeþi, ce s-ar fi întîmplat dacæ populaþia ar fi fost
informatæ la timp?
22.1. Cum aþi proceda voi în acest caz, dacæ aþi fi demnitari de
stat?
22.2. Este valabil proverbul Nu pofli sã ascunzi nici focul, nici
adevãrul pentru situaþia descrisæ? De ce?
23. Cu ce aþi asocia adeværul? Argumentaþi. Lucraþi în perechi.

Model:
• cu Dumnezeu;
• cu o foaie imaculatæ;
• cu un trandafir alb...
24. Prezentaþi adeværul (esenþa lui) printr-un desen. Comentaþi-l.
25. Caracterizaþi, în patru enunþuri, un personaj din literatura românæ,
rusæ sau universalæ (la alegere), care pune adeværul mai presus de orice.
Lucraþi în echipe.
Repere:
² meşterul manole din Mænæstirea Argeºului;
² ceaþki din Prea multæ minte stricæ (Горе от ума)
de a. Griboedov;
² Hamlet din piesa omonimæ a lui W. shakespeare.
26. Comentaþi desenul. Cum credeþi, în ce am putea mæsura greuta-
tea adeværului? Argumentaþi.

139
 Argument
Codul bunelor maniere
27. Citiþi fragmentul din povestirea Puiul de I.Al. Brætescu-Voineøti.
Cum credeþi, ar fi avut puiul de prepeliþæ o altæ soartæ, dacæ mama îi
spunea adeværul?

De atunci au început zile triste pentru bietul pui, se uita cu

ochii plînøi cum fraþii lui se învæþau la zbor dimineaþa øi seara;
iar noaptea, cînd ceilalþi adormeau sub aripa mamei, el o între-
ba cu spaimæ:
— Mamæ, nu e aøa cæ o sæ mæ fac bine? Nu e aøa c-o sæ merg
øi eu sæ-mi aræþi cetæþi mari øi rîuri, øi marea?
— Da, mamæ, ræspundea prepeliþa, silindu-se sæ nu plîngæ.
ªi a trecut vara…
28. Citiþi afirmaþia lui Octavian Paler. Scrieþi, în opt enunþuri, un text
coerent avînd drept reper afirmaþia de mai jos:
Oare ceea ce ajutæ viaþa sæ triumfe poate pæta adeværul? ªi apoi,
adeværul mi se pare mai puþin important decît un copil care moare
de foame sau decît un om care arde pe rug. Dacæ el nu mæ ajutæ sæ
înlætur aceste suferinþe, înseamnæ cæ e un adevær ineficace…

Cum vorbim, cum scriem

29. Completaþi enunþurile cu o informaþie potrivitæ din text.
a) eşti absolut sigur cæ ceea ce vrei sæ-mi spui…
b) aşadar, în realitate, tu nu ştii dacæ…
c) Dacæ ceea ce vrei sæ-mi spui nu este nici adeværat, nici
Bine, nici…
30. Completaþi spaþiile libere cu formele necesare ale substantivului
adevær.
a) __________ te poate înælþa la Divinitate sau te poate
coborî în starea cea mai de jos.
b) avem nevoie de __________, aşa cum avem nevoie de
iubire, de respect, de curaj.
c) Falsificarea _____________ înseamnæ minciunæ.
31. Citiþi cuvintele. Încadraþi-le în enunþuri, utilizînd verbe la modul
condiþional øi la modul conjunctiv:
mæreþie, absolut, contradicþie, suferinþæ, îndoialæ.

140
 32. Alcætuiþi enunþuri folosind sinonimele:

Codul bunelor maniere

• adevær, realitate, justeþe;
• suferinþæ, durere, chin, boalæ, neajuns.
34. Încadraþi în enunþuri cuvintele omonime:
absolut (desævîrøit) – absolut (infinit).
35. Improvizaþi un dialog din øase replici complete pe tema: Adeværul
doare, utilizînd verbe la modul condiþional.
36. Alcætuiþi enunþuri cu ajutorul expresiilor: adeværul e aur, adeværul
e pretutindeni, adeværul doare, adeværul e gol, adeværul este Dumnezeu.
37. Scrieþi verbele la modul conjunctiv, timpul prezent, dupæ cum ur-
meazæ: a spune, a proceda, a fi, a spune, a fi.
Un bun creøtin trebuie… numai adeværul. el trebuie… aøa,
færæ a-øi pune întrebarea dacæ e bine sau nu. Deoarece orice
minciunæ trebuie… descoperitæ pînæ la urmæ. cînd staþi la
îndoialæ, încercaþi… adeværul. cæci nimic nu poate… mai fru-
mos ca adeværul.

Autograf
39. Citiþi versurile lui Rudyard Kipling ºi spuneþi cînd am putea sæ ne
consideræm cu adeværat Oameni?

De poþi vorbi mulþimii færæ sæ minþi ºi dacæ

Te poþi plimba cu regii færæ a te-ngîmfa;
De nici amicii, nici duºmanii, nu pot vreun ræu sæ-þi facæ
Fiindcæ doar dreptatea e cælæuza ta;
ªi dacæ poþi sæ umpli minuta trecætoare
sæ nu pierzi nici o filæ din al vieþii tom,
Vei fi, cu-adeværat, stæpîn al vieþii tale
ªi nu îþi va fi jenæ sæ te consideri om!

39.1. Selectaþi 1-2 principii de viaþæ atestate în versurile de mai

sus, pe care le consideraþi mai importante. De ce?

Repere:
² a nu minþi niciodatæ;
² a nu fi orgolios;
² a avea cælæuzæ doar dreptatea;
² a folosi raþional timpul;
² varianta proprie.
141
 Preferinþe

„Se spune cæ atuncea cînd

cînta – sæ-i poatæ auzi cîntul
sonor – chiar soarele mai jos
se cobora øi stelele se-opreau
din mersul lor.“
Nicolae Dabija

PAØII LUI ORFEU

(Fragment)
Demult, træia, în Tracia mun- ochii ei privindu-se mereu, de fo-
toasæ, poetul ce cînta precum un cul care inima-i ardea.
zeu… Neîntrecutæ de vreun muri- Vai! Însæ – chiar în ziua nunþii
tor øi aleasæ cîntarea îi era, øi-l prea- lor – cælcæ din întîmplare, lîngæ stei,
mæreau orfeu. euridice un øarpe-otrævitor, care-øi
se spune cæ atuncea cînd cînta – înfipse colþi-n carnea ei.
sæ-i poatæ auzi cîntul sonor – chiar Pe braþele-i iubita lui muri; øi
soarele mai jos se cobora øi stelele lira, în durerea ei amaræ, cîntæri atît
se-opreau din mersul lor. munþii se de triste slobozi, cæ pîn’ øi pietrele
clinteau din loc, cu tot cu zæri, din munte læcrimaræ.
venind mai de aproape sæ-l admire, o, Zeus! cætre bolta-ntunecatæ
sæ-i poatæ asculta cele cîntæri, pline strigæ orfeu. iubitei dæ-i suflare!
de vrajæ øi dumnezeire. Dar Zeus era surd de astæ datæ;
Dar iatæ cæ s-a-ndrægostit orfeu bolta-l privea de sus nepæsætoare…
de nimfa euridice, øi-i cînta, în
Nicolae Dabija
Lexic
neîntrecutæ – aici: unicæ stei – colþ de stîncæ
a se clinti – a se miøca a înfige – воткнуть
a admira – a privi cu liræ – harpæ
încîntare suflare – aici: viaþæ
vrajæ – farmec boltæ – cer
nimfæ – zeitate a apelor, de excepþie – neobiønuitæ
munþilor, pædurilor miraculos – fantastic
142
 Preferinþe
A a trece – trecut – neîn- C zi – noapte
trecut a arde – a se stinge
a mæri – a preamæri aproape – departe
vrajæ – vræjitor D a cînta precum un zeu

Întrebæri, întrebæri
1. Ræspundeþi la întrebæri:
a) La ce instrument cînta poetul trac?
b) Cu cine l-aþi putea asemæna pe Orfeu?
c) Ce aþi sesizat neobiønuit în felul de expunere a legendei?
d) Ce impresii v-a produs lectura textului?
2. Selectaþi øi citiþi alineatele în care se descrie cum cînta Orfeu.
3. Împærþiþi textul în pærþi logico-semantice øi intitulaþi-le.
4. Încercaþi sæ redaþi în prozæ povestea lui Orfeu.
5. Propuneþi un final fericit pentru aceastæ poveste de iubire.

Un gînd, o pærere
6. Priviþi desenele. Numiþi cîþiva instrumentiøti, virtuozi ai instrumen-
telor indicate.

7. Cu cine aþi vrea sæ mergeþi la un concert de muzicæ uøoaræ, muzicæ

clasicæ? Argumentaþi.
8. Citiþi îmbinærile de cuvinte. Alegeþi una din ele. Justificaþi alegerea.

Muzicæ uøoaræ, muzicæ rock, muzicæ clasicæ, muzicæ po-

pularæ, muzicæ pop, muzicæ folk.
9. Ce sentimente, emoþii, asociaþii væ trezeøte muzica de orgæ?

Repere:
mi-am imaginat, îmi amintesc, o asociez cu…, îmi place…,
îmi sugereazæ…
143
 10. Încadraþi în enunþuri îmbinærile/ expresiile: cîntare aleasæ, cînt
Preferinþe
sonor, cîntæri pline de vrajæ, cîntece pline de dumnezeire.
11. Citiþi expresiile. Gæsiþi echivalentul lor.
• cînta de se cutremurau geamurile;
• cînta ca o privighetoare;
• cînta de se întuneca soarele.
12. Alcætuiþi un monolog, din 4-5 enunþuri, despre muzica preferatæ.
Utilizaþi adjective la gradul superlativ.

Model:
Îmi place nespus de mult muzica popularæ. ea este foarte
melodioasæ. o ascult øi cînd mi-e bine, øi cînd mi-e greu.
13. Amintiþi-væ care a fost cel mai frumos cîntec din copilæria voastræ
pe care l-aþi învæþat sau l-aþi auzit.

Repere:
cine v-a învæþat, cînd, cu cine l-aþi cîntat, despre ce este, e o
aducere aminte despre, cu pærere de ræu.

14. Citiþi termenii muzicali de mai jos. Ce semnificaþii au? Se asea-

mænæ cu unele cuvinte din limba românæ? Cum credeþi, de ce?
Allegretto, coda, forte, fortissimo, largo, lento, piano.

Laborator
15. Completaþi tabelul cu nume de interpreþi români.

muzicæ muzicæ muzicæ muzicæ

popularæ uøoaræ clasicæ folk
Model: maria Tænase Nelly ciobanu maria cebotari iurie sadovnic
... ... ... ...
15.1. Relataþi momente din activitatea de creaþie a acestor inter-
preþi. Utilizaþi øi locuþiuni substantivale.
16. Formulaþi cîteva întrebæri pentru un eventual interviu cu una dintre
vedetele: Ion Suruceanu, Anastasia Lazariuc, Natalia Barbu, Dan Bælan,
Paula Seling, Natalia Gordienco.
17. Relataþi impresiile de la un concert vizionat recent (în sælile de
concerte, la TV): muzicæ popularæ, clasicæ, rock, uøoaræ.
18. Comentaþi, în 4 enunþuri, aforismul:
Pæzeøte-þi gura de vorbe, dar nu øi de cîntec.
(Grigore Vieru)
144
 Îndrumar de gramaticæ

Preferinþe
Locuþiuni substantivale

Ce sînt? Cum se formeazã?

locuþiunile substantivale sînt
grupuri de cuvinte cu înþeles
unitar, care, din punct de vedere
gramatical, se comportã ca sub-
stantivele. ele pot fi înlocuite cu
sinonime substantivale.
multe dintre ele s-au for-
mat din locuþiunile verbale
prin substantivizarea ver-
bului la infinitivul lung.

Locuþiuni Locuþiuni Sinonime

verbale substantivale substantivale
a scãpa din vedere scãpare din vedere uitare
a trage în þintã tragere în þintã ochire
a-ºi bate joc bãtaie de joc înjosire
a fi cu dare de mînã dare de mînã dãrnicie
a se abate de la regulã abatere de la regulã excepþie
a-ºi aduce aminte aducere-aminte amintire
a-i pãrea rãu pãrere de rãu regret
a þine minte þinere de minte memorie
a face bine facere de bine binefacere
vrute ºi nevrute bîrfe
verzi ºi uscate minciuni
stîlpul casei bãrbat
vorbã grea insultã

Cum vorbim, cum scriem

19. Citiþi ºi completaþi enunþurile cu locuþiunile substantivale adecvate.
a) Gheorghe asachi a fost …
b) cîntãreþul ºi-a exprimat … pentru cele întîmplate.
c) motivul … a scriitorului adrian Pãunescu a fost un
stop cardiac.
d) aceastã persoanã cautã mereu …
e) rar întîlneºti oameni cu …
(pãrere de rãu, încetare din viaþã, deschizãtor de drumuri,
dare de mînã, nod în papurã)
145
 20. Citiþi locuþiunile ºi identificaþi sinonimele substantivale ale acestora:
Preferinþe
verzi ºi uscate leneº
vorbã grea insultã
stîlp de cafenea ranã
exces de zel sîrguinþã
carne vie minciuni
20.1. Alcãtuiþi 2-3 enunþuri cu unele locuþiuni substantivale.

21. Citiþi enunþurile. Scrieþi-le, înlocuind locuþiunile substantivale

printr-un sinonim.
a) Patria e aducerea-aminte de zilele copilæriei. (alecu russo)
b) Andrei simþea o pærere de ræu în urma neînþelegerilor
apærute.
c) La cea mai micæ nebægare de seamæ puteai sæ cazi în præpastie.
d) Asculta cu luare-aminte, zicînd numai cînd mæ opream: „Øi
pe urmæ?“ (i.al. Brætescu-Voineøti)
22. Citiþi ºi selectaþi locuþiunile substantivale potrivite.
a) m-am sãturat de (punctul de vedere, facerea de bine)
pe care îl exprimi.
b) am revenit din vacanþã cu o mare (aducere-aminte,
pãrere de rãu).
c) Pentru maria (stîlpul din cafenea, stîlpul casei) era
unchiul ei, care a crescut-o de micã.
d) (inerea de minte, aducerea-aminte) este un lucru pe
care ºi-l doreºte fiecare om.
23. Alcãtuiþi enunþuri cu locuþiunile substantivale de mai jos:

Øtiinþã de carte, verzi ºi uscate, facere de bine, þinere de minte.

Autograf
24. Citiþi informaþiile. Urmaþi apoi sfaturile medicilor indieni.

Trezeøte-te øi cîntæ!
Citiþi cu luare-aminte. Savanþii au constatat cæ melodiile cal-
meazæ. Aøadar, dacæ cineva v-a indispus, cîntaþi un pic øi buna
dispoziþie va reveni.
Medicii antici indieni susþineau cæ asupra organismului uman
influenþeazæ pozitiv intonarea anumitor sunete.
sunetul „a-a-a“ maseazæ favorabil glanda tiroidæ.
Dacæ îngînæm pe aceeaøi notæ sunetul „i-i-i“, zîmbind, se
relaxeazæ creierul.
iar pentru inimæ e bine sæ cîntæm „o-u-o-u-o-u“.
146
 CARTEA. TÎRGURI ØI LANSÆRI DE CARTE
1. cunosc un tînær student de
la Universitatea Tehnicæ. citeøte
foarte multæ literaturæ. Uneori
dæ gata o carte într-o singuræ zi.
ªi nu e vorba de vacanþe!
e un student sîrguincios, citeºte
enorm. cum reuøeøte? Vreau sæ
accentuez, parafrazînd un dicton
latin, cæ nu citeøte mult, ci multe.
cînd îl întreb de ce reciteøte
cærþile, îmi ræspunde cæ de
fiecare datæ gæseøte ceva nou în
ele. sînt mulþi cititori care, dupæ
o scurtæ vreme nu-øi mai amin-
tesc autorul, titlul. Personajele
devin el, ea, celælalt. iar cînd e
vorba de subiect, ræspunsul, de
obicei, e urmætorul: „Îmi vine
greu sæ povestesc.“ o asemenea
lecturæ e inutilæ.
3. citiþi „pe viu“ volumele lui
eminescu, creangæ, arghezi, Ba-
covia, sadoveanu. Numai aøa veþi
descoperi adeværata valoare a lor.
Nu uitaþi øi de cooper, Hugo,
Flaubert, stendhal, dar nici de
labiø, stænescu, Vieru, Druþæ etc.
acum sufletele voastre au cea mai
mare deschidere pentru a
îmbræþiøa frumosul. Tot ce se acu-
muleazæ acum e pentru totdeau-
na. e ceva care nu pleacæ øi nu
pæræseøte. mai tîrziu veþi reveni la
o lecturæ mai aprofundatæ. acum
uniþi-væ sufletul cu frumosul.
Preferinþe
„…cæ nu este alta øi mai fru-
moasæ, øi mai de folos în
toatæ viaþa omului zæbavæ
decît cetitul cærþilor…“
Miron Costin
2. sînteþi la vîrsta cînd
væ despærþiþi de Contele de
Monte Cristo al lui alexandre
Dumas. Dacæ nu l-aþi „desco-
perit“ pînæ acum, græbiþi-væ,
contele væ va spune în curînd
„adio!“ cæutaþi-i pe cei trei
muøchetari acum, la vîrsta
aventurilor øi a peripeþiilor
pline de mister. ca mîine,
gîndul vostru va fi la senti-
mentala dramæ Doamna cu
camelii de alexandre Dumas-
fiul.
aºadar, avante!
4. la începutul vieþii e
bine sæ citim cu nesaþ orice,
cæci mai tîrziu, alegerea e
necesaræ. Vine perioada în
care ni se impune o anumitæ
disciplinæ. englezii, un popor
cult øi civilizat, nu citesc mult,
dar citesc temeinic. lectura e
o alimentare cu „combus-
tibil“, o refacere a potenþi-
alului spiritual.
147
 Lexic
Preferinþe
a da gata – aici: a termina rigoare – stricteþe
de citit temeinic – основательно
inutil – færæ folos cu nesaþ – cu læcomie
aventuræ – acþiune exces – aici: abuz,
îndræzneaþæ øi exagerare
riscantæ potenþial – aici: capacitate
mister – enigmæ de muncæ
a descoperi – a gæsi, a afla aprofundat – глубоко
a acumula – a aduna, a con- avante! – înainte!
centra combustibil – горючее
a se impune – a se afirma

A util – inutil – a utiliza D economic

potenþial
B mister – tainæ spiritual
a acumula – a aduna
cu nesaþ – cu poftæ originalæ
potenþial – capacitate copertæ
trainicæ

Întrebæri, întrebæri
1. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Tînærul citeøte mult sau multe? Care e diferenþa?
b) El citeøte uneori cîte o carte pe zi. Dar voi?
c) La ce vîrstæ e bine sæ citim de toate? Dar selectiv?
d) Sînteþi un cititor atent? Reþineþi, de obicei, numele autorului, perso-
najele, subiectul?
e) Preferaþi sæ recitiþi cærþile? Ce carte aþi citit-o de mai multe ori? De
ce?
2. Citiþi expresiile øi încadraþi-le în propoziþii.
Om cu carte, sete de carte, a face carte, a trimite carte, carte poø-
talæ.
3. Completaþi.
² ar trebui sæ citeøti…
² ce-ai zice sæ citim…
² aø vrea sæ citesc…
² ar fi bine sæ citesc…
² se zice cæ înveþi mai uºor o limbæ dacæ citeºti…
148
 4. Citiþi îmbinærile de cuvinte. Comentaþi una, la alegere.

Preferinþe
Nuvelæ de dragoste, articol øtiinþific, povestire fantasticæ,
poveøti interesante, carte de aventuri, roman poliþist.
5. Relataþi succint subiectul unei cærþi citite.

Un gînd, o pærere
6. Numiþi prima carte pe care aþi citit-o sau v-a povestit-o cineva.
Precizaþi cine øi cînd.
7. Relataþi o istorioaræ pe tema: Cartea copilæriei mele.
8. Prezentaþi o carte cu autograf din biblioteca personalæ sau procu-
ratæ de la o lansare de carte, de la un tîrg de carte. Dacæ nu aveþi nici una,
cine aþi vrea sæ væ dea un autograf?

Repere:
² cum se numeøte cartea;
² cine þi-a scris sau ai vrea sæ-þi scrie autograful?
² în ce an?
² alte detalii.
9. Descrieþi/ prezentaþi cea mai veche sau cea mai de preþ carte
(relicvæ) din biblioteca familiei.
10. Faceþi o relatare despre biblioteca personalæ/ a familiei:
• numærul de cærþi;
• aria tematicæ;
• cartea preferatæ;
• cartea cea mai veche etc.
11.
1 Realizaþi un interviu-fulger cu o persoanæ: coleg, rudæ, profesor etc.
a) Cîte pagini citeøti pe zi?

10
b) Dar cîte ai dori sæ citeøti? De ce?
c) Ce carte ai lua la drum?
d) Dar la mare? La munte? Argumenteazæ.

20 e) Care ar fi, în opinia ta, 25 de cærþi importante?

f) Dar care este cea mai importantæ?
11.1. Cum citiþi voi?
• Faceþi notiþe (maxime, descrieri frumoase etc.);
• pe „diagonalæ“;
• citiþi numai scenele de dragoste;
• citiþi aceeaºi carte de mai multe ori? exemplificaþi.
149
 12. Improvizaþi un dialog telefonic în urmætoarea situaþie: aveþi
Preferinþe
nevoie de o carte pe care aþi væzut-o în biblioteca prietenei/ prietenului
øi o rogi pe ea/ îl rogi pe el s-o gæseascæ øi sæ v-o aducæ la øcoalæ.
Trebuie sæ-i spuneþi:
• despre ce carte e vorba (titlul, autorul, colecþia etc.);
• locul ei în bibliotecæ;
• cum aratæ coperta øi cotorul;
• alte semne.
13. Improvizaþi monologul („plînsul“) unei cærþi neîngrijite, rupte.

Puteþi începe astfel:

Ce zile am ajuns… Stau pe raft, chiar la margine, dar nimeni
nu-øi îndreaptæ privirea spre mine. Au fost însæ timpuri cînd…

Laborator
14. Examinaþi desenul. Comentaþi
situaþia acestui „erou“:

• citeøte ræu;
• nu citeøte;
• a tradus greøit un text;
• alte sugestii.

Concurs
15. Alegeþi cîte o carte din expoziþia pregætitæ øi susþineþi argumentat
alegerea. Juriul va menþiona echipa care va fi mai convingætoare, va pro-
pune informaþia cea mai captivantæ, formulatæ corect din punct de vedere
gramatical etc. Se recomandæ, pentru pregætire, utilizarea dicþionarelor, a
Îndrumarului de gramaticæ.
16. Imaginaþi-væ cæ sæptæmîna trecutæ aþi fost la un tîrg internaþional de
carte care a avut loc în incinta Bibliotecii Naþionale. Relataþi ce þæri øi-au
prezentat apariþiile editoriale, ce cærþi aþi cumpærat. Argumentaþi.
16.1. Faceþi oral /în scris recenzia unei cærþi care v-a impresio-
nat: care este titlul cærþii, cine este autorul ei, care este subiectul
etc. Folosiþi corect pronumele personale.
17. Pregætiþi, grafic, apoi prezentaþi reclama unei cærþi/ unui manual
care væ place mult øi aþi vrea sæ fie procurate øi de alþi colegi. Comentaþi
desenele, culorile etc.
18. Fiecare echipæ îøi alege cîte un volum de versuri sau prozæ øi face
o adnotare scurtæ (4-5 propoziþii), indicînd:
• autorul;
• ce reprezintæ volumul;
• cui îi este adresatæ (profesorilor, elevilor, cititorilor în general etc.).
150
 19. Prezentaþi o carte neobiønuitæ. Luaþi exemplu de la delfinul din

Preferinþe
imaginea de mai jos.
Repere:
² mærime;
² vechime;
² tematicæ;
² structuræ;
² prezentare graficæ etc.
Model:
Uitaþi-væ cum aratæ cærþile din olanda. Deoarece la noi e
frig, haina cærþii, coperta, e groasæ, foile sînt albe ca zæpa-
da din olanda…
Pentru informaþii: cea mai mare carte din lume se aflæ într-un
muzeu din amsterdam (olanda). ea se intituleazæ Culegere de
reguli marine. Înælþimea ei este egalæ cu cea a unui om de
staturæ mijlocie, læþimea este de un metru, iar grosimea – de
aproape o jumætate de metru.

20. Dacæ aþi încerca sæ scrieþi cîndva o carte, despre ce ar fi aceasta?

Povestiþi øi argumentaþi.
21. Fiecare fiinþæ, obiect are o poveste a sa. Încercaþi sæ relataþi po-
vestea unei cærþi. Puteþi începe astfel: A fost odatæ o carte care se
numea… Aceastæ carte a fost scrisæ de…

Model:
sînt o cærþulie de buzunar. mæ numesc Luceafærul, iar
autorul meu este mihai eminescu. m-am næscut la edi-
tura arc. Pærinþii mei au avut grijæ sæ fiu interesantæ,
atractivæ, utilæ. De la tipografie am ajuns la libræria… cum
credeþi cæ se numeøte? Tot „luceafærul“. m-a procurat un
tînær pe nume cælin. mæ poartæ zilnic cu el în buzunarul
de la hainæ. cînd are timp, mæ citeøte cu multæ dragoste.
citeøte cu voce, are glas foarte plæcut. Îmi place mult.
Uneori îi citeøte ºi prietenei sale, rodica…
151
 22. Formulaþi cîteva sfaturi pentru un adolescent/ o adolescentæ care
Preferinþe
nu a citi nici o carte în viaþa sa.

• cærþile te ajutæ ...

• citeşte pentru ...
• lectura te poate face ...
• citind mereu ...
• lectura, acestæ distracþie ...
23. Improvizaþi o discuþie (dezbatere) pe tema: Duminica în familia
noastræ. Alegeþi una dintre ocupaþiile familiei øi povestiþi.

² lectura cærþilor; ² mersul la bisericæ;

² vizionarea programelor TV; ² jocurile de hazard;
² lectura Bibliei; ² odihna activæ etc.

Argument
24. Citiþi aforismele. Comentaþi unul din ele, la alegere.

• Lectura, iatæ învæþætura cea mai bunæ.

(aleksandr Puøkin)
• O lecturæ plæcutæ este tot atît de folositoare sænætæþii ca
øi exerciþiile corporale.
(immanuel Kant)
• Marile cærþi sînt irezistibile.
(Victor Hugo)
• Cei ce topesc multe lumînæri în citirea cærþilor, topesc øi
vederea ochilor..., dar cei ce n-au cæutat niciodatæ pe
slove, mæcar cæ øi-au pæzit mai ascuþitæ vederea ochilor,
însæ neøtiinþa i-a vîrît în întuneric øi în tartarul necu-
noøtinþei.
(Dimitrie cantemir)
• Existæ într-adevær un duh al casei – cartea.
(Grigore Vieru)
• Cît citeøti, atîta creøti,
Cît citeøti, atîta eøti.
(Vasile romanciuc)
152
 *

**
eu tu el ea noi voi ei ele
F o r m e
lungi scurte lungi scurte lungi scurte lungi scurte lungi scurte lungi scurte lungi scurte lungi scurte
(acc.*) (neacc.**) (acc.*) (neacc.**) (acc.*) (neacc.**) (acc.*) (neacc.**) (acc.*) (neacc.**) (acc.*) (neacc.**) (acc.*) (neacc.**) (acc.*) (neacc.**)

N. eu - tu - el - ea - noi - voi - ei - ele -

acc. – accentuate
G. al al al al

neacc. – neaccentuate
- - - - (a, - (a, - - - - - (a, - (a, ai, -
ai, ai, ai, ale)
ale) ale) ale) lor
lui ei lor
Îndrumar de gramaticæ

D. mie îmi, þie îþi, lui îi, i ei îi, i nouæ ne vouæ væ, lor le, lor le,
mi þi ni vi, li li
Declinarea pronumelor personale

v-

a. (pe) mæ, (pe) te (pe) îl, (pe) o (pe) ne (pe) væ, (pe) îi, (pe) le
mine m- tine el l ea noi voi v- ei i- ele

V. - - tu! - - - - - - - voi! - - - - -

Preferinþe

153
 exemple:
• cine þi-a dat cærþile acestea?
Preferinþe
• Fratele lui Victor e student?
• Un coleg m-a invitat azi la bibliotecæ.

Cum vorbim, cum scriem

25. Scrieþi øi completaþi propoziþiile.
a) Prietena mea are o bibliotecæ mare. cærþile (ea; geni-
tiv) sînt aranjate conform criteriului tematic.
b) la olimpiada de limba românæ (eu; dativ) au dat cærþi
interesante.
c) (voi; dativ) plac poveøtile?
d) (el; dativ) ion îi plac romanele de aventuri.
26. Traduceþi:
a) Вчера нас вызывали к директору.
b) Помоги моему другу, он нуждается в помощи.
c) Мария позвонила только мне. У нее не было
жетонов/ карточки.
d) Вы любите фильмы ужасов?
e) Чья эта записная книжка?
f) Ирина пригласила в гости и вас?
g) Я тебе звоню уже два дня!
h) В Кишинэу мы встретили Виталия.
i) Попроси маму!
î) Скажи отцу, куда идешь.
Autograf
27. Citiþi curiozitæþile. Care din ele v-a impresionat? De ce? Mai
cunoaøteþi øi altele?
• Fabulistul La Fontaine scria numai cînd ploua.
• Lermontov scria oriunde.
• Homer øi Socrate n-au scris în viaþa lor nici un rînd.
Toate operele lor ei le pæstrau în memorie din simplul
motiv cæ nu øtiau sæ scrie.
• Balzac îøi scria cærþile îmbræcat în straie de cælugær.
• Mark Twain gîndea øi scria numai culcat.
• George Sand putea sæ-øi scrie romanele numai noaptea.
• Goethe avea nevoie de o liniøte perfectæ pentru a putea
crea. El se închidea într-o cameræ izolatæ, în care nu tre-
buia sæ pætrundæ nici un zgomot.
• Dickens obiønuia sæ bea cîte un pahar de apæ caldæ la
fiecare 50 de rînduri scrise.
154
LITERATURA ROMÂNÆ

s O þaræ, o casæ, o limbæ...

s Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
s Lumea este aºa cum este...
 Semne convenþionale
la literatura românæ

Exerciþii Completaþi-væ
lexicale cunoøtinþele

Lexic Îndrumæri

Întrebæri Teme pentru

øi teme acasæ

Exerciþii Succese,
de dezvoltare insuccese
a vorbirii (evaluare)

Vraja
cuvintelor
 O þaræ,
o casæ,
o limbæ...
ALEXEI MATEEVICI, CÎNTÃREfiUL LIMBII NOASTRE

„Alexei Mateevici ... ar fi fost

un poet mare dacæ træia.“
G. Cælinescu

Exerciþii lexicale
1. Citiþi. Pronunþaþi corect diftongul ea în cuvintele:
admiterea, familiarizarea, greacã, cuvîntarea, deschiderea, culmea.
1.1. Alcãtuiþi enunþuri cu ajutorul cuvintelor evidenþiate.
2. Citiþi versurile. Fiþi atenþi la pronunþarea cuvintelor evidenþiate.
Atunci cînd soarele apune
ªi zarea arde-nflãcãratã,
Atuncea inima îmi spune
Durerea ei nemîngîiatã.
ªi tot mã-nºel ºi trag nãdejde,
Cã mi-i departe alinarea
Dar mintea mea mã amãgeºte
ªi tot mai tare mã munceºte.
Alexei Mateevici
2.1. Formaþi pluralul cuvintelor: zarea, durerea, alinarea, mintea.
Observaþi alternanþa sunetelor.

Viaþa øi activitatea literaræ

Viitorul poet s-a nãscut la 28 martie 1888, în satul Cãinari, în
familia preotului Mihail Mateevici. Copilãria ºi-a petrecut-o în
satul Zaim, unde mai tîrziu a fãcut ºi ºcoala primarã. Conform
157
 tradiþiei familiale, este înscris la ªcoala Teologicã din Chiºinãu,
pe care a absolvit-o cu succes, figurînd pe lista elevilor „de cate-
O þaræ, o casæ, o limbæ...
goria I cu privilegii“. Acest fapt i-a permis admiterea în ultimul
an al Seminarului Teologic din Chiºinãu. La seminar i-a citit pe
Eminescu, Alecsandri, Negruzzi, Caragiale etc. Tot în aceastã pe-
rioadã, tînãrul Mateevici citeºte cu viu interes operele lui Puºkin,
Nekrasov, Aleksei Tolstoi, Turgheniev, Dostoievski. Debuteazã
ca publicist, la vîrsta de 18 ani, la ziarul
Basarabia. Prima creaþie originalã a lui
A. Mateevici — schiþa Toamna — a fost
publicatã în aceeaºi gazetã, în 1906.
Pe parcursul activitãþii sale literare,
Alexei Mateevici s-a manifestat ca pub-
licist ºi traducãtor, prozator ºi folclorist,
Casa din Zaim, unde a locuit poetul dar principala sa vocaþie a fost cea de
poet. Dintre primele poezii ale poetului pot fi remarcate
Cîntecul zorilor, fiãranii, fiara ºi Eu cînt.
Alexei Mateevici a absolvit Seminarul Teologic, fiind cel
mai bun elev al promoþiei. El cunoºtea mai multe limbi, printre
care greaca, latina, slavona, franceza, germana ºi rusa. Apoi ºi-a
fãcut studiile la Academia Teologicã din Kiev, întemeiatã de
marele nostru cãrturar Petru Movilã. Mai tîrziu, e numit profe-
sor la Seminarul Teologic din Chiºinãu, unde predã greaca ºi
latina. Însæ activitatea sa pedagogicã nu avea sã dureze mult.
În 1915 este înrolat ca preot militar ºi ajunge pe frontul de
la Mãrãºeºti. Sosind în concediu la Chiºinãu, pe la mijlocul
lunii mai 1917, A. Mateevici participã la Congresul învãþãtorilor
din Basarabia unde a luat cuvîntul. În cuvîntarea sa, printre
multe alte idei importante, s-a referit ºi la unitatea limbii ºi a
literaturii din Basarabia, cu cea de peste Prut. În acest context,
a afirmat: „N-avem douã limbi ºi douã literaturi, ci numai una,
aceeaºi ca cea de peste Prut...“
Puþin mai tîrziu, revenind de pe front, special, la deschi-
derea cursurilor de limba ºi literatura românã pentru învã-
þãtorii basarabeni, A. Mateevici a declamat în faþa pedagogilor
poezia Limba noastrã, cea care a constituit culmea creaþiei sale
literare.
Succesul rãsunãtor al poeziei Limba noastrã l-a înaripat pe
Mateevici, i-a dat un puternic impuls creator. Dupã întoar-
cerea sa pe frontul de la Mãrãºeºti, la sfîrºitul lui iunie 1917,
scriitorul a avut o neobiºnuitã inspiraþie poeticã. În mai puþin
de trei sãptãmîni, a tradus ºi a scris zeci de versuri originale,
unele dintre care au ræmas însæ neterminate. S-a stins din viaþã
la 26 august 1917.
158
 Lexic

O þaræ, o casæ, o limbæ...

a (se) iniþia – a lua cunoºtinþã a se referi – a face trimitere
a (se) manifesta – a arãta, culme – apogeu, vîrf
a demonstra a constitui – составлять
a înrola – призвать (в армию)

Întrebæri øi teme
1. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Care sînt momentele importante din biografia lui Alexei Mateevici?
b) Ce preocupãri literare a avut?
c) Numiþi prima sa lucrare originalã.
d) Ce limbi cunoºtea poetul?
e) Ce a spus Alexei Mateevici despre limbã?
f) Unde a declamat scriitorul poezia Limba noastrã?
g) Ce l-a înaripat pe A. Mateevici spre o activitate literarã intensã?
2. Formulaþi 4-5 întrebãri pentru un interviu imaginar cu poetul.

Completaþi-væ cunoøtinþele
Alexei Mateevici a fost un copil foarte sensibil, cuminte,
iubitor de toþi ai lui: de pãrinþi, de fraþi ºi de surori. Îndeosebi
îºi iubea mama. Se þinea de ea toatã ziua, întrebînd-o de toate
ºi cerîndu-i sã-i spunã basme. Basmele îl fermecau.
Era bolnãvicios. Nu a fost boalã copilãreascã sã nu îl atingã.
Jucãriile nu-i plãceau. În locul lor prefera sã
înveþe literele din cãrþi ºi ziare. Era nespus de
bucuros cînd învãþa o nouã literã.
A absolvit Seminarul Teologic din Chiºinãu,
fiind primul la învãþãturã. Era mult iubit de profe-
sori, mai ales de cel de filozofie.
Ion Buzdugan, scriitor contemporan cu poetul,
ni-l descrie astfel pe Mateevici: „Înalt ºi sprinten,
ca un paltin, pe umerii rotunzi avea un cap de Crist
blajin, încadrat în plete lungi, castanii ºi barbã
blondã, despicatã în douã. Faþa blîndã, fruntea
înaltã, luminoasã, ochi cãprui“.
Iatæ alte cîteva mãrturisiri despre copilul
A. Mateevici: „Avea un suflet închis — nici celui
Alexei Mateevici mai bun prieten nu i se destãinuia. Nu vorbea cu
cu familia sa, 1916 cei în care n-avea încredere. Cînd se aduna însã cu
159
 prietenii, vorbea mult. Nu-i plãcea sã scrie nimic despre viaþa
lui. Se destãinuia oral, în scris – niciodatã. Era cel mai bun
O þaræ, o casæ, o limbæ...
pãstrãtor al tainelor. Dar era ºi mare iubitor de naturã“.

Vraja cuvintelor

3. Citiþi expresiile biblice. Comentaþi expresia care v-a plãcut mai

mult, fãcînd legãturã cu actualitatea.

² Daþi Cezarului ce-i a Cezarului.

² La început a fost Cuvîntul.
² O nenorocire nu vine niciodatã singurã.
² Pace vouã!
² Cine seamãnã vînt culege furtunã!
² Toma Necredinciosul.

Model: Cine seamãnã vînt culege furtunã!

Expresia ne sugereazã cã spunînd minciuni despre cine-
va/ ceva, adevãrul oricum iese la suprafaþã.
ªi atunci furtuna de emoþii negative se va întoarce
asupra ta... Îmi amintesc un caz în care...

3.1, De care moment important din Noul Testament e legatã

expresia Toma Necredinciosul?

3.2, Cum credeþi, care dintre aceste expresii biblice are tan-
genþe cu creaþia poetului? De ce?

Teme pentru acasæ

1. Faceþi, în 8-10 enunþuri, portretul de creaþie al poetului Alexei
Mateevici.

2. Comentaþi în 4 enunþuri (scris sau oral) expresia:

O nenorocire nu vine niciodatã singurã.
3. Formulaþi 6-7 întrebãri cu referire la viaþa ºi activitatea scriitorului.

160
 Limba noastræ

O þaræ, o casæ, o limbæ...

Exerciþii lexicale
1. Citiþi expresiile. Pronunþaþi corect diftongii oa, ea.
Comoara noastrã, somn de moarte, piatræ lucitoare, a avea
pietre rare, a vedea zãri albastre, limbæ aleasæ.

1.1, Alcætuiþi propoziþii cu expresiile evidenþiate.

2. Nota bene!
2.1, Reþineþi expresiile:
piatrã rarã; albine;
ºirag de mærgele; roi de fluturi;
covrigi; stele.

2.2, Folosiþi construcþiile de mai jos în propoziþii.

Sfinþit-au þara = au sfinþit þara.
Rãsãri-va o comoarã = va rãsãri o comoarã.

LIMBA NOASTRÆ
La deschiderea cursurilor pentru învãþãtorii
din Basarabia, Chiºinãu, 18.VI.1917

Limba noastrã-i o comoarã

În adîncuri înfundatã,
Un ºirag de piatrã rarã
Pe moºie revãrsatã.
Limba noastrã-i foc ce arde
Într-un neam, ce fãrã veste
S-a trezit din somn de moarte,
Ca viteazul din poveste.
Limba noastrã-i numai cîntec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zãri albastre.
Limba noastrã-i graiul pîinii,
Cînd de vînt se miºcã vara;
161
 În rostirea ei bãtrînii
O þaræ, o casæ, o limbæ...
Cu sudori sfinþit-au þara.
Limba noastrã-i frunzæ verde,
Zbuciumul din codrii veºnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeºnici.
Limba noastrã-i vechi izvoade,
Povestiri din alte vremuri;
ªi citindu-le-nºirate,
Te-nfiori adînc ºi tremuri.
Limba noastrã îi aleasã
Sã ridice slavã-n ceruri,
Sã ne spuie-n hram º-acasã
Veºnicile adevãruri.
Limba noastrã-i limbã sfîntã,
Limba vechilor cazanii,
Care-o plîng ºi care-o cîntã
Pe la vatra lor þãranii.
Înviaþi-vã dar graiul,
Ruginit de multã vreme,
ªtergeþi slinul, mucegaiul
Al uitãrii-n care geme.
Strîngeþi piatra lucitoare,
Ce din soare se aprinde,
ªi-þi avea în revãrsare
Un potop nou de cuvinte.
Nu veþi plînge-atunci amarnic,
Cã vi-i limba prea sãracã,
ªi-þi vedea cît îi de darnic
Graiul þãrii noastre dragã.
Rãsãri-va o comoarã
În adîncuri înfundatã,
Un ºirag de piatrã rarã
Pe moºie revãrsatã.
Alexei Mateevici

162
 Lexic

O þaræ, o casæ, o limbæ...

în adîncuri – aici: în timp, în
vechime
înfundatã – aici: uitatã
moºie – patrie, pãmînt, þarã
revãrsat – împrãºtiat peste tot
a spinteca – aici: a strãbate cu
repeziciune spaþiul
sudoare – aici: trudã, chin
zbucium – stare de neliniºte
sufleteascã
sfeºnic – suport pentru lumînãri
izvoade – manuscrise, docu-
mente/ texte vechi
a se înfiora – a se cutremu-
ra, a fi cuprins de
emoþii puternice
vatrã – aici: locuinþã, casã
hram – aici: bisericã
cazanie – carte veche reli-
gioasã
slin – strat de murdãrie
mucegai – aici: degradare
a geme – стонать
potop – aici: numãr foarte
mare

Întrebæri øi teme
1. Citiþi versurile în care se spune cã limba este:

• o comoarã; • graiul pîinii;

• foc ce arde; • frunzã verde;
• cîntec; • limbã aleasã/ sfîntã.
2. Recitiþi versurile în care poetul ne îndeamnã sã pãstrãm limba.
3. Completaþi gîndul poetului:
doina dorurilor noastre.
Limba noastrã este ...
...
4. Recitiþi catrenul care reia ideea din prima strofã.
5. Poezia se constituie din douã pãrþi. Stabiliþi strofele care le cores-
pund.
5.1. Ce gînduri ne trezesc ele?
5.2. Intitulaþi fiecare parte a poemului cu versuri din poezie.
6. Propuneþi un alt titlu pentru poezia Limba noastrã.

6.2. Argumentaþi titlul propus.

7. Explicaþi semnificaþia primei strofe.
8. Cui i se adreseazã poetul în ultimele patru strofe?
9. Ce datorie avem noi toþi faþã de limba maternã?
163
 10. Recitiþi poezia. Determinaþi strofele care alcãtuiesc imnul Repu-
O þaræ, o casæ, o limbæ...
blicii Moldova.
11. Care este definiþia poeticæ a termenului limbã dat de Alexei
Mateevici în poezie?
12. Formulaþi ideea principalã a poeziei.

Completaþi-væ cunoøtinþele
13. Redactaþi, în 6-8 enunþuri, un eseu despre limba românæ, avînd
drept reper unul din textele de mai jos.

Scriitorii basarabeni despre poezia Limba noastrã:

O poezie mai necesarã ºi mai de veci nouã ca „Limba noas-
trã“ nu ºtiu dacã voi cunoaºte.
Ion Vatamanu
Mateevici, poate, este unicul care ar fi putut sã stea de-a
dreapta lui Eminescu...
Ioan Mînãscurtã
ªi vorbim în limba noastrã,
Limba mamei, limba cea,
Care-ai plîns-o
ªi-ai cîntat-o,
ªi-ai visat-o Dumneata...
Nicolae Esinencu
Prin rostirea sa mãiastrã,
Cît e lume, cît e þarã,
Azi strãluce limba noastrã,
Cum ai spus, ca o comoarã.
Petru Cãrare

Exerciþii de dezvoltare a vorbirii

14. Formaþi familii lexicale pentru cuvintele:
Piatrã, cîntec, bãtrîn, frunzã, sãrac, drag.
14.1, Cu unele dintre ele alcãtuiþi enunþuri.
15. Indicaþi sinonimele cuvintelor:
Comoarã, revãrsatã, grai, a rosti, vremuri, veºnic.
15.1, Încadraþi douã dintre ele în enunþuri.

164
 16. Alcãtuiþi ºi scrieþi propoziþii cu ºirul de sinonime pentru sensul fi-

O þaræ, o casæ, o limbæ...

gurat al cuvîntului moºie:
Patrie, glie, vatrã, pãmînt, þarã.
17. Încadraþi în propoziþii îmbinãrile de cuvinte de mai jos:
Piatrã rarã, foc ce arde, graiul pîinii, limbã sfîntã.
18. Scrieþi 4-5 calificative (variantã proprie, nu din poezie) care ar
caracteriza limba românã.

Model:
Limbã armonioasã, veche, bogatã etc.
19. Alcãtuiþi un catren despre limbã, folosind rimele propuse:
comoarã - þarã, aleasã - frumoasã,
neam - ram, revãrsatã - minunatã.
20. Citiþi proverbele despre limbã. Care v-a plãcut mai mult? Memo-
raþi douã dintre ele.

² Limba e dulce ca mierea ºi amarã ca fierea.

² Limba dulce mult aduce.
² Limba dreptãþii este de argint.
² Întîi capul sã gîndeascã, º-apoi limba sã vorbeascã.
² Limba taie mai tare decît sabia.
20.1, Comentaþi, în 2-3 enunþuri, unul (la alegere).
21. Scrieþi un eseu (5-6 propoziþii) care ar avea urmãtorul titlu:
Limba dulce mult aduce.
22. Comentaþi aprecierea fãcutã de Ion Vatamanu vizavi de poezia
Limba noastrã (pag. 164).
23. Cum credeþi, de ce Dumitru Matcovschi l-a numit pe Alexei Ma-
teevici „pãrintele limbii noastre“?

Vraja cuvintelor
24. Citiþi versurile. Care dintre acestea sînt mai aproape de sufletul
vostru? De ce?
Elogiu limbii române
Limba mea sfãtoasã, Eminescu forma
Creangã ce-a iubit-o þi-a desãvîrºit-o
ºi-a înaripat-o-n în cultura lumii
vers Alecsandri, spre a ne mîndri.
Nicolai Costenco
165
 În aceeaºi limbã
Toatã lumea plînge,
O þaræ, o casæ, o limbæ...
În aceeaºi limbã
Rîde un pãmînt.
Ci doar în limba ta
Durerea poþi s-o mîngîi,
Iar bucuria
S-o preschimbi în cînt.
Grigore Vieru

Sã-þi fie atît de drag cuvîntul,

Încît, atunci cînd îl rosteºti,
Sã crezi cã însuºi Eminescu
Ascultã ce ºi cum vorbeºti...
Vasile Romanciuc

25. Ce scriitori ruºi au scris despre limbã? Exemplificaþi.

26. Citiþi maximele despre limba românã. Memoraþi-le.

Limba româneascã e la sine acasã o împãrãteasã bogatã...

Mihai Eminescu

Limba este întîiul mare poem al unui popor.

Lucian Blaga
Limba românã este patria mea.
Nichita Stãnescu

26.1, Comentaþi una dintre ele, la alegere.

27. Completaþi pe rîndurile orizontale ale rebusului cuvintele care lip-

sesc din versurile date. Citiþi apoi pe verticalæ øi veþi afla:

care este „Comoara moøtenitæ din stræbuni“.

L Roi de __________ ce spintec...

Un _________ de piatræ raræ...
Pe _________ reværsatæ.
Nouri negri, zæri __________.
Limba noastræ-i o _________.
R S-a ______ din somn de moarte.
Ca viteazul din __________.
Cînd de vînt se ________ vara.
__________ dorurilor noastre.
Limba noastræ-i numai _______.
Cu sudori sfinþit-au ________.

166
 Îndrumæri

O þaræ, o casæ, o limbæ...

Poezia Limba noastrã reprezintã creaþia de excepþie a poe-
tului basarabean Alexei Mateevici. Ea este o odã, unicã în felul
sãu, închinatã limbii române. Aceastã poezie i-a adus
nemurire poetului prin frumuseþea expresiei, prin
simplitatea de un farmec aparte, caracteristicã
marilor opere. În anul 1939, compozitorul
Alexandru Cristea a pus aceste versuri pe note.
Originalul poeziei s-a pãstrat pînã astãzi
într-un caiet manuscris, intitulat: Al. Mate-
evici, Versuri, 1917, iunie, Mãrãºeºti (Moldova).
Caietul mai cuprinde ºi alte cîteva opere tra-
duse ºi originale.
Poezia Limba noastrã a fost tipãritã pen-
tru prima datã în Cuvînt moldovenesc, la
21 iunie 1917. Ulterior, a fost retipãritã în pes-
te 150 de ediþii: cãrþi, antologii, manuale ºco-
lare, almanahuri, calendare, reviste ºi ziare.
La o analizã atentã, observãm cã poezia are
Compozitorul Alexandru
douã pãrþi distincte. Primele opt strofe alcã-
Cristea (1890-1942)
tuiesc parcã o definiþie amplã, dar prin mij-
loace poetice, a termenului limbã. În locul definiþiei clasice,
din dicþionarele explicative, Alexei Mateevici propune o altæ
definiþie, venitæ din inima sa. Limba e fulger ºi cîntec, foc ºi
vatrã, pîine ºi sudoare, moºie ºi comoarã, zbucium ºi poveste, fior
ºi veºnicie, cer ºi þarã.
Valoarea, frumuseþea, armonia ºi unicitatea limbii sînt
elemente fundamentale, care alcãtuiesc baza teoreticã a
definiþiei date de poet.
În ultimele patru strofe, Alexei Mateevici ne îndeamnã sã
cultivãm ºi sã pãstrãm cu sfinþenie toate calitãþile limbii. Vorbi-
torii de limba românã au obligaþia sacrã de a o cunoaºte, a o
pãstra ºi a o înãlþa pe noi trepte. Poezia este bogatã în compa-
raþii ºi metafore ce impresioneazã. Limbajul este simplu, ne-
pretenþios, plastic. Expresia, de cele mai multe ori, e de facturã
popularã. Sintagma limba noastrã îi serveºte autorului drept
mijloc de a dezvãlui multilateral concepþia sa despre limba
maternã, de a accentua valoarea graiului, veºnicia acestuia.
Poezia Limba noastrã a fost scrisã ca o replicã împotriva
stricãtorilor de limbã, precum ºi împotriva acelora care
susþineau cã limba noastrã e prea sãracã pentru a putea
exprima idei mari, simþiri înalte, cã este inaptã pentru poezie,
filozofie, ºtiinþã.
167
 Teme pentru acasæ
O þaræ, o casæ, o limbæ...
1. Memoraþi poezia Limba noastrã.
2. Faceþi o comunicare oralã, din 8 enunþuri, în baza versurilor lui
Vasile Romanciuc de la rubrica Vraja cuvintelor (p. 166).
3. Împãrtãºiþi-vã impresiile lãsate de lectura poeziei Limba noastrã.

Succese, insuccese (evaluare)

1. Rãspundeþi la întrebãri:

2-4 1.1. Cum este numit Alexei Mateevici?

1.2. Unde a declamat Alexei Mateevici pentru prima datã poe-

zia Limba noastrã?
1-6 2. Scrieþi familii lexicale pentru termenii cîntec, frunzã (cîte 3 cuvinte).

3 2.1. Scrieþi un enunþ cu unul din cuvintele de mai sus.

3. Citiþi textul. Înlocuiþi cuvintele evidenþiate cu sinonimele acestora

(potrivite contextului).
Oamenii de pe planeta Pãmînt vorbesc diferite limbi.
1-4
Fiecare din noi rosteºte cuvintele materne cu mare dragoste. E
o mîndrie, dar ºi o muncã asiduã sã-þi însuºeºti limba. Împre-
unã cu istoria ºi pãmîntul, limba este comoara unui popor.

1-6 4. Scrieþi antonime pentru cuvintele:

Særac, darnic, rar, a se trezi, veºnic, lin.
3-6 4.1. Alcætuiþi enunþuri cu 2 perechi de antonime.
5. Alcætuiþi comparaþii: ...
1-4 ...
Pentru fiecare om limba maternæ este ca o ...
...
3-6 5.1. Scrieþi enunþuri cu douæ dintre ele.

6. Sunteþi vorbitori de altã limbã, dar studiaþi limba românã. Scrieþi, în

3-9 3 enunþuri, opinia voastrã despre limba pe care o studiaþi.

7. Scrieþi, în 8 enunþuri, un eseu care ar avea drept titlu unul din pro-
verbele de mai jos:
3-18 Vorba multã — sãrãcia omului.
Limba îndulceºte, limba amãrãºte.

168
 DUMITRU MATCOVSCHI,
POET AL DRAMELOR VIEfiII

„Dumitru Matcovschi nu are

probleme legate de formã øi
gen: sã scrii pentru el înseamnã
sã trãieøti: sã fii sincer, sã fii în
stihia ta, sã fii copil al firii.“
Mihai Cimpoi

Exerciþii lexicale
1. Citiþi cuvintele. Pronunþaþi corect sunetele [d], [t], [n]: baºtinã,
considerabil, nemilos, a se desprinde, recent, universitate, calitate, con-
temporan.

1.1. Completaþi cu unele dintre aceste cuvinte propoziþiile de

mai jos:

1) Baba era o femeie… ºi o punea pe fata moºneagului la

cele mai grele munci. 2) Mulþi dintre cei plecaþi în þãri strãine
revin acasã aduºi de dorul de… 3) În acele frumoase zile de
toamnã au început… primele frunze aurii.
2. Citiþi proverbele. Comentaþi succint unul din ele.

² Pãmîntul te naºte, pãmîntul te creºte, pãmîntul te

adãposteºte.
² Timpul nu cruþã pe nimeni.
² Este tînãr între tineri ºi bãtrîn între bãtrîni.

Nota bene!

A naºte — a renaºte bãrbat — bãrbãtesc

sãptãmînã — sãptãmînal milã — milos — nemilos
a veni — venire dreptate — nedreptate
169
 Viaþa øi activitatea literaræ
O þaræ, o casæ, o limbæ...
Dumitru Matcovschi s-a nãscut la 20 octombrie 1939 în
satul Vadul-Raºcov, Soroca. A absolvit Universitatea de Stat
din Chiºinãu. A lucrat la sãptãmînalul Cultura, a activat ca re-
dactor-ºef la revista Nistru (redenumitã Basarabia). În aceastã
calitate, publicã Veºmîntul fiinþei noastre de Valentin Mân-
dâcanu, articol care a contribuit la renaºterea naþionalã
a Moldovei. Dumitru Matcovschi a fost ºi a rãmas unul
dintre cei mai aprigi luptãtori pentru renaºterea naþion-
alã a basarabenilor. Cu venirea poetului în fruntea aces-
tei reviste, tirajul ei s-a mãrit considerabil ºi a devenit
una dintre cele mai citite publicaþii literare.
Debuteazã ca poet cu volumul Maci în rouã (1963).
Urmeazã apoi alte culegeri de versuri: Univers intim,
Melodica, Grîul, Armonii.
Dumitru Matcovschi se impunea ºi ca dramaturg, cu
piesele: Preºedintele, Cîntec de leagãn pentru bunici, Tata,
Pomul vieþii, Abecedarul, Troiþa º.a.
În toate scrierile sale se evidenþiazæ ataºamentul faþã
de baºtinã, patria constituind firul de structuræ al tuturor
operelor sale.
Dumitru Matcovschi a scris ºi cãrþi pentru copii: Numai eu
ºi numai cerul, Clopoþel, Greieraºul Puiu, Hora mare.
Multe dintre poeziile sale le-au servit compozitorilor drept
texte pentru cîntece, unele dintre aceste melodii fiind deosebit
de populare: Cu numele tãu, Trãiascã Soarele, Focul din vatrã,
Amurg de toamnã, Bucuraþi-vã, Dragostea poetului º.a.
Dar, mãrturisea Dumitru Matcovschi, „poezia e dragostea
mea dintîi“. Ea era „mai aproape de sufletul“ sæu.
În culegerea Mãria sa Poetul, Dumitru Matcovschi i-a dedicat
lui Eminescu 39 de poeme — atîtea cîþi ani a trãit Marele poet,
îndemnîndu-ne sã fim cît mai aproape cu gîndul ºi inima de
Eminescu.
Dintre volumele de poezie mai recente fac parte Imne ºi
blesteme, Floare-Basarabie, Pãrinte al limbii noastre, Al þãrii fiu,
Capul ºi sabia, Vad, Crucea, Aici departe, Neamul Cain ø.a.
A scris øi volume de prozæ: Duda, Bãtuta, Toamna porum-
beilor albi, Focul din vatræ ø.a.
Poetul a fost distins cu titlul de Scriitor al Poporului, mem-
bru titular al Academiei de ªtiinþe a Moldovei, cu Premiul de
Stat al Republicii, Cavaler al Ordinului Republicii Moldova,
Cavaler al Ordinului Meritul Cultural ø.a.
S-a stins din viaþã la 26 iunie 2013.

170
 Lexic

O þaræ, o casæ, o limbæ...

considerabil – important, ataºament – simpatie
mare aprig – iute,
nemilos – crud, aprig nestãpînit
a dedica – посвятить a îndemna – a încuraja,
a impune – a obliga, a sili a susþine

Întrebæri øi teme
3. Numiþi genurile literare în care s-a afirmat scriitorul Dumitru Ma-
tcovschi. Cãrui gen literar îi dã preferinþã poetul?
4. Numiþi cîteva piese din creaþia scriitorului.
5. Ce puteþi relata la tema: Dumitru Matcovschi øi revista „Basa-
rabia“?
6. Care este tema majorã în creaþia poetului?
7. Demonstraþi, cu informaþii din text, cæ Dumitru Matcovschi are o ati-
tudine deosebitæ faþæ de creaþia lui Eminescu.

Exerciþii de dezvoltare a vorbirii

8. Construiþi 2-3 enunþuri, utilizînd cuvîntul baºtinã.
9. Încadraþi într-un text coerent cuvintele: apreciere, poet, a dedica.
10. Citiþi versurile poetului Dumitru Matcovschi. Determinaþi tematica
poeziilor în baza fragmentelor date. Subliniaþi cîte un cuvînt care reflectã
tema.

Datorie În oraº, la Chiºinæu

Sînt graiuri cunoscute În oraº, la Chiºinãu
În orice colþ de lume, Are-ºi omul dorul sãu
Dar graiul meu e altul ªi cînd pleacã undeva
Abia de-un neam vorbit. Doru-i arde inima…

Nu-l dau nici pe-o coroanã, Pentru cei îndrægostiþi

Nu-l schimb nici pe un nume, Pentru cei îndrãgostiþi
Sãraci mi-au fost strãmoºii Cerului mã rog sã plouã,
ªi-atît au moºtenit. Nu cu piatrã, ci cu rouã —
Pentru cei îndrãgostiþi.

171
 Doar femeia Eminescu
O þaræ, o casæ, o limbæ...
Mai reginã decît floarea Unde eºti, bade Mihai?
Doar femeia poate fi, Trece altã primãvarã…
Mai adîncã decît marea Peste gura cea de rai
Doar femeia poate fi. Flori de tei se scutur iarã —
Unde eºti, bade Mihai?

11. Imaginaþi-vã cã sînteþi poeþi. Alcãtuiþi un catren despre Moldova

sau despre oraºul Chiºinãu. (Lucraþi în echipe.)

Vraja cuvintelor
Sæ meditæm împreunæ
Începînd de la cuvîntul Nu (evidenþiat), miºcîndu-vã în direcþia ácelor
de ceasornic, urmînd indicaþiile liniilor drepte de la un nivel la altul, veþi
descifra douã maxime ale poetului Dumitru Matcovschi. Scrieþi-le.

Notæ! Se iau primele silabe/ cuvinte din fiecare cerc, trecîn-

du-se apoi la rîndul al II-lea, al III-lea.

þa
Nu -e fã
nici cînd
reu nes
et -i
fi nu
mi de

de rã
Mi dor

rã
ºi va.
me po
va cu.
E-

Teme pentru acasæ

1. Prezentaþi portretul de creaþie al scriitorului Dumitru Matcovschi.
2. Alcãtuiþi ºi scrieþi 6-8 întrebãri pe care aþi dori sã le adresaþi poetului.

172
 Omul

O þaræ, o casæ, o limbæ...

Exerciþii lexicale
1. Citiþi îmbinãrile de cuvinte. Pronunþaþi corect sunetul [î]. Alcãtuiþi
enunþuri.
Lan de grîu, rîu adînc, lîngã bob, codru tînãr, loc sfînt, pãmînt
roditor.
2. Gãsiþi epitete pentru cuvintele: rîu, frunzã, bob, strop, codru, lan,
mare.

Model: frunzã tomnaticã, bob auriu.

3. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte, apoi propoziþii.

de omenie frunzã
Om vrednic cîmpie verde
... ...
... ...
Comparaþi:
mare — море codru — кодры
bob — боб ocean — океан
rîu — река
4. Citiþi poezia. Spuneþi, cînd omul este puternic?
Omul
Da, eu sînt o frunzã verde, Frunza-i frunzã lîngã frunzã,
Da, eu sînt un bob de grîu, Bobul lîngã bob e bob,
Da, eu sînt un strop de apã Stropul care face marea
Dintr-o mare, dintr-un rîu. Numai lîngã strop e strop.
Ce-i o frunzã verde-n codru, Cã sînt frunzã, sînt ºi codru,
Ce-i un bob de grîu în lan, Cã sînt bob, eu sînt ºi lan,
Ce-i un strop de apã-n mare, Cã sînt strop, eu sînt ºi mare,
Într-un rîu, într-un ocean? Sînt ºi rîu, sînt ºi ocean.
Dumitru Matcovschi

173
 Întrebæri øi teme
O þaræ, o casæ, o limbæ...
5. Citiþi versurile în care:
• poetul se identificã cu lucrurile simple;
• poetul se întreabã dacã omul, de unul singur, înseamnã
ceva;
• poetul afirmã cã se poate realiza ceva bun numai prin
unire, prietenie.
6. Care sînt cuvintele-cheie din poezie? Ce redau ele?
7. Care e semnificaþia ultimelor versuri? Argumentaþi.
8. Din variantele propuse, selectaþi un alt titlu pentru poezia Omul.
Argumentaþi alegerea.

• Da, eu sînt o frunzã verde…

• Omul ºi universul
• Omul — parte a naturii
• Atît de mic ºi-atît de mare…
9. Determinaþi tema/ ideea principalã a poeziei.
10. Identificaþi mijloacele artistice utilizate în aceastã poezie.
11. Comentaþi, în 5 enunþuri, poezia Omul.
Repere:
² tematica;
² conþinutul de idei;
² pãrerea personalã etc.
12. Învãþaþi poezia pe de rost. Recitaþi-o (patru persoane), în funcþie
de ideile principale.
13. Cu ce/ cine te identifici: cu o frunzæ, o floare, un ram, un fulg, un
ºemineu sau cu familia? Mediteazã, alege ºi argumenteazã, în 6-8 enunþuri.

Model:
Sînt, cred, persoana de
lîngã ºemineu. Aºa mã simt.
Am o familie iubitoare, pã-
rinþi care mã adorã, pe ca-
re-i iubesc, ºi eu, enorm. La
liceu mã simt bine. Am pri-
eteni extraordinari. Mã simt
protejatã ºi fericitã. Întîm-
pin în fiecare zi soarele cu
zîmbetul pe buze ºi-i mulþu-
mesc pentru aceasta lui
Dumnezeu…
174
 Exerciþii de dezvoltare a vorbirii

O þaræ, o casæ, o limbæ...

14. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte, dupã model. Încadraþi-le în enunþuri.

apæ mazære
Strop de ... Bob de ...
... ...
15. Formaþi adjective de la substantivul om ºi alcãtuiþi cu ele propoziþii.
16. Formaþi familii lexicale de la cuvintele: frunzã, verde, om, a trãi.
Alcætuiþi apoi enunþuri.
17. Continuaþi ºirurile de cuvinte într-o creºtere logicã. Alcætuiþi
enunþuri cu unele dintre ele.
Strop baltã rîuleþ ...
bob spic ...
frunzã ram ...
18. Alcãtuiþi diminutive de la cuvintele ce urmeazã. Scrieþi, în 8 enun-
þuri, un text coerent, pornind de la ideea cã omul, în raport cu universul,
este mic de tot. Utilizaþi ºi unele diminutive.
Bob, frunzã, codru, rîu, furnicã, om.
Puteþi începe astfel:
Am avut un vis. Nimerisem în fiara Piticilor. Acolo toate
lucrurile erau…
19. Cum înþelegeþi expresia om cu literã mare?
20. Alcãtuiþi enunþuri cu cuvîntul imposibil, urmat de un verb la con-
junctiv, folosind cuvinte din poezie.

Model:
E imposibil sã nu admiri o frunzã aurie.

21. Alcãtuiþi rime-perechi, folosind cuvintele date. Construiþi apoi un

catren.
Frunzã, apã, codru, mare, rîu, ocean, strop.
22. Dezvoltaþi, în scris, ideile:
² O frunzã verde este frumoasã, plãcutã ochiului, dar un
copac cu frunze ne poate da …
² Un bob de grîu e o speranþã; el simbolizeazæ recolta
viitoare, dar un lan…
² Un strop de apã…
² Un om fãrã prieteni/ pãrinþi…
175
 23. Citiþi ºi comentaþi afirmaþia în 4-5 enunþuri.
O þaræ, o casæ, o limbæ...
Nu trebuie sã fii cît un munte de mare ca sã poþi judeca.
Ci de-ai fi cît o neghinã (куколь) sau cît un fir de colb, dacã ai în
cãpºorul tãu scînteia dumnezeiascã ce cuprinde lumea, þi-i
de-ajuns: ºtii cine eºti, de unde vii ºi încotro trebuie sã te îndrepþi.
Emil Gîrleanu
24. Situaþie de comunicare. Trebuie sã organizaþi o coletã de Crã-
ciun pentru copiii de la o ºcoalã-internat. Convingeþi-i, în 8-10 enunþuri,
pe colegii voºtri din alte clase cã aveþi nevoie de un plan comun de acþi-
une, cã numai împreunã vã veþi putea atinge scopul propus.

Vraja cuvintelor
25. Citiþi proverbele. Memoraþi patru dintre ele, la alegere.

² Omul este mai slab ca o floare ºi mai tare ca o piatrã.

² Dupã roadã se cunoaºte pomul, ºi dupã faptã — omul.
² Omul bun e ca pîinea cea caldæ.
² Omul bun n-are duºmani.
² Omul fãrã prieteni e ca stînga fãrã dreapta.
² Omul harnic e iubit de toþi.

25.1. Organizaþi dezbateri (între douã echipe), cu argumente

pro ºi contra, în baza proverbelor evidenþiate.

26. Citiþi versurile ºi selectaþi 3 principii de conduitæ pe care le con-

sideraþi necesare „pentru a fi om“. Argumentaþi.
„Pentru a fi om“... trebuie sæ ai...
Un zîmbet pentru cel fericit,
O lacrimæ pentru cel ce suferæ,
O laudæ pentru cel drept,
O scuzæ pentru cel nedrept,
O mîngîiere pentru copii,
Respect pentru bætrîni
ªi bunæ primire pentru stræini.
Indulgenþæ pentru altul,
Dar asprime faþæ de tine.
Îndoialæ pentru cel ce te laudæ,

176
 Ascultare celui ce te ceartæ,

O þaræ, o casæ, o limbæ...

Liniºte în bucurie, curaj în necaz,
Muncæ obºteascæ. Credinþæ cuvîntului dat
ªi pace în sufletul tæu!
Maria Rossetti
26.1. Cum credeþi, de ce trebuie:
• sæ fii aspru cu tine;
• sæ-l asculþi pe cel care te ceartæ;
• sæ faci muncæ obºteascæ?

Îndrumæri
În poezia Omul autorul foloseºte un lexic simplu ºi pe
înþelesul tuturor. Cuvintele: frunzã, bob de grîu, strop de apã,
mare, rîu, codru º.a. sînt bine cunoscute, ele creînd imagini
poetice care reamintesc meleagurile noastre.
Eroul liric se identificã cu o frunzã, cu un bob de grîu ori
cu un strop de apã. Aceste afirmaþii ne sugereazæ cæ omul,
deºi pare atît de important, deºi se crede stãpîn a toate pe
pãmînt, raportat la Univers, nu e decît „o frunzã“.
Omul deci este o parte a umanitãþii, cãci un singur indi-
vid, adesea, nu reprezintã ori nu poate rezolva nimic.
Sau, în anumite situaþii, el este neputincios: „Ce-i o frunzã
verde-n codru,/ Ce-i un bob de grîu în lan…?“ Urmã-toarele
versuri: „Frunza-i frunzã lîngã frunzã,/ Bobul lîngã bob e bob…“
ne dau de înþeles cã numai om cu om, în unire ºi înþelegere,
pot realiza ceva frumos, demn de admiraþie, durabil. Finalul
poeziei ne conduce la urmætoarea idee: dacã omul este o pãr-
ticicã din naturã ori din univers, atunci el este ºi universul, ºi
natura în întregime — „Cã sînt bob, eu sînt ºi lan“.

Teme pentru acasæ

1. Memoraþi poezia Omul.
2. Redactaþi, în 8-10 enunþuri, un eseu pe tema: Omul este suma
faptelor sale.
3. Traduceþi în limba maternã proverbele la tema Omul.

177
 Eu nu sînt pasære
O þaræ, o casæ, o limbæ...
Exerciþii lexicale
1. Formaþi pluralul cuvintelor. Includeþi-le pe cele evidenþiate în enunþuri.
Toamnã, frumoasã, poartã, argintiu, dragã, frate, sorã, nuc,
pæmînt.

Model:
Poarta Sãrutului este una dintre cele mai semnificative
lucrãri ale lui Constantin Brâncuºi.

2. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte, apoi propoziþii.

aurie sfînt
Toamnã ... Loc ...
... ...
profund
Crez ...
...
Nota bene!
• Aici mi-i vatra = aici îmi este vatra
ºi-i aleasã = ºi este aleasã
ºi dragã mi-i = ºi îmi este dragã
ºi scumpã mi-i = ºi îmi este scumpã
• Nu cã-i frumoasã = nu cã este frumoasã
nu cã-i bogatã = nu cã este bogatã
dar cã-i aproape = dar cã este aproape
3. Citiþi. Observaþi cum se formeazã cuvinte cu prefixele în-; îm-:
gheaþã — îngheþat; bogat — îmbogãþit;
drag — îndrãgit; bãtrîn — îmbãtrînit.
Eu nu sînt pasære
Eu nu sînt pasãre, sã ºtii,
ªi nu-mi schimb locul, cînd se lasã
Peste pãmînt ºi peste casã
Brumele toamnei argintii.
Aici mi-i vatra, ºi-i aleasã,
ªi dragã mi-i, ºi scumpã mi-i,
Nu cã-i bogatã ºi frumoasã,
Dar cã-i aproape inimii.
178
 Fie îngheþ, fie furtunã,

O þaræ, o casæ, o limbæ...

Nici frig îmi e, ºi nici mi-e teamã
Cu frate, sorã împreunã,
Alãture de tatã, mamã.
Sîntem un crez, sîntem o soartã —
ªi creºte nuc bãtrîn în poartã.
Dumitru Matcovschi
Lexic
a se lãsa — aici: a cãdea furtunã — vînt puternic
brumã — иней alãture(a) — lîngã
argintiu — серебристый crez — credinþã
îngheþ — стужа, мороз vatrã — aici: patrie

Întrebæri øi teme
4. Citiþi versurile:
• în care este descrisã patria;
• care ne sugereazæ din ce cauzã eroului liric nu-i este fricã
de nimic;
• care descriu statornicia eroului liric, dragostea lui faþã de
vatra strãbunã.
5. Numiþi calificativele ce caracterizeazã patria.
6. Care este atitudinea eroului liric faþã de meleagul natal? Citaþi cu
versuri din poezie.
7. Alãturi de cine se simte puternic eroul liric?
8. Citiþi øi comentaþi urmãtoarele versuri în plan comparativ.

Fie îngheþ, fie furtunã, Fie pîinea cît de rea,

Nici frig îmi e, ºi nici mi-e teamã Tot mai bunã mi se pare
Cu frate, sorã împreunã, Cînd o ºtiu
Alãture de tatã, mamã. Din þara mea.
(Dumitru Matcovschi) (Folclor)

9. Ce vrea sã sublinieze autorul poeziei prin ultimele versuri:

…Sîntem un crez, sîntem o soartã —
ªi creºte nuc bãtrîn în poartã.

Model:
Eu consider cã nucul simbolizeazã vechimea neamului,
tæria lui, veºnicia…

179
 10. Din titlurile propuse, alegeþi unul care se potriveøte poeziei Eu nu
O þaræ, o casæ, o limbæ...
sînt pasãre. Argumentaþi alegerea în 2 enunþuri.

• Statornicie. • Cu patria în suflet.

• Aici mi-e soarta. • Varianta proprie.
• Sînt Om numai în þara mea.
11. Formulaþi ideea principalã a poeziei.
12. Memoraþi 1-2 strofe.
12.1. Concurs: „Cine recitã cel mai expresiv poezia“.

Exerciþii de dezvoltare a vorbirii

13. Scrieþi sinonimele cuvintelor de mai jos. Alcãtuiþi enunþuri cu cele
evidenþiate.
Vatræ, teamã, soartæ, crez, pãmînt.
14. Completaþi spaþiile libere, utilizînd expresii atît proprii, cît ºi din poezie.
ºi-i aleasã
Aici mi-i vatra ºi-i irepetabilã
...
...

15. Caracterizaþi, în 4 enunþuri, patria, din punctul de vedere al unui

poet, pictor, elev, adult, refugiat sau al unei persoane din diasporæ.

16. Citiþi versurile lui Dumitru Matcovschi. Care sînt ideile comune
din poezia Eu nu sînt pasãre ºi din catrenul dat?

Avem un nuc ºi-i verde,

ªi-n pragul casei creºte.
Cu nucul nu ne pierdem,
De rele ne pãzeºte.

Vraja cuvintelor
17. Citiþi textul. Faceþi o descriere proprie a meleagurilor moldave.
Ce tangenþe existæ între textul dat ºi poezia Eu nu sînt pasãre?

Moldova
Locuri mai frumoase ca în Moldova nu existã nicãieri. Care
Elveþie, care Italie, care Austrie? Pãdurea începe chiar de la mar-
ginea apei, pãdure de stejar ºi de tei. O aromã îmbãtãtoare umple
vãzduhul, mai îmbãtãtoare decît toate parfumurile franþuzeºti,
care costã aur. Roua încã nu s-a scuturat de pe frunze, fire de
mãrgãrit ard pretutindeni. O poianã verde-verde se deschide în
180
faþa noastrã ca o tainã secularã. Aici, în poianã, lumineazã galben
pãpãdiile, parcã le-a semãnat cineva anume de sus din ceruri.

O þaræ, o casæ, o limbæ...

Dumitru Matcovschi
Îndrumæri
Într-un interviu, Dumitru Matcovschi ne mãrturiseºte:
„Mi-a fost mereu dor de viaþã ºi de cuvînt. ªi de mamã, ºi de
tatã, ºi de surori, ºi de fraþi, ºi de lume. Nu mi-a fost însã dor
de ducã“. ªi tot vorba poetului: „Nu-i poet fãrã de þarã ºi nici
nu va fi cîndva!“
Poezia-odã Eu nu sînt pasãre este una dintre multele
poeme închinate patriei. Patria este tema majorã în creaþia
poetului. Destinul plaiului strãmoºesc a devenit un
rost suprem al vieþii sale.
Lui Dumitru Matcovschi patria îi este dragã, scumpã,
pentru cã mai întîi de toate îi este aproape inimii. Poetul
nu pune în prim-plan bogãþia, bunãstarea materialã. ªi
de aceastã datã, el dã preferinþã bogãþiei sufleteºti: aici
îi sînt rãdãcinile, pãrinþii, aici se simte puternic ºi nu-l
pot speria greutãþile vieþii, deºi acestea nu lipsesc. ªi apoi, cînd
neamul este adunat grãmadã, e mult mai uºor sã învingi
necazurile. În ultimele versuri:
…Sîntem un crez, sîntem o soartã —
ªi creºte nuc bãtrîn în poartã,
Dumitru Matcovschi subliniazæ vechimea neamului, cu rãdã-
cini implantate adînc în acest pãmînt strãbun, asemeni bãtrî-
nului nuc.
Idealul de a-ºi trãi toatã viaþa în patria sa poetul îl afirmã
prin negarea: „…nu-mi schimb locul…“. Toate dificultãþile
vieþii, de-a lungul veacurilor, au cãlit ºi mai mult rezistenþa
neamului românesc. Cuvintele îngheþ ºi furtunã sînt alegorice,
ele însumînd toate nevoile ºi asupririle ce au avut a le suferi
locuitorii acestui pãmînt.
Limbajul poeziei este pe înþelesul fiecãruia. Pe cît de sim-
ple, pe atît de frumoase sînt calificativele folosite de poet la
descrierea meleagului natal: vatrã aleasã, dragã, scumpã, bo-
gatã, frumoasã, dar ºi aproape inimii.

Teme pentru acasæ

1. Memoraþi poezia Eu nu sînt pasære.
2. Construiþi enunþuri cu unele expresii de la rubrica „Nota bene!“
3. Redactaþi, în 8 enunþuri, un eseu cu tema: Un pãmînt mai scump pe
lume nu e…
181
 VASILE ROMANCIUC,
POET AL FIRESCULUI ŞI AL CANDORII

„Poetul pledeazæ nu pur ºi simplu

pentru suflet, ci pentru suflet ºi
iubire, pentru suflet ºi credinþæ,
pentru suflet ºi luminæ.“
Mihai Cimpoi

Exerciþii lexicale
1. Formaþi îmbinãri de cuvinte ºi încadraþi-le în enunþuri:
talentat profundã
poet ... poezie ...
... ...
2. Reþineþi expresiile. Încadraþi-le în enunþuri.
• Culegere de versuri — plachetã de versuri;
• eul liric — al doilea eu;
• vînã de aur — vînã de apã.
3. Citiþi perechile de antonime. Alcãtuiþi cu ele enunþuri.
Prieteni — duºmani; dragoste — urã; a rîde — a plînge.
Nota bene!
Gazdã — a gãzdui gene — genealogie
ocupat — preocupat floare — floricea

Viaþa øi activitatea literaræ

Poezia lui Vasile Romanciuc este de o cuceritoare simplitate
ºi melodicitate, e profund fireascã ºi sincerã.
Nãscut în anul 1947, în satul Bãdragii Vechi, judeþul Hotin,
Vasile Romanciuc a absolvit Universitatea de Stat din Mol-
dova, Facultatea de Filologie.
Poetul a avut norocul sã dea de „vîna de aur“ a eului sãu
artistic în chiar prima plachetã de versuri, Genealogie. A ºtiut
sã-ºi descopere de la bun început formula liricã particularã,
inconfundabilã (dupæ Mihail Dolgan).
182
 Au urmat ºi alte culegeri de versuri: Citirea proverbelor,

O þaræ, o casæ, o limbæ...

Din tatã în fiu, Ce am pe suflet, Note de provincial, Un timp
fãrã nume, Îndoiala de sine, Marele pustiu invizibil, Recitirea
proverbelor, Olimpul de plastic, Lasã un semn, Cuvîntul ne
adaugã vedere.
Vasile Romanciuc scrie sincer ºi inspirat despre limba
maternã, casã, plai, despre bunãtate, statornicie ºi verticalitate.
Fiind întrebat ce ar vrea sã gãseascã cititorul în poe-
ziile pe care le scrie, Vasile Romanciuc a rãspuns: „Pe
sine aº vrea sã se gãseascã. Om «întreg»: cu bucurii, cu
prieteni ºi cu duºmani, cu dreptatea ºi cu greºeala sa, cu
dragostea ºi cu ura“.
Vasile Romanciuc a scris mai multe cãrþi de poezii
pentru copii: Dacã ai un prieten, Mama coase-o floricea,
Doi iezi, Uriaºul cu trei ochi, Poveºtile lui Ion Creangã,
Floare zburãtoare, Toate întîmplærile se prefac în cuvinte,
Copilul cu aripi de carte, O furnicã în bibliotecã, Am un
nume frumos.
Poezia lui Vasile Romanciuc este actualã, autorul fiind pre-
ocupat de probleme general-umane: problema vieþii pe pã-
mînt, moøtenirea spiritualæ, graiul, dragostea de þarã etc.
Poetul s-a învrednicit de mai multe premii: al Comitetului
de Stat al Moldovei pentru Edituri, al revistei Ateneu din
Bacãu, al Salonului Naþional de Carte, al Ministerului
Educaþiei, al Uniunii Scriitorilor din Moldova, Diploma de
Onoare a Consiliului Internaþional al Cærþii pentru Copii øi
Tineret (Basel, Elveþia, 2002).
Crezul poetic al lui Vasile Romanciuc este exprimat printr-un
vers ce îl caracterizeazã: „Poeþii sînt niºte inimi, care ºtiu sæ
rîdæ ºi sæ plîngæ în cuvinte“.

Lexic
firesc – natural, simplu,
obiºnuit
verticalitate – staturæ moralæ
a oferi – a da
neînfrînt – neînvins
cuceritor – aici: fermecãtor,
încîntãtor
profund – adînc, intens,
serios
a fi preocupat – a se interesa
de ceva
inconfundabil – неспуты-
ваемый
îndoialã – neîncredere,
nesiguranþã
menit – chemat, sortit
a se învrednici – удостаиваться
crez – credo, normã
(moralã)
183
 Întrebæri øi teme
O þaræ, o casæ, o limbæ...
4. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Care sînt motivele creaþiei lui Vasile Romanciuc?
b) Ce ne spune poetul despre omenie?
c) Ce învãþãminte gãsim în poeziile poetului?
d) Ce ar vrea poetul ca cititorul sã gãseascã în poeziile sale?
e) Care este culegerea de debut a lui Vasile Romanciuc?
5. Numiþi cîteva culegeri de versuri ale poetului.
5.1. Comentaþi, în 2 enunþuri, unul din titlurile de carte ale poetului.
6. Formulaþi 4 întrebãri referitoare la text.
7. Demonstraþi cæ poetul este apreciat pentru creaþia sa.
8. Scrieþi 4-5 întrebãri pentru un eventual interviu cu poetul Vasile
Romanciuc.

Completaþi-væ cunoøtinþele
• Nimic strigat sau tãinuit, Vasile Romanciuc este unul dintre
puþinii poeþi de la noi care continuã sã cultive o liricã liniºtitã,
calmã.
• Simplã, nepretenþioasæ, sincerã ºi spontanã, proaspãtã ºi
cuceritoare de la prima lecturã…
• Vasile Romanciuc pune preþ deosebit pe cinste ºi pe demnitate.
Ion Ciocanu
Vraja cuvintelor
9. Citiþi ºi comentaþi, în 2-3 enunþuri, unul din versurile lui Vasile Ro-
manciuc:

² În clipa de tristeþe ºi de singurãtate

ªi piatra de pe suflet mi-ajunge de-o cetate.
² Din viaþã nu poþi ºterge nici un rînd
Ca de pe-o foaie scrisã cu creionul.
² …poeziile sînt „anotimpuri de suflet“.

Teme pentru acasæ

1. Faceþi portretul de creaþie al poetului Vasile Romanciuc.
2. Alcãtuiþi enunþuri cu unele cuvinte de la rubrica „Nota bene!“
3. Scrieþi, în 8 enunþuri, un text coerent, avînd drept reper versul:
…poeziile sînt „anotimpuri de suflet“.
184
 O þaræ, o casæ, un grai

O þaræ, o casæ, o limbæ...

Exerciþii lexicale
1. Citiþi cuvintele. Alegeþi unul dintre ele. Motivaþi alegerea.
Meleag, cetãþean, pãrintesc, þarã, casã, nuc.
Model:
Am ales cuvîntul nuc, deoarece îmi aminteºte de casa
pãrinteascã. El simbolizeazã trãinicia, rãdãcinile neamului,
frãþia, copilãria mea plinã de farmec...
2. Completaþi schema dupã modelul propus:
dor o þarã
Mi-e ... Mi-e de ajuns ...
... ...
3. Sesizaþi deosebirea dintre cuvintele casã – acasã ºi alcætuiþi cu
acestea enunþuri.
4. Citiþi expresiile. Scrieþi echivalentele lor în limba maternã.
• Simþiþi-vã ca acasã! • Þine-te de casã!
5. Reþineþi cuvintele sinonime:
trai — viaþã nãscare — naºtere
grai — limbã ci — dar
6. Citiþi poezia. Pe ce pune preþ poetul?
O þaræ, o casæ, un grai
Atît mi-e de-ajuns pentru trai:
O þarã, o casã, un grai.
Dar nu orice þarã frumoasã,
Ci þara în care-s acasã.
Un grai din nãscare ales,
În þarã ºi-n casã-nþeles.
O þarã, o casã, un grai —
Atît mi-e de-ajuns pentru trai.
Orheiul Vechi
Vasile Romanciuc
Întrebæri øi teme
7. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Ce gînduri desprindem din aceastã poezie?
b) La ce ne îndeamnã poetul?
c) Despre care grai se menþioneazã în poezie?
d) Care este rolul repetiþiei versului:
O þarã, o casã, un grai?
185
 8. Propuneþi un alt titlu pentru aceastã poezie. Argumentaþi-l.
O þaræ, o casæ, o limbæ...
9. Formulaþi ºi scrieþi ideea principalã a poeziei.
10. Dacã aþi fi compozitori, ce tonalitate aþi alege pentru aceastæ
poezie? De ce?
Repere:
majorã/ minorã; ritm de marº; doinã etc.

11. Citiþi cu atenþie versurile lui Vasile Romanciuc, evidenþiind cuvin-

tele-cheie.
Întîi ºi-ntîi — cuvîntul despre þarã.
De-ar fi sã-l spui a oriºicîta oarã;
Întîi ºi-ntîi — cuvîntul despre casã:
Chiar ºi-n strãini — strãin ea nu te lasã;
Întîi ºi-ntîi — cuvînt despre pãrinte
Semãnãtor de obiceiuri sfinte;
ªi despre limbã, ºi despre iubire,
De tot ce-avem mai drag în amintire.
11.1. Explicaþi/ comentaþi versurile evidenþiate.
12. Citiþi. Explicaþi, în 2-3 enunþuri, semnificaþia aforismelor:
² Patria nu vine de la pãmânt, nici din vreo lucrare a
cîmpului, ci de la „pater“, de la „patres“, din pãrinþi,
din moºi-strãmoºi.
B. Ştefãnescu-Delavrancea
² Nu-i poet fãrã de þarã ºi nici nu va fi cîndva.
Dumitru Matcovschi
12.1. Ce au în comun aceste afirmaþii cu poezia O þarã, o casã,
un grai?
13. Scrieþi o felicitare pentru poetul Vasile Romanciuc cu ocazia zilei
sale de naºtere.

Exerciþii de dezvoltare a vorbirii

14. Formaþi familii lexicale pentru cuvintele:
Trai, patrie, casã, frumos.
15. Completaþi schema ºi alcãtuiþi enunþuri cu îmbinãrile obþinute.

de culturã
Casã ...
...

186
 16. Repartizaþi cuvintele în douæ grupuri semantice:

O þaræ, o casæ, o limbæ...

Model: Sinonime: Antonime:
prieten – amic ræutate – bunætate
Grai, casã, dragoste, limbã, þarã, urã, pãmînt, trai, viaþã,
iubire, baºtinã, moarte.
17. Încadraþi în contexte expresiile:
• þara doinelor; • peste nouã mãri ºi nouã þãri.
18. Enumeraþi cîteva trãsãturi morale ale unui patriot adevãrat.
19. Scrieþi al doilea vers, propunînd varianta voastrã:
Atît mi-e de-ajuns pentru trai:
..............................
20. Scrieþi cuvinte ce ar rima cu cele propuse:
Trai, casã, þarã, frumoase, ales.
20.1. Compuneþi un catren cu ajutorul rimelor obþinute.

Vraja cuvintelor
21. Citiþi versurile lui Vasile Romanciuc. Comentaþi, în 3-4 enunþuri,
unul din catrene, la alegere.
² Cuvîntul, deci, pe care-ai vrea sã-l spui
Se cere a fi spus la timpul lui
Curat ºi simplu, fãrã-nfloriturã —
Rostit din suflet, nu spoit de gurã…
² În lume nu existã poezii,
Iar cine zice „sînt“, nu-l
credeþi — minte!
Vasile Romanciuc la o lansare Sînt numai inimi,
de carte
inimi care ºtiu
Sæ rîdæ ºi sæ plîngæ
în cuvinte.
21.1. Traduceþi cuvintele ºi expresiile evidenþiate în limba voas-
trã maternã.
22. Citiþi maximele. Raportaþi fiecare dintre ele la cîte un cuvînt-cheie
din poezia O þarã, o casã, un grai. Argumentaþi.
² Patria este ca un copil: dacã uiþi de ea poate sã plece
de acasã.
² Omul fãrã casã merge fãrã grijã la rãzboi, dar se ºi
predã la fel.
² Toate zilele mele izvorãsc ºi se înalþã din adîncul ºi din
puterea Limbii Materne.
Grigore Vieru
187
 23. Citiþi. Care este ideea principalã a acestor versuri? Comentaþi.
O þaræ, o casæ, o limbæ...
S-a pornit Fãt-Frumos prin lume Norocul
în cãutarea norocului, era pe locul
A fãcut înconjurul pãmîntului de unde-a pornit.
ºi l-a gãsit.
Vasile Romanciuc
24. Citiþi versurile. Spuneþi, ce lucruri intræ în categoria celor sfinte?
Argumentaþi.
Casa pærinteascæ nu se vinde,
Nu se vinde tot ce este sfînt,
Încæ vin copiii s-o colinde,
Nu ºtiu cæ stæpînii nu mai sînt.
Grigore Vieru

Îndrumæri
Ideea baºtinei, a dragostei pentru meleagul natal, culti-
vatã insistent de Vasile Romanciuc este prezentã ºi în poezia
O þarã, o casã, un grai.
Sentimentul patriotic este trãit cu inten-
sitate de poet ºi transmis cititorului cu o
mare putere de convingere cã ai ce iubi, ai
ce apãra, ai pentru ce trãi.
Pãmîntul natal, limba maternã, casa pã-
rinteascã constituie pentru poetul Vasile
Romanciuc patria fãrã de care nu poate sã
existe nici un om. Casa pentru poet e un loc
sfînt, acela care îi dã putere sã vieþuiascã.
O þarã, o casã, un grai… — acesta este crezul poetului, cu
urmætoarea precizare:
Dar nu orice þarã frumoasã,
Ci þara în care-s acasã.
Vasile Romanciuc, în poeziile sale, a ajuns la o concluzie
de principiu: Eºti om ºi eºti acasã numai în þara ta.
Poezia lui Vasile Romanciuc te cucereºte prin simplitatea
exprimãrii ºi prin profunzimea gîndurilor.

Teme pentru acasæ

1. Memoraþi poezia O þaræ, o casæ, un grai.
2. Scrieþi, în 8-10 enunþuri, un text coerent cu tema: Casa mea – ceta-
tea mea.
188
 Busuioc la naºtere…

O þaræ, o casæ, o limbæ...

Exerciþii lexicale
1. Citiþi versurile. Selectaþi cuvintele-cheie ºi includeþi-le în enunþuri.
Învaþã de la nufãr sã fii mereu curat,
Învaþã de la ape sã nu dai înapoi,
Învaþã de la floare sã fii gingaº ca ea…
(Din lirica norvegianã)
1.1. Spuneþi, ce aþi putea învãþa de la:

• nufãr • ape • floare

2. Citiþi îmbinãrile de cuvinte. Alcãtuiþi cu ele propoziþii.
iarbã
floare gros
Fir de aþã Fir argintiu
pãr subþire
aur
3. Citiþi poezia. De ce busuiocul e floare de tristeþe ºi de noroc?

Busuioc la naøtere...
Busuioc la naºtere,
Busuioc la moarte,
Floare de tristeþe,
Floare de noroc…
Viaþa noastrã toatã,
Doamne, cum încape
Între douã fire
Mici de busuioc!
Vasile Romanciuc

Întrebæri øi teme
4. Ce simbolizeazã busuiocul în poezia lui Vasile Romanciuc?
Puteþi începe astfel:
Busuiocul este o floare de grãdinã…
4.1. Ce mai cunoaºteþi despre aceastã plantæ?
5. Citiþi cuvintele. Spuneþi, de la cine putem deprinde aceste calitãþi?
Curat, gingaº, mîndru, blînd, tare, cuminte, mãreþ, modest.
5.1. Formaþi substantive de la adjectivele de mai sus.
189
 6. Formaþi propoziþii în care cuvîntul busuioc sã reprezinte un nume
O þaræ, o casæ, o limbæ...
de: dans, melodie, ansamblu, magazin, persoanã.
7. Gãsiþi în poezie douæ perechi de antonime. Care este rolul lor?
8. Cum înþelegeþi expresia metaforicã: Viaþa noastrã toatã este între
douã fire mici de busuioc?
9. Alegeþi un alt titlu pentru poezie. Argumentaþi ræspunsul.
• Floarea vieþii • Floarea tristeþii • Taina vieþii
• Viaþa • Floare de noroc
10. Citiþi øi argumentaþi.
Poetul ne comunicæ prin versurile sale cã busuiocul:
² e o floare minunatã;
² e o floare-simbol care însoþeºte multe evenimente din
viaþa omului;
² ne aminteºte cæ viaþa e scurtã ºi trebuie s-o preþuim;
² varianta proprie.
11. Se zice cæ busuiocul are o putere miraculoasã. Cum credeþi, prin
ce se manifestã aceastã putere?
12. Explicaþi semnificaþia busuiocului în urmætoarele cazuri:
• floarea este pusæ la icoane;
• cu ea se împodobeøte colacul mirilor;
• se aduce la naºtere/ botez;
• la înmormîntare.
13. Faceþi o asociere a desenului cu poezia
lui Vasile Romanciuc. Comentaþi imaginea ini-
mii împletite din fire de busuioc.

Exerciþii de dezvoltare a vorbirii

14. Selectaþi din poezie perechile de antonime ºi alcãtuiþi cu ele
fraze.
15. Completaþi tabelul cu cuvinte din poezie (puteþi scrie ºi alte
cuvinte adecvate) care se referæ la rubricile propuse.

Pesimism Optimism

... ...

16. Citiþi semnificaþiile cuvîntului noroc. Includeþi unele dintre ele în

enunþuri.
Noroc = ºansã, succes;
noroc = destin, ursitã;
noroc = succes! fericire!
190
 Vraja cuvintelor

O þaræ, o casæ, o limbæ...

17. Citiþi aforismul. Tãlmãciþi-l, în 2-3 enunþuri.
Ce scurtã este viaþa?!
Coborîm din braþele mamei direct în braþele pãmîntului.
Grigore Vieru
18. Citiþi. Sînteþi de acord cu cele afirmate? De ce?
Zilnic sãvîrºeºti aceeaºi crimã — îþi omori Timpul!
Vasile Romanciuc
19. Citiþi proverbele, memoraþi cîteva, la alegere. Au ele corespon-
dente în limba voastræ maternæ?
² Norocul ºi-l face omul.
² Cine n-are noroc, sã-l caute.
² Nu ºedea, cã-þi ºede norocul.
² Norocul nu stæ-n drum.
² N-a pierdut nimeni norocul, ca sã-l gãsesc eu.
² Munca îi aduce omului noroc.

Îndrumæri
În cele mai simple ºi accesibile atribute folclorice, Vasile
Romanciuc ºtie sã gæseascæ adevãrate bijuterii lirice, cum ar
fi aceastæ bine cunoscutæ poezie Busuioc la naºtere...
Poezia Busuioc la naºtere… cuprinde un spaþiu modest:
are doar opt rînduri. Poetul însæ a reuºit sã redea în ele o
gamã largã de sentimente øi stæri care cuprinde întreaga
viaþæ: de la naºtere ºi pînã la moarte.
Busuiocul vine în casele noastre odatã cu naºterea. Ne
însoþeºte apoi la cele mai sfinte sãrbãtori ale sufletului nos-
tru: botezul ºi cununia.
Busuiocul este alãturi de noi în momentele de fericire ºi
în cele de tristeþe. Ne petrece apoi ºi în ultimul drum.
Poezia Busuioc la naºtere... e de o „simplitate cristalinã“
care sugereazæ træiri profunde.

Teme pentru acasæ

1. Memoraþi poezia Busuioc la naøtere...
2. Scrieþi enunþuri cu perechile de antonime:
noroc — nenoroc; viaþã — moarte; succes — eºec.
3. Redactaþi, în 4-6 enunþuri, un text coerent cu tema:
Timpul este averea mea.
191
 NICOLAE DABIJA, POET AL MEMORIEI ISTORICE

„Nicolae Dabija este un

scriitor de azi, cu o conøti-
inþæ esteticæ modernæ...“
Alex Øtefænescu

Viaþa øi activitatea literaræ

Lider de generaþie, animator al Renaºterii basarabene, Nicolae Dabija
este nãscut la 15 iulie 1948 în comuna Biºcotari, satul Codreni, Cimiºlia.
Este absolvent al Universitãþii de Stat din Moldova, membru al Uniunii
Scriitorilor. A lucrat ca redactor-ºef la revista Orizontul. Din 1986 ºi pînã
în prezent e redactor-ºef la sãptãmînalul Literatura ºi arta.
Debutul sãu literar are loc în 1974 cu placheta de versuri Ochiul al
treilea. În 1988 Nicolae Dabija devine cel mai tînãr laureat al Premiului
de Stat pentru Literaturã, acordat pentru cele trei cãrþi ale sale: Poveºti
de cînd Pãsãrel era mic, Pe urmele lui Orfeu, Antologia poeziei vechi mol-
doveneºti.
Mai apoi publicã culegerile de versuri Apã neînceputã, Zugravul ano-
nim, Aripã sub cãmaºã, Dreptul la eroare, Lacrima care vede, Oul de piatræ,
Cerul læuntric, Tæceri asurzitoare, Fotograful de fulgere, Aºchii de stele,
Doruri interzise.
Pe urmele lui Orfeu este o carte despre rãdãcinile noastre spirituale.
Volumul include eseuri pe baza mai multor cãlãtorii ale poetului prin
þarã ºi peste hotare, pentru a reconstitui activitatea unor oameni de cul-
turã din ara Moldovei — Varlaam, Grigore Ureche, Miron Costin,
Petru Movilã, Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu º.a. Aceastã carte
este dedicatã memoriei noastre istorice.
A mai publicat ºi alte volume de eseuri: Daciada, Transnistria, Liber-
tatea are chipul lui Dumnezeu, Icoanæ spartæ, Basarabia, La est de vest, Rîul
în cæutarea mærii, De ce limba noastræ e românæ, Hoflii de speranfle.

192
 În ultima vreme s-a remarcat ca un bun prozator prin roma-

O þaræ, o casæ, o limbæ...

nul Tema pentru acasã, ajuns la ediþia a treia, ºi Nu vã îndrã-
gostifli primãvara! – o culegere de nuvele.
Nicolae Dabija, fiind unul dintre cei mai cunoscuþi poeþi
ai generaþiei sale, este ºi un neobosit publicist. Sæptæmînalul
Literatura ºi arta, condus de scriitor, a servit drept imbold
Miºcãrii de renaºtere a conºtiinþei naþionale. Sãptãmînalul a
fost mulþi ani la rînd cea mai aºteptatã ºi cititã publicaþie din
istoria acestor locuri, ajungînd la un tiraj de 260 000 de
exemplare, în 1990 fiind una din „publicaþiile literare cu cel
mai mare tiraj din Europa“ (fapt menþionat de ziarul francez
Figaro).
A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Majoritatea cãrþilor pe care le-a scris ºi pe
care le-a calificat „întîi de toate ca scrieri nece-
sare“ au ajutat la creºterea demnitãþii omului
simplu ºi neajutorat.
„Poetul are cultul sacrului ºi al valorilor. Ca ºi
Mallarmé, Nicolae Dabija viseazã la o carte în
care ar gãsi toate versurile pe care a vrut sã le
scrie“ (Mihai Cimpoi).
Pentru volumul de poezii Aripã sub cãmaºã, i
s-a decernat Marele Premiu „Nichita Stãnescu“,
poetul fiind laureat al mai multor premii literare
din republicæ, din România ºi din alte þãri.
Unele grupaje de versuri au fost traduse în limbile englezã,
francezã, spaniolã, ebraicã, aromânã, maghiarã, rusã, letonã,
estonã º.a.

Lexic
memorie – amintire, adu- selectiv – ales, selectat
cere-aminte a impune – a obliga, a sili
generaþie – поколение consecvent – stabil, stator-
a reconstitui – a restabili, nic, constant
a recompune demnitate – достоинство
convingãtor – hotãrîtor, sacru – sfînt
decisiv valoare – ценность
a-ºi asuma – a se obliga,
a se angaja

193
 Întrebæri øi teme
O þaræ, o casæ, o limbæ...
1. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Care este aria tematicã a creaþiei lui Nicolae Dabija? Citaþi.
b) Pentru ce cãrþi poetul Nicolae Dabija a primit Premiul de Stat pen-
tru Literaturã?
c) Ce descrie poetul în lucrarea sa Pe urmele lui Orfeu?
d) Numiþi lucrãrile în prozã semnate de Nicolae Dabija.
e) Cum ºi-a caracterizat poetul Nicolae Dabija cãrþile pe care le-a
scris?
2. Argumentaþi rolul lui Nicolae Dabija în calitate de redactor-ºef al
renumitului sãptãmînal Literatura ºi arta:
• priceperea de a-ºi alege colaboratorii;
• veridicitatea articolelor;
• talentul de scriitor;
• mînuitor iscusit al „armei“ de publicist;
• actualitatea subiectelor;
• varianta proprie.

Completaþi-væ cunoøtinþele
Autoportretul scriitorului
OMUL
Lapsus
N-am uitat sã scriu cîteva cãrþi de poeme,
n-am uitat sã iubesc o femeie ºi cîteva poiene
în viaþa asta scurtã, cît un scãpãrat de chibrit…
…Am uitat doar sã fiu fericit.
Nicolae Dabija
POETUL
Dreptul la eroare
…Poeþii nu au dreptul la greºealã.

Cum iarba n-are dreptul sã greºeascã

Desen de Nicolae ºi primãvara sã nu mai rãsarã,
Dabija din volumul cum raza n-are drept sã aibã umbrã,
Apæ neînceputæ sau rîul — ca sã curgã spre izvoarã…
Nicolae Dabija

194
 CETãÞEANUL

O þaræ, o casæ, o limbæ...

Patria eternæ
Eternã Patrie, stau florile pe ram —
cum odihnesc suspinele pe lire…
Aici învãþ sã fiu un spic în lan
ºi sã m-aud în marea unduire.
Nicolae Dabija
Vraja cuvintelor
3. Citiþi afirmaþia lui Grigore Vieru. Sînteþi de acord cu clasamentul
profesiilor fãcut de filozof? De ce?
„Un filozof antic clasifica profesiunile, în funcþie de impor-
tanþa lor socialã, în felul urmãtor: pe locul întîi situa preotul, pe
locul doi — oºteanul, pe locul trei — învãþãtorul, pe locul patru
— filozoful. ªi abia pe ultimul loc — poetul. Dar, zicea filozoful,
sînt vremuri cînd lipseºte ºi preotul, ºi oºteanul, ºi învãþãtorul, ºi
filozoful. ªi atunci poetul trebuie sã-i suplineascã pe toþi.
Un astfel de poet este Nicolae Dabija, poate cea mai com-
plexã personalitate culturalã din Basarabia.“
3.1. Cum credeþi, poate într-adevãr poetul sã suplineascã, în
anumite condiþii, celelalte profesii? Expuneþi-vã opinia.

4. Citiþi versurile lui George Coºbuc. Cum credeþi, poetul Nicolae Da-
bija a læsat „perle“ în patrimoniul literar românesc? Discutaþi în echipe.

Copilæ, tu crede poeþii ce scriu,

Cæci lor li s-a dat o putere
S-audæ mai bine, sæ simtæ mai viu
Întreagæ a lumii durere.
Ei sînt ca oceanul ce-neacæ vreun mal,
Dar cînd se retrage el lasæ
Mai fin nisipiºul, ºi-aduse de val
Ici-colo ºi perle ne lasæ.
4.1. Sînteþi de acord cu afirmaþia cæ poeþii „aud mai bine ºi simt
mai viu“? Argumentaþi.

Teme pentru acasæ

1. Faceþi portretul de creaþie al scriitorului Nicolae Dabija.
2. Formulaþi 5-6 întrebãri pe care aþi vrea sæ le adresaþi scriitorului
într-un interviu.
3. Scrieþi, în 8 enunþuri, un text coerent cu tema: Poeflii nu au dreptul la
greşealæ.
195
 Alexandru cel Bun
O þaræ, o casæ, o limbæ...
Exerciþii lexicale
1. Citiþi textul. Care este cea mai frumoasã floare din lume?
Cîndva demult, în locul lanului de spice, se întindea o
împãrãþie mare. Ajuns la bãtrîneþe, împæratul porunci cã, cine
va gãsi cea mai frumoasã floare, acela va fi stæpînul
împæræþiei. Au venit florari ºi florãrese cu flori care de care
mai frumoase. Dar ochii împãratului rãmîneau triºti.
A sosit la palat o þãrancã. Avea în mîini o cununæ de spice.
A zîmbit împãratul, oprindu-ºi privirea la cununa de spice.
— Iatã cea mai frumoasã floare din lume. Las’sã înfloreascã
ºi sæ dæinuiascæ în veci. Iar tu sã fii împãrãteasa acestui
meleag! a zis el cãtre þãrancã.
1.1. Traduceþi cuvintele ºi îmbinãrile evidenþiate.

1.2. Redaþi conþinutul textului în limba voastræ maternã.

Nota bene!
• Øtiut — neºtiut
cinstit — preacinstit
dependenþã — independenþã
• domn — domnitor — a domni
gît — a înghiþi — înghiþiturã
cal — a încãleca — a descãleca
a îndrãzni — îndrãzneþ — îndrãznealã
• a nu purta rãzboiae = a nu duce rãzboaie
a înghiþi în sec = a înghiþi în gol
a lua cunoºtinþã = a face cunoºtinþã

Alexandru cel Bun

Din cartea Nasc ºi la Moldova oameni de Nicolae Dabija

Alexandru cel Bun a urcat pe tronul Moldovei în anul 1400.

El a lãsat în urma lui o þarã întinsã ºi înfloritoare. A zidit cetãþi ºi
biserici. A deschis ºcoli ºi biblioteci. A întemeiat sate ºi tîrguri.
A ºtiut sã facã dreptate tuturor. De la mic la mare. De la
tînãr la bãtrîn. De la boier la omul cel mai sãrman.
De aceea i-au zis „cel Bun“.
Alexandru cel Bun n-a purtat rãzboaie cu vecinii sãi. S-a
strãduit sã se împace cu toþi: ºi cu cei buni, ºi cu cei rãi.
196
 Înainte vreme, domnii þãrii nu se ru-
ºinau sã-ºi lucreze chiar ei pãmîntul:

O þaræ, o casæ, o limbæ...

sã-l are, sã-l semene ºi sã strîngã roada.
La fel fãcea ºi Alexandru cel Bun.
Odatã au venit la Suceava niºte soli
din Polonia.
Mãria sa Alexandru-Vodã tocmai
secera un lan de lîngã cetate.
— Cine e acest bãrbat care taie
spicele ºi le adunã în snopi? întrebã
unul dintre oaspeþi.
— E domnitorul þãrii noastre,
Alexandru-Vodã, i-a rãspuns cineva.
Solii s-au apropiat de el, l-au salu-
tat ºi i-au strigat fãrã sã descalece:
— Spor la lucru, Mãria Ta.
— Poftim, le-a rãspuns voievodul ºi ºi-a continuat lucrul.
Solii crezurã cã Alexandru-Vodã glumeºte ori îºi bate joc de
ei ºi nu îndrãznirã sã intre în lan, alãturi de alþi secerãtori, ca
sã nu-ºi murdãreascã hainele.
Abia cãtre searã terminã Mãria Sa lucrul.
A fost întinsã o masã lungã la care se aºezarã toþi cei care
muncirã în lan. Solii au fost ºi ei aºezaþi la un capãt al mesei.
Dar nu furã serviþi.
— La noi, cine nu lucreazã nu mãnîncã, preacinstiþi trimiºi,
zise Alexandru-Vodã. ªi încã se mai zice pe la noi: de lene
ruºine sã-þi fie, nu de hærnicie.
ªi solii înghiþirã în sec. Abia luau cunoºtinþã de obiceiurile
Þãrii Moldovei. Bãnuiau cã înainte îi mai aºteaptã încã multe
ºi neºtiute surprize.

Alexandru cel Bun a domnit 32 de ani (1400-1432). În aceastã perioadã

a întãrit ºi mai mult independenþa Moldovei.

Lexic
întins – aici: mare a îndrãzni – a avea curaj
tîrg – orãºel lan – cîmp
a se strãdui – a se trudi secerãtor – жнец
sol – trimis
a descãleca – a se da jos de
pe cal

197
 Întrebæri øi teme
O þaræ, o casæ, o limbæ...

2. Citiþi povestirea.
2.1. Recitiþi propoziþiile în care se vorbeºte despre meritele dom-
nitorului faþã de þarã.
2.2. Demonstraþi cã Alexandru cel Bun era ºi un om muncitor.
Citaþi.
2.3. Extrageþi ºi citiþi proverbele din text.
3. Alcãtuiþi planul povestirii. Redaþi apoi conþinutul.
4. Propuneþi un alt titlu. Argumentaþi-l.
5. Relataþi faptele sãvîrºite de Alexandru cel Bun pentru þarã.
6. Cum credeþi, de ce oamenii l-au numit „cel Bun“?
7. Demonstraþi, în baza textului, cã Alexandru cel Bun a fost un dom-
nitor înþelept.
8. Cum credeþi, de ce Alexandru cel Bun s-a aflat pe tronul Moldovei
tocmai 32 de ani? Cunoaºteþi ºi alþi domnitori care au stat pe tron o pe-
rioadæ atît de lungæ? Exemplificaþi.

Exerciþii de dezvoltare a vorbirii

9. Alcãtuiþi enunþuri cu diferite sensuri ale cuvîntului masã.
10. Extrageþi din text ºi scrieþi enunþurile care conþin perechi de anto-
nime.
10.1. Includeþi douã perechi de antonime în enunþuri.
11. Completaþi familiile lexicale:
floare — înfloritor — … salut — salutãri — …
secerã — secerãtor — ... îndrãznealã — a îndrãzni — …
11.1. Formaþi enunþuri cu unele dintre acestea.
12. Încadraþi perechile de antonime în enunþuri:
a urca — a coborî a aduna — a împrãºtia
a zidi — a dãrîma a curãþa — a murdãri
a începe — a termina
13. Explicaþi (prin analogie cu numele lui Alexandru cel Bun øi în
baza cunoøtinþelor de la istorie), de ce unii domnitori s-au învrednicit de
aºa nume: Mircea cel Bãtrîn, ªtefan cel Mare ºi Sfînt, Mihai Viteazul.
14. Amintiþi-vã cele învãþate despre domnitorul Constantin Brîn-
coveanu. Ce calitãþi comune are cu Alexandru cel Bun? Faceþi o scurtã
sintezã.
198
 O þaræ, o casæ, o limbæ...
Vraja cuvintelor
15. Citiþi proverbele. Ce tangenþe au ele cu textul despre domnitorul
Alexandru cel Bun? Argumentaþi.

² Cine mai adînc arã, mai mult carã.

² Toamna se numãrã bobocii.
² Cine nu lucreazã vara, n-are ce mînca iarna.
² Omul sfinþeºte locul.
² Munca e o comoarã.
² Munca te ridicã, iar lenea te stricã.
² Cine lucreazã ºi tace, multã treabã face.
² Cine nu munceºte, trîntor se numeºte.

15.1. Memoraþi cîteva dintre ele.

15.2. Gãsiþi echivalentele acestor proverbe în limba maternã.
15.3. Comentaþi, în 3 enunþuri, unul dintre proverbe, la alegere.
16. Citiþi. Înlocuiþi cuvintele evidenþiate prin antonime ºi veþi afla pro-
verbele adevãrate.

² Limba scurtã, bogãþia omului.

² Mai bine bogat ºi murdar.
² Orice bine e spre rãu.
² Se þine mic ºi moale.
² Munca te coboarã, da lenea te reparæ.
² Cine muºcã o bucatã prea micã, se îneacã.
² Cel sãtul se viseazã mîncînd.
² Ce-i strîmb, nu-i minciunã.
² Patru ochi vãd mai rãu decît doi.
² La cel bogat ºi mîþa-i chioarã.
² Nu ºedea cã-þi umblã norocul.

16.1. Care dintre proverbele restabilite væ sînt cunoscute?

Memoraþi 2-3, la alegere.
16.2. Relataþi o întîmplare, în 4-5 enunþuri, avînd drept titlu unul
din proverbele restabilite.

199
 Îndrumæri
O þaræ, o casæ, o limbæ...
Nicolae Dabija este un poet al memoriei istorice.
Povestirea Alexandru cel Bun este una dintre multele pove-
stiri-portrete din cartea Nasc ºi la Moldova oameni, editatã
în 1992. Pentru aceastæ culegere i s-a decernat Premiul
„Ion Creangã“ (pentru cea mai bunã carte pentru copii a
anului). Cartea cuprinde, în prima parte, relatãri despre
marile personalitãþi istorice ºi, în partea a doua, despre dis-
tinºii cãrturari ai acestui pãmînt.
Nicolae Dabija, prin munca lui asiduã
(stãruitoare) asupra cãrþilor ce þin de istoria
ºi cultura neamului, ne îndeamnã sã ne pãs-
trãm vie memoria. Poetul menþiona undeva:
„Memoria e cea mai de seamã avere pe care
le-o putem lãsa moºtenire fiilor ºi nepoþilor
noºtri. Avere care nu se poate rãpi“.
Nasc ºi la Moldova oameni este o carte
Poetul Nicolae Dabija la o de popularizare a culturii noastre vechi, un
seratæ literaræ „abecedar prevãzut pentru cititorii de
toate vîrstele“.
Acest volum subliniazæ încã o datã cã de-a lungul vre-
murilor ºi noi, românii, am dat lumii importante figuri care
au ajutat ºi altor popoare sã-ºi gãseascã drumul spre carte ºi
adevãr, precum Petru Movilã, Nicolae Milescu Spãtarul,
Dimitrie Cantemir, Varlaam, Miron Costin, Vasile Lupu…
Alexandru cel Bun a fost unul dintre cei mai importanþi
domnitori pe care i-a avut Moldova de-a lungul istoriei sale.
El a cîrmuit þara cu înþelepciune ºi blîndeþe. Alexandru-Vodã
a fãcut multe lucruri bune pentru poporul sãu: a încercat sã
stabileascã legãturi cu toate þãrile învecinate cu Moldova, a
ridicat cetãþi din ruini, a contribuit la înflorirea þãrii. Pe tim-
pul domniei sale se dezvoltã oraºele. Cetatea Albã devine
cel mai important port pe Dunãre.
Pentru faptele lui mãreþe poporul i-a zis „cel Bun“. Viaþa
lui Alexandru cel Bun, relatatã de Nicolae Dabija, ne îndeam-
nã sæ fim oameni de omenie ºi patrioþi ai acestui pãmînt.

Teme pentru acasæ

1. Relataþi conþinutul povestirii Alexandru cel Bun.
2. Comentaþi în scris unul din proverbele întîlnite în text (6-8 enunþuri).
200
 Succese, insuccese (evaluare)

O þaræ, o casæ, o limbæ...

1. Încercuiþi rãspunsul corect.

1.1. Odatã au venit la Suceava niºte soli…

A. în Polonia; B. din Polonia; C. lîngã Polonia.
1-3 1.2. Solii n-au îndrãznit sã intre…
A. în lan; B. pe lan; C. spre lan.
1.3. Alexandru cel Bun n-a purtat rãzboaie cu vecinii…
A. sale; B. sãu; C. sãi.
2. Citiþi cu atenþie textul Alexandru cel Bun. Completaþi propoziþiile,
apelînd la textul propriu-zis.
2.1. Alexandru cel Bun a fost ____________________.
2-6 2.2. Domnitorul a zidit _________________________,
a deschis ______________________________________.
3. Rãspundeþi la întrebãri:

3.1. De ce domnitorul a fost numit „cel Bun"?

__________________________________________________________
3-9
3.2. De ce n-a purtat rãzboaie cu vecinii sãi?
__________________________________________________________

3.3. Ce au crezut solii cînd domnitorul i-a invitat la lucru?

__________________________________________________________
2-8
4. Selectaþi din text ºi scrieþi 4 perechi de antonime.
__________________________________________________________

3-6 4.1. Alcætuiþi enunþuri cu douã perechi de antonime.

__________________________________________________________
5. Intitulaþi altfel textul.
2 __________________________________________________________

5.1. Argumentaþi titlul (1-2 enunþuri).

__________________________________________________________
3-6

6. Descrieþi, în 5-6 enunþuri, portretul moral al domnitorului Alexandru

cel Bun.
3-18
__________________________________________________________

7. În text sînt utilizate cîteva proverbe despre muncã. Scrieþi 1-2 dintre ele.
2-4
__________________________________________________________
201
 Dacæ dragoste
nu e, nimic nu e...
GRIGORE VIERU, POET PRIN VOCAfiIE

„Vieru e Omul-Poezie.“
Nicolae Dabija

Exerciþii lexicale
1. Citiþi versurile. Pronunþaþi corect sunetele [d], [t], [n].
M-am amestecat cu viaþa
Ca noaptea cu dimineaþa.
M-am amestecat cu cîntul
Ca mormîntul cu pãmîntul.
Grigore Vieru
1.1. Formulaþi ideea principalã a versurilor.
Comparaþi!
Debut — дебют autor — автор
academie — академия coautor — соавтор
Sinonime
De curînd — recent a mãrturisi — a spune
iubit — îndrãgit
Nota bene!
ªcoalã — ºcolar — preºcolar ABCD abecedar
a aprinde — a reaprinde
Viaþa øi activitatea literaræ
Se pare cã dacã nu l-am fi avut pe Grigore Vieru l-am fi
inventat, din prea multã nevoie de el, mai ales în unele mo-
mente de cotiturã ale istoriei mai recente.
202
 Grigore Vieru s-a nãscut la 14 februarie 1935 în satul Pererîta,

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

situat pe malul stîng al Prutului, judeþul Hotin (astæzi satul intræ
în componenþa raionului Briceni). Pãrinþii au fost plugari. Rãmas
fãrã tatã de mic, dupã cum ne mãrturiseºte poetul
însuºi, a început sã facã literaturã de fricã ºi singurã-
tate. Anume de acei ani grei ai copilãriei þine poezia
Cîntecul puiºorului de melc:
S-a stins soarele cel bun,
Eu mã culc, poveºti îmi spun.
Dar nici una nu-i frumoasã…
Greu e singurel în casã!
Încã în anii de studenþie, debuteazã cu placheta de versuri
pentru copii Alarma, elogiatã de critica literarã ºi îndrãgitã de
cei mici. Au urmat apoi alte cãrþi adresate micuþilor: Muzicuþe,
Bunã ziua, fulgilor, Fãguraºi, Duminica cuvintelor, Sã creºti
mare, La fereastra cu minuni, Trei iezi, Numærætoarea º.a. Este
coautorul abecedarului ºcolar. A scris ºi un abecedar original
pentru preºcolari Albinuþa, care a înregistrat cel mai mare tiraj
din Republica Moldova. Într-o variantã nouã, Albinuþa a apã-
rut la o editurã din Bucureºti pentru copiii din România ºi
pentru copiii românilor din diasporæ.
Grigore Vieru a scris versuri pentru mai multe cîntece. Cele
mai reprezentative dintre ele sînt: Eminescu sã ne judece,
Reaprindeþi candela, Trei culori, Cîntare scrisului latin, Rãsai º.a.
Coloana sonorã a filmului în desene animate pentru copii
Maria Mirabela conþine o serie de cîntece foarte frumoase, ale
cãror texte sînt scrise tot de poetul Grigore Vieru, muzica fiind
semnatã de Eugen Doga.
Poftim de intraþi ºi Ramule-neamule sînt douã culegeri de
cîntece pentru copii pe versurile poetului.
De-a lungul anilor, a colaborat cu compozitorii Ion Aldea-
Teodorovici, Eugen Doga, Tudor Chiriac, Petre Teodorovici,
Gheorghe Mustea, Anatol Chiriac, Iulia îbulschi º.a.
Volumele scrise la maturitate conþin o poezie pro-
fundã, înalt apreciatã de critici: Numele tãu, Aproape, Un
verde ne vede, Fiindcã iubesc, Cel care sînt, Taina care mã
apãrã, Rugãciune pentru mama, Vãd ºi mãrturisesc, Izbæ-
virea, Strigat-am cætre tine, Întregul cer, Acum ºi în veac.
Mai multe volume de poezii ale lui Grigore Vieru
au fost editate în România, adeverind un poet autentic
al tuturor românilor: Steaua de vineri, Rãdãcina de foc,
Izvorul ºi clipa, Hristos nu are nici o vinã, Curãflirea fîn-
tînii, Taina care mã apãrã ø.a.
203
 Grigore Vieru este laureat al Premiului Naþional al Repu-
blicii Moldova, deþinætorul Diplomei Internaþionale „Ander-
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
sen“, al Premiului „Lucian Blaga“, Cavaler al Ordinului Repu-
blicii. A fost propus de Academia Românã la Premiul Nobel
pentru Pace.
Cãrþile sale, pentru copii ºi pentru maturi, au fost traduse øi
editate în 18 þæri: Franþa, Macedonia, Bulgaria, Rusia, Ucrai-
na, România, Germania, Finlanda, SUA, Belgia, Cehia ø.a.
Monografia Întoarcerea la izvoare, semnatã de distinsul cri-
tic literar Mihai Cimpoi, consemneazæ valoarea artisticã a ope-
rei lui Grigore Vieru.
Grigore Vieru moare la 18 ianuarie 2009, în urma unui tragic
accident rutier.

Lexic
recent – sin. actual, nou
moment de cotiturã – moment
hotãrîtor
singurãtate – одиночество
candelã – lampã cu ulei
care se pune la
icoane
adept – sin. susþinãtor
plachetã (de versuri) –
сборник (стихов)
a înregistra – sin. a nota,
a înscrie

Întrebæri øi teme
1. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Ce împrejurãri l-au determinat pe Grigore Vieru sã scrie versuri în
copilãrie?
b) Cui i-au fost adresate primele cærþi ale poetului?
c) Cum explicaþi popularitatea poetului?
2. Numiþi cîteva din scrierile lui Grigore Vieru dedicate copiilor (poezii,
cîntece etc.).

3. Completaþi enunþurile, folosind informaþia cititæ:

poetul copiilor, deoarece...

Grigore Vieru este ... fiindcæ...
... pentru cæ...
4. Vorbiþi despre creaþia poetului Grigore Vieru în baza reperelor: debu-
tul literar, cærþi pentru copii, muzicæ pe versurile poetului, poezia pentru ma-
turi, volume traduse în alte limbi, aprecieri.
204
 Completaþi-væ cunoøtinþele

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

Portretul scriitorului
OMUL. Despre Grigore Vieru-Omul zice poetul însuºi:
„Nu eu sînt mare, lacrima mea e mare“, „sînt iarbã, mai sim-
plu nu pot fi“.
„Este un om de o culturã aleasã, dar
totodatã ºi de o simplitate cristalinã…“
Spiridon Vangheli
POETUL. Grigore Vieru a cîntat prin
excelenþã Mama ºi sentimentul maternitãþii.
Este ºi un poet remarcabil al copilãriei, dar
nu în ultimul rînd ºi un poet ce serveºte dez-
interesat ºi cu dãruire poezia liricã. „Plec
zilnic la minele de aur ale graiului meu“,
Eugen Doga, Grigore Vieru øi „Duminica mea este rîndul pe care-l
Ion Popescu-Gopo, trei dintre
autorii filmului Maria Mirabela scriu“— aceste cuvinte îl caracterizeazã pe
deplin pe Grigore Vieru-Poetul.
CETãÞEANUL. Grigore Vieru, poet prin vocaþie, este
artist-cetãþean al timpului sãu. El s-a implicat în toate
momentele de cotiturã ale neamului. În ultimii ani, devine,
silit de împrejurãri, poet-tribun. A scris ºi a publicat o serie de
articole politice ºi polemice.

Vraja cuvintelor
5. Care dintre aforismele de mai jos îl caracterizeazã pe Grigore
Vieru-Omul? Argumentaþi.

² Pot muri Oricînd, dar nu pot muri Oriunde.

² Cu aceleaºi degete ne rugãm ºi numãrãm banii.
² Nu vreme, singurãtate nu-mi ajunge.
² A fi zilnic frumos ºi simplu — ce trudã!
² Existã într-adevãr un duh al casei: Cartea!
Grigore Vieru
5.1. Memoraþi 2-3 aforisme, la alegere.

Teme pentru acasæ

1. Prezentaþi portretul de creaþie al poetului Grigore Vieru.
2. Comentaþi, în 2-3 enunþuri, mottoul de la începutul temei.
3. Redactaþi, în 8 enunþuri, un text coerent cu tema: Existæ într-adevær
un duh al casei: Cartea!
205
 Cæmæøile
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

Exerciþii lexicale
1. Citiþi îmbinãrile de cuvinte. Pronunþaþi corect sunetele [d, t, n].
Alcætuiþi enunþuri cu îmbinærile de cuvinte evidenþiate.

Amintire amarã, cãmãºi spãlate, spate puternic, ani triºti,

a veni acasã, albine harnice, fete tinere.
Comparaþi!
Ecou — эхо ozor (pop.) — узор
a se rãri — редеть horã — хоровод
spate — спина poalã — подол
Nota bene!
Amintire — a-ºi aminti
amar — amãrãciune — a amãrî
gînd — a se gîndi — gîndire
vechi — vechime — a se învechi
rar — a se rãri
2. Examinaþi imaginile. Rãspundeþi la întrebãri.

1) Ce este rãzboiul? Descrieþi-l, avînd drept reper imaginile

alæturate.
2) Ce tragedii aduc rãzboaiele?
3) Ar putea fi evitate rãzboaiele? În ce mod?
3. Citiþi titlul poeziei. Încercaþi sã intuiþi subiectul poemului. Relataþi-l
în 2-3 propoziþii.

206
 Cæmæºile

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

A fost rãzboi.
Ecoul lui
ªi-acum mai este viu.
Cãmãºi mai vechi, mai noi —
Amarã amintire de la fiu.
De-atîtea ori fiind
Pe la izvor spãlate
S-a ros de-acum ozorul
ªi, alb, bumbacul
S-a rãrit în spate
ªi nu le-a îmbrãcat de mult
Feciorul.
Cãmãºi mai vechi, mai noi — Portretul poetului, de
A fost rãzboi. Valentina Rusu-Ciobanu
Ci maica lui
De ani prea lungi de-a rîndul
Tot vine la izvoare:
Ea ºi gîndul.
ªi iar luînd cãmãºile în poalã,
De cum ajunge sîmbãta,
Le spalã.
Cãci mîine
Fac bãieþii horã-n sat,
ªi fete multe-s:
Cîte-n flori albine.
ªi-atunci bãiatul ei, cel drag bãiat,
Cu ce se-mbracã, bunul,
Dacã vine?
Grigore Vieru
Lexic
amintire – aducere-aminte a se rãri – редеть
a se roade – a se uza poalã – подол
bumbac – хлопок

Întrebæri øi teme
4. Citiþi poezia.
4.1, Gæsiþi versurile în care:
• se aratæ cã mama spalã des cãmãºile;
207
 • se descrie lunga aºteptare a mamei;
• se reflectã speranþa mamei cã fiul ei se va întoarce de
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
la rãzboi.
5. Recitiþi versurile care v-au emoþionat în mod special.
6. Rãspundeþi la întrebãri.
a) Ce sentimente v-a trezit lectura acestei poezii?
b) De unde aºteaptã mama sã-i vinã feciorul?
c) Demonstraþi, în baza poeziei, cã a fost rãzboi.
d) De ce feciorul nu a îmbrãcat de mult cãmãºile?
e) Cu ce gînd vine mama la izvoare în fiecare sãptãmînã?
De ce?
f) În ce zi a sãptãmînii se face horã în sat? Demonstraþi
acest fapt cu versuri din poezie.
7. Propuneþi un alt titlu pentru poezie. Argumentaþi titlul propus.

Model:
• Rãzboi • Dragoste de mamã
• Hora • Cãmãºile fiului
• Variantæ proprie
7.1, Comparaþi subiectul poemului intuit de voi (pînã la lecturã)
cu cel al autorului.
8. Determinaþi tema ºi ideea poeziei.
9. Schiþaþi portretul mamei în 5-6 enunþuri.

Puteþi începe astfel:

E o femeie de la þarã. Este harnicã, iubitoare, dar necãjitã…
9.1, Sintetizaþi printr-un cuvînt/ o îmbinare de cuvinte trãsãtura de
caracter dominantã a mamei. (Rãspunsul îl puteþi desprinde din text.)
10. Cum credeþi, ce i-a servit poetului drept punct de pornire pentru a
scrie aceastã poezie?
11. Amintiþi-vã balada Mioriþa. Comparaþi unele calitãþi ale mãicuþei din
baladã cu cele ale mamei din poezia lui Grigore Vieru.

Mioriþa Cãmãºile
mamã grijulie dragoste nemãrginitã
... ...
11.1, Prezentaþi o informaþie despre mama voastræ.
Planul:
1. Identitatea 4. Preferinþe
2. Vîrsta 4.1. muzica
3. Studiile/ ocupaþia 4.2. culoarea
4.3. florile
208
12. Improvizaþi un final fericit al poeziei.

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

Puteþi începe astfel:
Într-o bunã zi însæ a ieºit soarele ºi pentru mama. S-a
întîmplat o minune: dupã 15 ani de aºteptare…
12.1, Relataþi situaþii similare (din filme, cãrþi etc.) celei din
poezie, dar care au avut un final fericit.
13. Redactaþi în echipe un articol de ziar, din 8-10 enunþuri, despre o
mamã cu o soartã asemænãtoare (caz real sau ireal).

Exerciþii de dezvoltare a vorbirii

14. Formaþi îmbinãri de cuvinte, apoi propoziþii.

amarã bumbac
Amintire ... Cãmaºã de ...
... ...

15. Gãsiþi în poezie antonime pentru cuvintele: noi, pace, atunci, dulce.
15.1. Alcãtuiþi propoziþii cu perechile de antonime.
16. Selectaþi din poezie sinonime pentru cuvintele ºi îmbinãrile ce
urmeazã. Alcætuiþi cu ele enunþuri.
Fecior, mamã, ani în ºir, amintire dureroasã.
17. Formaþi familii lexicale de la cuvintele: vechi, noi, izvor, sat, a se
îmbrãca, bun, gînd.

17.1. Încadraþi cuvintele dintr-o familie lexicalã într-un text coerent.

Model:
Familia noastrã se constituie din ºapte persoane: pãrinþii,
bunicii, eu, sora ºi fratele mai mic. Mama ºi bunica, de o
bunætate deosebitã, sînt sufletul familiei noastre. Ele ne
susþin pe toþi cu multã bunævoinþæ. Tata ºi bunicul muncesc
foarte mult. Datoritã lor, situaþia noastrã materialã s-a îmbu-
nãtãþit considerabil.
18. Citiþi øi alegeþi ræspunsul corect. Gerunziile din versurile de mai jos
redau:
A. reluarea activitãþii; B. durata acþiunii; C. continuitatea
acþiunii.
• De-atîtea ori fiind
Pe la izvor spãlate…
• ªi iar luînd cãmãºile în poalã…
209
 19. Înlocuiþi expresia datæ cu altele adecvate.
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
ªi fete multe-s:
Cîte-n flori albine.
20. Citiþi fragmentul din poezia Formular de Grigore Vieru.
— Pãrinþii?
— Am numai mamã.
— Numele mamei?
— Mama.
— Ocupaþia ei?
— Aºteaptã.
20.1. Ce au în comun acest fragment ºi poezia Cãmãºile?
Argumentaþi.
20.2. Numiþi ºi alþi poeþi care au tratat tema rãzboiului în scrie-
rile lor.

Vraja cuvintelor
21. Citiþi aforismele lui Grigore Vieru. Care dintre ele au tangenþe cu
poezia Cãmãºile? Argumentaþi.

² Nici o mamã nu doreºte ca fiul ei sã moarã — fie ca

trãdãtor, fie ca erou.
² Nici o mamã nu este rãzboinicã, dar vitejia feciorului
ei îi umple sufletul de o vie ºi înãlþãtoare mîndrie.
² Nici rãzboiul cu pacea, nici pacea cu rãzboiul sã nu se
mãsoare, cãci nimeni nu iese biruitor.
22. Citiþi fragmentul din poezia Muma lui ªtefan cel Mare de Dimitrie
Bolintineanu.

Un orologiu sunã noaptea jumãtate.

În castel în poartã oare cine bate?
— Eu sînt, bunã maicã, fiul tãu dorit;
Eu, ºi de la oaste mã întorc rãnit.
Soarta noastrã fuse crudã astã datã:
Mica mea oºtire fuge sfãrîmatã.
Dar deschideþi poarta…
„…Dacã tu eºti ªtefan cu adevãrat,
Apoi tu aice fãrã biruinþã
Nu poþi ca sã intri cu a mea voinþã.
Du-te la oºtire! Pentru þarã mori!
ªi-þi va fi mormîntul coronat cu flori!“
210
 22.1. Apreciaþi comportamentul mamei. Argumentaþi. Vorbiþi în

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

plan comparativ cu poezia Cãmãºile. Cum aþi fi procedat voi în
situaþia datæ?

Îndrumæri
În poezia Cãmãºile poetul Grigore Vieru redæ profundul
sentiment al dragostei materne. Feciorul nu s-a întors din
rãzboi, dar mama continuã sã-l aºtepte, cu o speranþã
nemãrginitã. În acest poem scriitorul a creat
cea mai frumoasæ metaforæ a aøteptærii. El a
evitat procedeele simpliste practicate dese-
ori de scriitori — mama stæ la portiþæ sau la
o margine de drum øi priveøte în zare cu
mîna streaøinæ la ochi etc. Poetul a materia-
lizat, a dat viaþæ noþiunii abstracte de aøtep-
tare, „transformînd-o“ într-un ritual aproape
Grigore Vieru vorbind despre sfînt, pe care mama îl repetæ periodic. Ges-
poezie tul ei, naiv în fond, dar de o sacræ naivitate,
izvorîtæ din durere, îi da speranþa aproape
disperatæ cæ doar aøa îøi va recupera fiul, øi asta ne copleøeøte,
ne înduioøeazæ, ne emoþioneazæ profund. Astfel se explicæ
popularitatea poeziei, poemul punînd începutul unui model
poetic nou în lirica noastræ.
Feciorul ei nu se va întoarce niciodatã — aceasta este
realitatea dureroasã de la care a pornit poetul. Dar mama
nu învinuieºte pe nimeni, nu blestemã, ci repetã cu ræbdare
nesfîrøitæ ritualul pregãtirii fiului pentru hora din sat.
Insistenþa øi devotamentul matern din Cæmæøile ne
amintesc neapærat de zbuciumul mãicuþei bãtrîne din balada
Mioriþa. Prin acest paralelism literar al situaþiilor øi senti-
mentelor, poemul poate fi considerat o variantæ modernæ a
vechii balade.

Teme pentru acasæ

1. Memoraþi poezia Cæmæøile.
2. Alcãtuiþi enunþuri cu cuvintele de la rubrica „Nota bene!“
3. Comentaþi oral, în 5-6 enunþuri, un aforism (de la tema datã).
4. Redactaþi un eseu, din 8-10 enunþuri, cu titlul Mamele sînt cãldura
Pãmîntului.
211
 Fæptura mamei
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

Exerciþii lexicale
1. Citiþi. Pronunþaþi corect diftongii.
• Uºoarã, maicã, a putea, zboarã, teamã, iarbã, te
cheamã, stea.
• Tu, iarbã, tot ai mamã?
De ai — de bunã seamã:
Atunci cînd înverzeºti,
De ea îþi aminteºti.
Grigore Vieru
2. Formaþi îmbinãri de cuvinte, apoi enunþuri.
uºoarã strãlucitoare
Maicã ... Stea ...
... ...
Nota bene!
Uºor — a uºura — uºurel fericire — a ferici — fericit
sãmînþã — a semãna — semãnat stea — steluþã — înstelat
pãmînt — pãmîntean — pãmîntesc privire — a privi — privit

Sinonime
Teamã — fricã
pãmîntesc — terestru
sfînt — divin — ceresc
3. Citiþi poezia. Cum este mama?

Fæptura mamei
Uºoarã, maicã, uºoarã,
C-ai putea sã mergi cãlcînd
Pe seminþele ce zboarã
Între ceruri ºi pãmînt.
În priviri c-un fel de teamã,
Fericitã totuºi eºti —
Iarba ºtie cum te cheamã,
Steaua ºtie ce gîndeºti.
Grigore Vieru
212
 Întrebæri øi teme

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

4. Citiþi expresiv poezia.
5. Demonstraþi, citind versurile respective, cã mama la un moment
dat parcæ ar înceta sæ fie ceva material.
6. Cum credeþi, de ce steaua ºtie ce gîndeºte mama? Alegeþi varianta
potrivitã. Comentaþi.
A. Steaua este spiritul omului.
B. Stelele sînt aproape de Dumnezeu.
C. Varianta proprie.
7. Care e semnificaþia repetiþiei cuvîntului uºoarã? Alegeþi o variantæ
de ræspuns ºi argumentaþi.
Mama:
A. E în veºnicã miºcare.
B. E pe cale de a se apropia de stele.
C. E suflet bun.
D. E færæ de pãcate.
E. Varianta proprie.
8. Cum credeþi, de ce poetul utilizeazã cuvîntul maicã ºi nu forma
tradiþionalã mamã?

Repere:
• Maica Domnului • cuvînt poetic • exprimare duioasã
9. Mama este fericitã. De ce?
10. Propuneþi un alt titlu. Argumentaþi.
11. Citiþi versurile. Gãsiþi tangenþe între aceste versuri ºi poezia Fãp-
tura mamei.
— Pe fag dulce-amãrît
Arde, mamã, alba-þi stea.
Te uitaºi la ea atît,
Încît semeni azi cu ea.
Grigore Vieru
Repere:
persoanæ fiinþæ ... ...
dragæ nouæ divinæ
12. Vorbiþi despre poezia Fãptura mamei, în plan comparativ cu alte
poezii cu aceeaºi temã scrise de autori ruºi.
13. Lectura poeziei Fãptura mamei ne trezeºte anumite sentimente.
Raportaþi-le la o culoare, melodie, floare. Comentaþi. Lucraþi în echipe.

213
 13.1. În care din chenarele propuse (cu nori, cu ghiocei, cu
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
steluþe) aþi încadra portretul mamei? Argumentaþi.

Exerciþii de dezvoltare a vorbirii

14. Formaþi pluralul cuvintelor: sãmînþã, pãmînt, privire, teamã,
iarbã, stea.
14.1. Pe cele evidenþiate, încadraþi-le în enunþuri.
15. Gãsiþi ºi scrieþi sinonimele cuvintelor:
Fãpturã, teamã, a chema, a gîndi, a merge, fericit.
15.1. Încadraþi sinonimele gæsite într-un text coerent (5-6 enun-
þuri).
16. Alcãtuiþi comparaþii dupã model, apoi includeþi-le în enunþuri.
un fulg un copil
Uºoarã ca ... Fericitã ca ...
... ...
17. Ce înseamnã mama pentru fiecare dintre voi? Cu ce o asemuiþi?
Model:
Mama pentru mine înseamnã viaþa.
O asociez pe mama cu soarele care mã bucurã în fiecare zi,
mæ încælzeºte, îmi lumineazæ viaþa.

Vraja cuvintelor
18. Citiþi. Care aforism væ este mai aproape sufletului?
Gînduri ale poetului Grigore Vieru despre mama:
² Cea mai fericitã întîmplare din viaþa mea este aceea
de-a fi avut o mamã.
² Poþi avea douã patrii, dar nu poþi avea douã mame.
² Doi copii încap în braþele mamei, ºi doi fraþi nu încap
într-o casã.
214
 ² E pãcat a ghici mamei în palmã — cum sã ghiceºti unei

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

zeitãþi!
² Pierzînd pe mama, mi-a rãmas Patria, dar nu mai sînt
copil de atunci.
² Nu pentru cã am ochi albaºtri i-am fost mamei drag.
² Sus — icoanele, jos — mamele. ªi sus, ºi jos la fel de
frumos.
18.1. Alcãtuiþi o relatare, din 4-5 enunþuri, folosind drept titlu
unul dintre aforismele de mai sus.
18.2. Memoraþi douã dintre ele, la alegere.

Îndrumæri
De regulæ, poemul Fæptura mamei deschide volumele anto-
logice ale lui Grigore Vieru, de aceea ar putea fi încadrat în
seria artelor poetice. Mama este unul din motivele principale
ale poeziei lui Grigore Vieru. Criticul literar Mihai Cimpoi
mãrturisea cã cel mai mult îi plac poeziile dedicate mamei. În
aceastã ordine de idei, el a spus: „Fiul ºi mama se contopesc
într-o singurã figurã, cea a poetului“.
Mama poetului, concretã, realã, devine Mama Naturii ºi a
Cosmosului. Este Mumã în genere:
Uºoarã, maicã, uºoarã,
C-ai putea sã mergi cãlcînd,
Pe seminþele ce zboarã
Între ceruri ºi pãmînt…
Poezia Fæptura mamei este un imn divin închinat mamei, pe
care poetul Ioan Alexandru îl consideræ o capodoperæ de va-
loare universalæ în simplitatea cea de peste vîrfuri a unui clasi-
cism nepieritor, mereu modern, apropiat fiecærei generaþii.
(Dupæ Mihail Dolgan)

Teme pentru acasæ

1. Memoraþi poezia Fãptura mamei.
2. Redactaþi, în 8 enunþuri, un eseu, pornind de la afirmaþia: Mama a
fost prima mea întîlnire cu un înger.
3. Desfãºuraþi, în 3-4 enunþuri, ideea din aforismul care v-a plãcut cel
mai mult.
215
 Mæ rog
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

Exerciþii lexicale
1. Citiþi propoziþiile. Identificaþi comparaþiile.
1) Mama mea are ochi albaºtri ca seninul cerului. Pãrul blond
este asemeni spicului de grîu. 2) A nãscut cinci fete, dar nici una
n-are pãrul aºa de ondulat ca al ei. 3) Noi revenim de fiecare
datã la casa pãrinteascã cu mari emoþii. 4) De fiecare datã
observæm cu tristeþe cã pãrinþii noºtri au mai îmbãtrînit puþin.
2. Formaþi îmbinãri de cuvinte dupã model. Cu unele dintre ele alcã-
tuiþi enunþuri.

duºmani viaþã
A se apãra de ... Sete de ...
... ...

3. Citiþi cuvintele. Observaþi diferenþa de sens. Încadraþi-le în contexte.

A apãrea — a apãra
fiinþã — a fiinþa
Nota bene!
• Fi-vor = vor fi
mã rog de tine = te rog pe tine
• sete — a înseta — însetat
stropitoare — a stropi — stropit
mîngîiere — a mîngîia — mîngîiat
a purta — purtat — purtãtor

4. Citiþi poezia. Cui se adreseazæ poetul cu rugæminþi pentru mama?

Mæ rog

Mã rog de tine, ploaie,

Cînd zbori cãtre planete,
Stropeºte gura mamei
ªi-o apãrã de sete.

Mã rog de tine, codru —

(Cãci anii tãi tot fi-vor)
Cuprinde-i cald fiinþa
ªi-o apãrã de vifor.
216
 Mã rog de tine, iarbã,
Mîngîie-i talpa goalã

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

ªi sarea grea din oase
ªi-o apãrã de boalã.
Mã rog de tine, munte, —
Cît zboru-o sã mã poarte —
Sãrutã ochii mamei
ªi-i apãrã de moarte.
Grigore Vieru
Lexic
a stropi – sin.: a uda vifor – sin.: furtunã, viscol
sete – жажда a mîngîia – ласкать
a cuprinde – sin.: a îmbrãþiºa talpã – ступня
fiinþã – fãpturã, persoanã os – кость

Întrebæri øi teme
5. Citiþi expresiv poezia.
6. Recitiþi versurile care ne demonstreazã:
• cui se adreseazã fiul;
• ce-ºi doreºte fiul pentru mama sa;
• dragostea ºi grija fiului faþã de mamã.
7. Pe cine roagã fiul s-o apere pe mama de:
• sete • boalã
• vifor • moarte?
8. Numiþi calitãþile fiului care se manifestã prin grija ce o poartæ pentru
mama sa.
9. Schiþaþi, în 4 enunþuri, portretul moral al mamei, privind-o cu ochii
fiului.
Puteþi începe astfel:
Mama e casa mea, e soarele meu, e ploaia mea…

10. Continuaþi versurile:

Mã rog de tine, iarbã,
Mîngîie-i talpa goalã…
11. Numiþi imaginile poetice din poezie. Exemplificaþi.
12. Cum credeþi, poezia Mã rog este o metaforã? Argumentaþi.
13. Determinaþi tema ºi ideea principalã a poeziei.
217
 14. Propuneþi un alt titlu pentru aceastæ
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
poezie. Argumentaþi.
15. Comentaþi poezia, utilizînd sugestiile
de la rubrica „Îndrumãri“.
16. Memoraþi un catren, la alegere.
17. Examinaþi sculptura lui Constantin
Brâncuºi. Improvizaþi, în 3-4 enunþuri, o rugã
pentru pãrinþi, bunici sau prieteni (lucraþi în
echipe). Constantin Brâncuøi,
Rugæciunea

Exerciþii de dezvoltare a vorbirii

18. Folosind cuvintele de mai jos, alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte. Înca-
draþi-le într-un text coerent.
Ploaie, codru, iarbã, munte, a mîngîia.
19. Citiþi expresiile. Pe care le folosiþi mai des? Alcãtuiþi propoziþii cu
unele dintre ele.
sãnãtate sã-mi dai
Mã rog de mã iartã Te rog sã vii
tine sã-mi spui
20. Formaþi familii lexicale pentru cuvintele:
Fiinþã, a apãra, munte, ploaie.
21. Indicaþi sinonimele cuvintelor:
Fãpturã, a uda, a purta.
21.1. Încadraþi douã dintre ele în propoziþii.
22. Scrieþi antonimele cuvintelor ce urmeazã:
Moarte, greu, boalã, cald.
22.1. Alcãtuiþi propoziþii cu perechile de antonime.
23. Citiþi versurile lui Mihai Eminescu. Gæsiþi unele similitudini cu poe-
zia Mã rog? Argumentaþi.
Codrule cu rîuri line,
Vreme trece, vreme vine,
Tu din tînãr precum eºti
Tot mereu întinereºti.
24. Alcãtuiþi, în 8-10 enunþuri, o relatare despre mama.

218
 25. Ce aþi cere, într-o rugæciune, pentru copii? Porniþi de la versurile

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

date.
Mã rog cu puterea cuvîntului
Pentru copiii pãmîntului…
26. Construiþi un dialog, din cîte patru replici complete, în baza situa-
þiei: mama unui coleg de clasã se aflã în spital. Discutaþi cu el despre
ajutorul pe care i-l puteþi acorda.

Vraja cuvintelor
27. Citiþi maximele. Care dintre ele v-au reþinut mai mult atenþia? De
ce? Memoraþi-le.
Maxime desprinse din Poeme din bãtrîni de Grigore Vieru.

² Casa din care a plecat mama seamãnã cu o bisericã prã-

datã.
² Pîinea coaptã de mama este proaspãtã ºi în ziua a ºasea.
² Cea mai veche carte din lume este o mamã, cea mai fru-
moasã carte din lume este mama.
² Ce scurtã e viaþa: coborîm din braþele mamei direct în
braþele pãmîntului.
² Mi-ar fi ruºine s-o întreb pe maicã-mea dacã-i româncã
sau nu.
² Nu cunosc politicã mai dreaptã ca cea a unei inimi de
mamã.

28.1. Comentaþi, în 2-3 enunþuri, maxima evidenþiatã.

Îndrumæri
Nu am exagera deloc dacã am spune cã Grigore Vieru
este astãzi cel mai citit ºi cel mai popular poet de la noi.
Poezia sa pãstreazã tradiþiile poeziei clasice ºi simplitatea
profundã a versului folcloric. El a devenit astfel un poet al
tuturor — versurile sale sînt învãþate pe de rost de picii de la
grãdiniþã, poezia sa se cîntã, se recitæ pe scenã ºi a intrat de
mult în manualele ºcolare. Aceastã dragoste a cititorilor faþã

219
 de poet se explicã ºi astfel: Grigore Vieru cîntã mama, þara,
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
neamul, graiul, dorul, munca, dragostea, copilul, ºi în gener-
al viaþa. Sumînd poetic toate aceste teme, scriitorul îºi
exprimã crezul sãu artistic printr-un citat din poezia popu-
larã: „Eu nu cînt cã ºtiu sã cînt,/ Dar mi-i drag acest pãmînt“.
În volumul Numele tãu, esenþial pentru biografia sa literarã,
poetul se arãta conºtient de aceastã datorie sfîntã faþã de
neam ºi plai: „Noros ori clar ca o amiazã,/ Eu sînt poetu-aces-
tui neam:/ ªi-atunci cînd lira îmi vibreazã,/ ªi-atunci cînd cîn-
tece nu am“.
Una din temele pe care a cultivat-o cu pãtrundere ºi
mãiestrie este tema mamei. Acest motiv poetic se împleteºte
armonios cu celelalte. Mama se identificã în poem cu darul
vieþii, cãci, spune poetul: „Mi-a dat inima ei ºi mîinile, ºi
steaua, ºi cuvîntul, ºi tãcerea“.
De aceea eroul liric manifestã o grijã deosebitã faþã de
mama sa. El implorã stihiile ºi alte elemente ale naturii —
ploaia, codrul, iarba, muntele — s-o apere sau sã o ajute la
momentul oportun.
Sentimentul matern este cheia tuturor celorlalte senti-
mente. Poetul Grigore Vieru spunea într-un interviu:
„Sãrbãtoarea copilãriei mele a fost continuã. Ea se
numeºte mama. Nici rãzboiul cu urgiile sale, nici foametea
necruþãtoare n-au putut întuneca aceastã neasemuitã
Sãrbãtoare. În preajma mamei m-am simþit întotdeauna
copil. Abia la 47 de ani, cînd mama s-a stins din viaþã, abia
atunci am pierdut aceastã dulce ºi irepetabilã stare“.
Din sutele de poeme pe care le-a scris, a treia parte din-
tre ele este dedicatã mamei.
Marele merit al lui Grigore Vieru este acela de a fi creat
un adevãrat mit poetic al mamei ca fiinþã nãscãtoare de
viaþã.

Teme pentru acasæ

1. Alcãtuiþi ºi scrieþi enunþuri, utilizînd cuvintele de la rubrica „Lexic“.
2. Memoraþi poezia Mæ rog.
3. Comentaþi, în 5-6 enunþuri, poezia.
4. Scrieþi, în 8 enunþuri, un eseu-rugãminte întru apãrarea mamei.
220
 Mi-e dor de tine, mamæ

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

Exerciþii lexicale
1. Citiþi cuvintele. Pronunþaþi corect sunetele [d], [t], [n].
Stele, grãdinã, carte, omenie, a cuprinde, a destrãma, ierni,
stea, a atinge.
1.1. Alcãtuiþi îmbinãri cu cuvintele evidenþiate, apoi enunþuri.
2. Formaþi îmbinãri de cuvinte dupã model. Încadraþi-le în contexte.
ochilor fire
Lumina ... A destrãma ...
... ...

Nota bene!
Stea — steluþã — înstelat vorbã — a vorbi — vorbãreþ
dor — a dori — dorinþã lacrimã — a lãcrima — lãcrimioarã
Comparaþi!
Vãzduh — воздух vecie — вечность
vifor — вихрь leu — лев
3. Citiþi poezia. Cu ce este comparatæ mama?
Mi-e dor de tine, mamæ

Sub stele trece apa

Ilustraþie de Al. Hmelniþchi
la placheta Numele tæu de
Grigore Vieru
Cu lacrima de-o seamã,
Mi-e dor de-a ta privire,
Mi-e dor de tine, mamã.
Vînt hulpav pom cuprinde
ªi frunza o destramã.
Mi-e dor de-a tale braþe,
Mi-e dor de tine, mamã.
Mãicuþa mea: grãdinã
Cu flori, cu nuci ºi mere,
A ochilor luminã,
Vãzduhul gurii mele!
Mãicuþo, tu: Vecie,
Nemuritoare carte
De dor ºi omenie
ªi cîntec fãrã moarte!
221
 Tot cascã leul iernii
Cu vifore în coamã.
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
Mi-e dor de vorba-þi caldã,
Mi-e dor de tine, mamã.
O stea mi-atinge faþa,
Ori poate-a ta nãframã.
Sînt alb, bãtrîn aproape,
Mi-e dor de tine, mamã.
Grigore Vieru

Lexic
de-o seamã – aici: de aceeaºi
vîrstã
dor – dorinþã puterni-
cã de a vedea pe
cineva sau ceva
hulpav – aici: puternic
a destrãma – sin.: a rupe, a
smulge
braþ – sin.: mînã
nãframã – sin.: basma,
batistã
aproape – aici: почти

Întrebæri øi teme
4. Citiþi expresiv poezia.
5. Citiþi versurile din care puteþi deduce:
• de cine îi este dor eroului liric;
• vîrsta eroului liric;
• ce anotimp este.
6. Citiþi versurile traduse de mai jos. Identificaþi versurile echivalente
în limba românæ.

Течет вода при звездах Обняв деревья, ветер

Слезой чистейшей самой. Листву сорвет упрямо
Без глаз твоих как жить мне? Как жить без рук твоих мне?
Как без тебя мне, мама? Как без тебя мне, мама?
Traducere de Iakov Akim

6.1. Vi se pare reuºitã traducerea sau nu? Argumentaþi.

7. Recitiþi catrenul care v-a plãcut cel mai mult.
8. Ce semnificaþie au cuvintele stele, apa din primul catren?
222
 9. Care versuri redau momentul copilãriei? Argumentaþi.

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

10. Eroul liric exteriorizeazã o stare de recunoºtinþã pentru viaþa pe
care i-a dat-o mama. Gæsiþi versurile ce ilustreazã acest lucru.
11. Identificaþi versurile care vorbesc despre veºnicia mamei.
12. Ce semnificã versul care se repetã?
13. Ce tangenþe existã între primul ºi ultimul catren?
14. Cum înþelegeþi versurile:
Sînt alb, bãtrîn aproape,
Mi-e dor de tine, mamã.
15. Recitiþi poezia. Ce stare sufleteascã v-a creat lectura poeziei?
16. Mi-e dor de tine, mamã este o poezie cîntatã. Versurile au fost
puse pe muzicã de Anatol Chiriac. Cum credeþi, ce melodie poate însoþi
aceste versuri: pe ton major sau minor? (Dacã aveþi posibilitate, ascultaþi
melodia.)
17. Poate fi consideratã aceastã poezie un bocet ritual? Argumentaþi.
18. Comentaþi, în 2-3 enunþuri, strofa a treia.

Exerciþii de dezvoltare a vorbirii

19. Identificaþi perechile de sinonime.
trece eternitate
vãzduh cãrunt
vecie vijelie
braþ aer
vifor curge
alb mînã
19.1. Alcãtuiþi cu unele dintre ele enunþuri.
20. Alcãtuiþi un text coerent, folosind perechile de antonime:

luminã — întuneric bãtrîn — tînãr

cald — rece nemuritor — muritor

21. Descrieþi, în 4 enunþuri, portretul mamei pornind de la conþinutul

poeziei.
22. Poetul Grigore Vieru afirmæ: Sãrbãtoarea copilãriei mele a fost con-
tinuã. Ea se numeºte mama. Ce puteþi spune voi în aceastã ordine de idei?
23. Numiþi mijloacele artistice utilizate de poetul Grigore Vieru. Exem-
plificaþi.
223
 Vraja cuvintelor
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
24. Citiþi versurile dedicate lui Grigore Vieru. Aduceþi argumente întru
susþinerea celor afirmate de Simion Ghimpu.
fii-i versu-atît de simplu, Iar graiul tãu, poete,
Cuminte ºi-nþelept, Bogat, ah, ce mai sunã,
Cã faci, cã faci, maestre, Cã un cuvînt ne spune
Din cititor poet. Cît zece dimpreunã.
Simion Ghimpu
Îndrumæri
Starea sufleteascã a eroului liric este exprimatã simplu:
Mi-e dor de tine, mamã. Aceastã stare este evidenþiatã prin
repetarea aceluiaºi vers la sfîrºitul tuturor strofelor, cu ex-
cepþia refrenului.
Poezia este bine cunoscutã cititorului graþie înge-
mãnãrii ei cu muzica.
Imaginile stelelor ºi apei din prima strofã redau
spaþiul dintre cer ºi pãmînt.
În catrenul al doilea, poetul îºi rememoreazã co-
pilãria, invocînd dulcile ei amintiri (flori, nuci, mere).
El este plin de recunoºtinþã pentru cea care i-a dat
viaþã: „A ochilor luminã/ Vãzduhul gurii mele!“
Strofa a treia conþine expresii deosebite: „Mãicuþo,
tu: Vecie,/ Nemuritoare carte/ De dor ºi omenie/ ªi cîn-
Poetul în faþa
cititorilor tec fãrã moarte!“ Ele vin dintr-un preaplin al inimii,
eroul liric accentuînd eternitatea fiinþei materne prin
urmãtoarele cuvinte: vecie, nemuritoare, fãrã moarte.
Pentru a sugera aceastã eternitate, poetul contopeºte în
ultimul catren imaginea mamei dispãrute cu raza stelei
veºnice: „O stea mi-atinge faþa/ Ori poate-a ta nãframã“.

Teme pentru acasæ

1. Citiþi poezia Mi-e dor de tine, mamæ.
2. Alcãtuiþi enunþuri, utilizînd cuvintele de la rubrica „Nota bene!“
3. Redactaþi, în 8 enunþuri, un eseu pe tema: Sãrbãtoarea copilãriei
mele este mama.
Aforisme
(pentru dezbateri)
1. Citiþi aforismele lui Grigore Vieru. Memoraþi cîteva, la alegere.
² Talentul numai a spus cã mã ajutã, iar munca chiar m-a
ajutat.
² Pentru cine are mamã, norocul nu-i mai departe de casa ei.
224
 ² Dacã ai douã patrii, copiii tãi vor avea trei.
² Dacã ai har, eºti un om norocos.

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

Dacã eºti sãnãtos, eºti un om fericit.
² Doamne, eu ºtiu cã nu-i creºtineºte, dar nu pot iubi pe
toþi oamenii — sînt prea mulþi.
² Femeia învinge totul, apoi plînge.
2. Alegeþi un aforism care v-a plãcut sau v-a intrigat. Organizaþi dezbateri.
Condiþiile dezbaterilor:
• Formaþi douã grupuri. Fiecare grup va aduce argu-
mente pro sau contra celor afirmate de poetul Grigore
Vieru.
• Va cîºtiga grupul la a cærui replicã cealaltã echipã nu va
avea contraargumente valabile.
• Unul dintre elevi sau profesorul va fi moderatorul
dezbaterilor.
• Se poate alege cîte un observator din partea fiecãrei
echipe cu care s-ar consulta moderatorul la sfîrºitul dez-
baterilor. Opiniile moderatorului ºi observatorilor se vor
expune în prezenþa ambelor echipe.
• Argumentele tuturor participanþilor trebuie sã fie clare.
• Se va respecta orice opinie.
• În timpul dezbaterilor nu se va întrerupe în nici un caz
vorbitorul din echipa adversã.
3. Vã propunem una din schemele posibile ale ordinii luærilor de
cuvînt în cadrul dezbaterilor (cea mai elementarã).
1 3 6 4 10 8 12

14 2 13 11 9 5 7

Model de argumente:
Dacã eºti sãnãtos, eºti un om fericit.

1. Este adeværat cã omul sãnãtos le învinge pe toate.

2. Regret, dar nu sînt de acord cu afirmaþia cã un om sãnãtos e
fericit, deoarece el neapãrat îºi doreºte ceva ce nu are încæ ºi
atunci nu se simte fericit.
3. Îmi cer iertare, ce ai zice dacã ai fi orb sau mut, Doamne
fereºte?
4. Te susþin în aceastã ordine de idei, dar un om sãnãtos nu
poate concepe ideea cã s-ar putea îmbolnãvi.
5. Nu concepe pînæ în momentul în care se îmbolnæveºte.
6. Sînt convins cã adevãrata fericire e însoþitã de dragoste…
225
 ADRIAN PÆUNESCU, POET AL PATOSULUI CIVIC

„Întreaga lui poeticæ este

mesianicæ, foarte sentimentalæ,
de proporþii uriaøe.“
Mihai Cimpoi

Viaþa øi activitatea literaræ

„Poet ºi publicist român, Adrian Pãunescu scrie o poezie de o mare
energie verbalã, în care dominante sînt patosul civic ºi retorismul abun-
dent“ (D.E.I., Cartier, 1999).
Adrian Pæunescu s-a nãscut la 20 iulie 1943 în satul Copãceni, judeþul
Bãlþi. A studiat Filologia la Universitatea din Bucureºti.
A lucrat ca redactor la revistele Amfiteatru, România literarã, Luceafãrul
ºi redactor-ºef la Flacãra. Din iniþiativa lui Adrian Pãunescu a luat naºtere
cenaclul Flacãra, reactualizat apoi cu denumirea Totuºi iubirea.
Serile de cîntec øi poezie ale cenaclului i-au fæcut pe mii de tineri
români sæ îndrægeascæ cele mai frumoase creaþii ale lui Alexandru
Macedonski, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu, Nichita
Stãnescu øi ale lui Adrian Pãunescu însuøi.
Multe dintre versurile poetului, puse pe muzicæ, au devenit adeværate
ølagære: Rugæ pentru pærinþi, Copaci færæ pædure, Antiprimævara, Nicioda-
tæ, Dor de Eminescu, Galbenæ gutuie, Maluri de Prut ø.a.
Adrian Pãunescu a fost senator în Parlamentul României.
Opera sa poeticæ este destul de vastæ. Amintim aici doar unele titluri:
Ultrasentimente, Istoria unei secunde, Repetabila povarã, Manifest pentru
sãnãtatea pãmîntului, Rezervaþia de zimbri, Totuºi iubirea, Poezii cenzurate,
Infracþiunea de a fi, Meserie mizerabilæ, sufletul, Din doi în doi,
Antiprimævaræ, Ninsoarea de adio, Copaci færæ pædure º.a.
Scriitorul a scris øi volume de prozã ºi de publicisticã: Sub semnul între-
bãrii, Cãrþile poºtale ale morþii, Lumea ca lume, De la Bîrca la Viena ºi
înapoi, Vinovat de iubire.
Adrian Pæunescu a murit la 5 noiembrie 2010. Aflîndu-se pe patul de
spital, în ultima sa poezie, De la un cardiac, cordial, s-a gîndit la România:
Dæ-mi, Doamne, viaþæ, încæ niøte ani
Øi þærii mele minimæ dreptate!
226
 Lexic

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

a rîvni – a dori, a aspira
dominant – доминирующий
patos – însufleþire, patimã
civic – cetãþenesc
abundent – care este în canti-
tate mare
cenaclu – grup literar-artistic
povarã – greutate, sarcinã
a închina – посвящать
deºert – aici: gol
mesianic – de la Mesia
(пророк,
пророческий)

Întrebæri, întrebæri
1. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Care este locul de naºtere al poetului?
b) La ce reviste a activat?
c) Ce probleme abordeazã poezia lui Adrian Pãunescu?
2. Numiþi cîteva volume de versuri din creaþia poetului.
3. Relataþi despre Adrian Pãunescu – organizator al cenaclului
Flacãra.
4. Ce l-aþi întreba pe poet într-un eventual interviu? Formulaþi
4-5 întrebãri.

Vraja cuvintelor
5. Citiþi versurile lui Adrian Pæunescu ºi spuneþi, de ce poetul ne
îndeamnæ sæ ne împæcæm de særbætori?
Sæ ne luminæm, Fraþi, pærinþi ºi fii,
Sæ ne bucuræm, Mame ºi surori,
Sæ ne împæcæm Ca ºi cînd am fi
De særbætori. Nemuritori.

Teme pentru acasæ

1. Alcãtuiþi 2-3 enunþuri, utilizînd unele cuvinte de la rubrica „Lexic“.
2. Vorbiþi despre viaþa ºi activitatea literarã a lui Adrian Pãunescu.

227
 Rugæ pentru pærinþi
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

Exerciþii lexicale
1. Citiþi îmbinãrile de cuvinte. Construiþi enunþuri.
Om enigmatic, a avea un rost în viaþã, mîngîiere pãrinteascã,
pãrinþi fericiþi, fapte nemuritoare, cuib de cuc.
2. Examinaþi fotografia. Comentaþi-o.

Fotografie
de Mihai
Potîrniche
Repere:
• în aºteptare; • mîngîiere la bãtrîneþe;
• ochi triºti; • un automobil la poartã;
• veºti de la fii; • împovãrat de griji.

Sinonime: Nota bene!

Enigmã — mister Enigmã — enigmatic
eroare — greºealã a trãi — trai
rost — menire, scop a muri — muritor
tîrziu — a întîrzia.
3. Citiþi poezia. Spuneþi, care este îndemnul poetului?
Rugæ pentru pærinþi
Enigmatici ºi cuminþi,
Terminîndu-ºi rostul lor,
Lîngã noi se sting ºi mor
Dragii noºtri, dragi pãrinþi.
Cheamã-i, Doamne, înapoi,
Cã ºi-aºa au dus-o prost,
ªi fã-i tineri cum au fost,
Fã-i mai tineri decît noi.
228
Pentru cei ce ne-au fãcut
Dã un ordin, fã ceva,

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

Sã-i mai poþi întîrzia,
Sã o ia de la-nceput.
Au plãtit cu viaþa lor
Ale fiilor erori,
Doamne, fã-i nemuritori
Pe pãrinþii care mor.

Ia priviþi-i cum se duc,

Ia priviþi-i cum se sting,
Lumînãri în cuib de cuc,
Parcã tac ºi parcã ning.
Plini de boli ºi suferinþi,
Ne întoarcem în pãmînt.
Cît mai sîntem, cît mai sînt
Mîngîiaþi-i pe pãrinþi.
...................
Adrian Pãunescu

Lexic
enigmatic – загадочный
rost – смысл
eroare – sin. greºealã
suferinþæ – страдание
a se stinge – fig.: умирать
a mîngîia – ласкать
a justifica – оправдать

Întrebæri øi teme
4. Citiþi versurile în care poetul ne vorbeºte despre:
• calitãþile pãrinþilor noºtri;
• felul în care îºi duc traiul;
• rugãmintea/ rugãciunea cãtre Dumnezeu de a-i lãsa mai
mult timp alãturi de/ printre noi;
• regretabilele întîmplãri cînd pãrinþii trag cu obrazul
(roºesc) pentru unele dintre faptele noastre nechibzuite.
5. Recitiþi versurile:
Pentru cei ce ne-au fãcut
Dã un ordin, fã ceva,
Sã-i mai poþi întîrzia…
5.1. Ce ar vrea sæ ne sugereze poetul prin versul „Sæ-i mai poþi
întîrzia...“? Meditaþi ºi explicaþi, în 3-5 enunþuri.
229
 6. Recitiþi versul. Meditaþi cîteva momente asupra lui. Încercaþi sã-l tãl-
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
mãciþi.

Lumînãri în cuib de cuc.

Repere:
• De obicei, cuibul de cuc e gol, deoarece, dupã cum se ºtie,
cucul nu-ºi creºte puii.
• O lumînare e mai tot timpul singuraticã.
• O lumînare arde, se stinge deseori nevãzutã de nimeni.
• Arzînd/ topindu-se, lumînarea emanã luminæ ºi cãldurã în jur.
7. Recitiþi strofa care v-a impresionat în mod deosebit. Comentaþi
succint, ce anume aþi simþit, ce gînduri/ idei v-au copleºit?
8. Citiþi versurile care exprimæ ideea principalæ a poeziei. Justificaþi
alegerea.

8.1. Formulaþi în comun ideea poeziei.

9. Intitulaþi fotografia (plasatæ la începutul temei) cu versuri adecvate
din poezie. Argumentaþi.
10. Se spune cã nu copiii sînt responsabili de faptele pãrinþilor. Sîn-
teþi de acord cu aceastæ afirmaþie? Dar invers?

Au plãtit cu viaþa lor

Ale fiilor erori.

11. Eroul liric îl implorã pe Dumnezeu:

Doamne, fã-i nemuritori

Pe pãrinþii care mor.

Ce aþi mai cere voi pentru pãrinþii, bunicii voºtri. Puteþi începe astfel:
sã le dai…
Doamne, te rog sã-i faci…
s-o ajuþi…
sã-l susþii…
11.1. Povestiþi, dacã e cu putinþã, despre relaþiile voastre cu
cei dragi: cum vã înþelegeþi, cum vã ajutaþi, de ce nu sînteþi în re-
laþii de prietenie, cine ar trebui sã cedeze mai des ºi de ce etc.?
12. Sæ admitem cã sînteþi fii, fiice, nepoþi recunoscãtori, înþelegãtori.
Încercaþi sã continuaþi versurile.

Sãrut mîna, tatãl meu,

Sãrut mîna, mama mea…
230
 13. Organizaþi dezbateri, pro ºi contra, în baza subiectelor propuse

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

la pag. 225.
• Începînd de la vîrsta de 18 ani, copiii trebuie sã lo-
cuiascã separat.
• E cel mai bine cînd douæ-trei generaþii locuiesc împreunã.
• Sînt matur, am 18 ani, deci fac ceea ce vreau.
• Din pæcate, avem bætrîni în aziluri, dar ºi în stradæ.
14. Discutaþi despre cei dragi.

Repere:
• culoarea ochilor;
• culoarea preferatã;
• ziua de naºtere;
• floarea care îi place;
• interpretul îndrãgit;
• ce ar putea sã-i facã fericiþi.

Exerciþii de dezvoltare a vorbirii

15. Construiþi îmbinãri de cuvinte.

Bunii
... noºtri
...
15.1. Recitiþi versul al patrulea din poezie, înlocuind adresarea
respectivæ cu altele adecvate.
16. Uniþi prin linii antonimele. Încadraþi douã perechi dintre ele în
enunþuri.
a se stinge nemuritor
a muri a vorbi
înapoi a veni
tînãr înainte
muritor a trãi
a se duce bãtrîn
a tãcea a se aprinde
17. Alcãtuiþi propoziþii cu urmãtoarele cuvinte:
fii (subst.) — fii (verb)
noi (pronume) — noi (adj.)
18. Concurs: „Cel mai frumos catren despre pãrinþi“. Lucraþi în echipe.
231
 Repere:
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
stinge — ninge durere — mîngîiere
se-ndreaptã — aºteaptã pãrinþi — sfinþi

19. Citiþi versurile. Sînteþi de acord cu cele relatate de autor? Expu-

neþi-vã opinia în cîteva enunþuri.
Cã am fost, cã n-am fost, ori cã sîntem cuminþi
Astãzi, îmbãtrînind, ne e dor de pãrinþi.
Adrian Pãunescu
20. Alcætuiþi al doilea vers.
² Iartã-mã, de-atîta vreme stai la drum
______________________________

² Mã bucur cã am mamã ºi am tatã

______________________________

² ªtiu, mãicuþa mea bãtrînã…

______________________________

Vraja cuvintelor
21. Citiþi catrenele scrise de Adrian Pãunescu. Ce tangenþe existã
între ele?

² Mã rog cu puterea cuvîntului

Pentru copiii pãmîntului.
Mã rog cu dulceaþa colinzilor
De sãnãtatea pãrinþilor.

² Din voia tuturor

Un gînd spre cer trimit,
Acest prea trist popor
Sã fie fericit.

22. Se spune cã:

Viaþa este o datorie pe care o luãm de la pãrinþi ºi o întoarcem
copiilor.
Sînteþi de acord cu cele afirmate? Expuneþi-vã succint opinia.

232
 Îndrumæri

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

Rugæ pentru pærinþi
Viaþa îºi are nemiloasele ei legi: tot ce se naºte trãieºte, îm-
bãtrîneºte ºi moare. Cuprinºi de o „tristeþe metafizicã“ în faþa
morþii, poeþii au dat unele din cele mai frumoase poeme din
creaþia lor. Lucian Blaga, de exemplu, ne-a lãsat un întreg vo-
lum, intitulat sugestiv În marea trecere, o adevãratã
„biografie a fiinþei umane“ confruntatã cu inevitabilul.
Drama capãtã accente sfîºietoare (душеразди-
рающие) atunci cînd trista trecere e legatæ de cei
apropiaþi nouã – pãrinþii: „Enigmatici ºi cuminþi,/
Terminîndu-ºi rostul lor,/ Lîngã noi se sting ºi mor/
Dragii noºtri, dragi pãrinþi“. Poetul adreseazã o rugã
febrilã (лихорадочная) divinitãþii ca sã opreascã
sau, cel puþin, sã încetineascã aceastã prea grabnicã
coborîre a lor spre celãlalt tãrîm: „Pentru cei ce ne-
Adrian Pæunescu la au fãcut/ Dã un ordin, fã ceva,/ Sã-i mai poþi întîrzia,/
Chiøinæu Sã o ia de la-nceput“. „Doamne“, roagã poetul, „fã-i
nemuritori/ Pe pãrinþii care mor“.
„Nemilostiva lege-a firii“, cum numea un alt poet –
Octavian Goga – stingerea fatalã, lasã fãrã rãspuns ruga per-
sonajului liric.
Plecarea pærinþilor îi umple sufletul de compasiune ºi dispe-
rare: „Ia priviþi-i cum se duc,/ Ia priviþi-i cum se sting,/ Lumînãri
în cuib de cuc,/ Parcã tac ºi parcã ning“. Sînt poate cele mai
reuºite versuri ale poetului ºi unele dintre cele mai frumoase
din poezia românã. Trecînd brusc la pers. I, plural, scriitorul
leagã destinul pãrinþilor de cel al fiilor, într-un viitor indefinit:
„Plini de boli ºi suferinþi/ Ne întoarcem în pãmînt“. Singura
soluþie în acest „joc al vieþii ºi al morþii“ e dragostea ºi compa-
siunea: „Cît mai sîntem, cît mai sînt/ Mîngîiaþi-i pe pãrinþi“.
Pusã pe muzicã ºi cîntatã în cadrul cenaclului Flacãra,
aceastã poezie a lui Adrian Pãunescu a devenit una dintre
cele mai populare în arealul românesc.

Teme pentru acasæ

1. Memoraþi poezia Rugæ pentru pærinþi.
2. Scrieþi enunþuri utilizînd cuvintele de la rubrica „Nota bene!“
3. Redactaþi un eseu cu tema: Rugã pentru pãrinþii mei (10-12 enun-
þuri).
233
 ION VATAMANU,
CUNOSCÃTORUL DE TOATE, POETUL

„Poezia lui este o poezie

a realului, ce luptã cu inerþia,
cu dezmoºtenirea de soartã, cu
depersonalizarea ºi cu suferinþa.”
Tudor Palladi

Viaþa øi activitatea literaræ

Poet, publicist, eseist ºi traducãtor.
Ion Vatamanu s-a nãscut la 1 mai 1937, în comuna Costiceni, judeþul
Hotin. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Chi-
mie. Timp de circa 20 de ani a deþinut funcþia de ºef de laborator al
Institutului de Chimie al Academiei de ªtiinþe din Moldova. Este autor a
peste 150 de lucrãri ºtiinþifice în domeniul chimiei analitice, doctor în
ºtiinþe chimice.
Poetul a fost participant activ la procesul de renaºtere naþionalã (1987-
1991). A activat pe tãrîm social-politic, fiind deputat în primul Parlament
al Republicii Moldova. A deþinut funcþia de preºedinte al Comisiei parla-
mentare pentru culturã ºi culte. Este cofondator al revistei Glasul naþiu-
nii, prima publicaþie cu grafie latinã din Basarabia, dupã 1944. A fost
redactor-ºef al revistei Columna.
În 1944, Ion Vatamanu a fost martorul unui act surprinzãtor: stabilirea
frontierei dintre URSS øi România chiar în grãdina casei pãrinteºti. Sîrma
ghimpatã produce o rupturã în fiinþa lui, care va tînji mereu dupã întreg,
dupã deplinãtate.
Primele versuri poetul le publicã în anii studenþiei, propunînd citi-
torului un „alt fel de poezie” – meditativã, pãtrunsã de gînd ºi de atitu-
dine. Debuteazã cu placheta de versuri Primii fulgi. Au urmat culegerile:
Monologuri, Liniºtea cuvintelor, Ora pãsãrii, De ziua frunzei, Iubire de sine,
Mãslinul oglindit, Dimineaþa mãrului, Nimic nu-i zero, Atît de mult al
pãmîntului º.a.
234
 Titlul sãu de glorie literarã i-l aduce, volumul De ziua frunzei, care îl

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

integreazã totalmente poeziei româneºti aparþinînd generaþiei anilor
’50-’60. Contemporan cu Nichita Stãnescu ºi Ioan Alexandru, cu Marin
Sorescu ºi Victor Teleucã, cu Dumitru Matcovschi ºi Anatol Codru, Ion
Vatamanu se dovedeºte unul dintre cei mai prodigioºi scriitori din
Republica Moldova.
Poetul a fost un reformator al poeziei de la noi øi unul dintre primii
scriitori basarabeni care a practicat versul liber.
Dragostea pentru plaiul natal a devenit unul dintre motivele per-
manente ale creaþiei sale. Poetul a abordat teme ce þin de spiritualita-
tea neamului, de reabilitarea adevãrului istoric; a fost preocupat de
asemenea de aspectul etic ºi estetic al creaþiei.
A scris ºi cãrþi pentru copii: Aventurile lui Atomicã, Teiul, Izvorul cu ochi
verzi; de publicisticã ºi eseisticã: Viaþa cuvîntului, A vedea cu inima. A tradus
din creaþia lui Puºkin, a poeþilor lituanieni Rainis øi Ziedonis, precum ºi din
mai mulþi poeþi americani, editînd culegerea Poezia americanã.
S-a învrednicit de titlul „Maestru al literaturii“ ºi a fost decorat cu
medalia guvernamentalã „Mihai Eminescu“ (post-mortem).
Ion Vatamanu s-a stins din viaþã în urma unui atac de cord, la 9 august
1993.

Lexic
meditativ – gînditor frontierã – sin.: hotar
glorie – sin.: cele- deplinãtate – sin.: desã-
britate vîrºire
prodigios – sin.: pro- a tînji – тосковать
ductiv
a se învrednici – sin.: a merita

Întrebæri øi teme
1. Rãspundeþi la întrebãri.
a) Unde s-a nãscut ºi a træit poetul Ion Vatamanu?
b) Care sînt temele cel mai des abordate de scriitor?
c) Cu ce a venit nou în literaturã poetul?
d) Ce volum de poezie i-a adus renume?
e) Numiþi cãrþile pentru copii scrise de autor.
f) Vorbiþi despre traducãtorul Ion Vatamanu.

235
 g) Cum s-a implicat poetul în viaþa social-politicã din
republicã?
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
h) Ce informaþie din viaþa ºi activitatea scriitorului Ion
Vatamanu v-a impresionat?

Vraja cuvintelor
2. Citiþi poezia lui Ion Vatamanu.
Ideal
Pentru Ion Druþã
Tu – o frunzã, Împreunã
Eu – o frunzã. Cînd s-adunã,
Douã frunze ªtii ce sînt?
Împreunã – Un pãmînt.
Cînd s-adunã,
Þie þi-i drag,
ªtii ce fac?
Mie mi-i drag…
– Un copac.
Frunza cea de pe copac,
Þie þi-i drag,
Pomul cel de pe meleag,
Mie mi-i drag.
Frunza cîntã pe copac,
Un copac Iar copacul – pe meleag.
Cu alt copac
Iar noi doi, în umbra lui,
Împreunã
Îi cîntãm pãmîntului:
Cînd s-adunã,
ªtii ce fac? ie þi-i drag,
– Un meleag. Mie mi-i drag.
Tu – un bulgãr,
Eu – un bulgãr,
Iar doi bulgãri
De þãrînã
2.1, Cum credeþi, de ce poezia Ideal este una dintre cele mai
cunoscute din creaþia poetului?
3. Numiþi cuvintele-simbol din poezie. Argumentaþi.

Teme pentru acasæ

1. Prezentaþi, în 8-10 enunþuri, portretul de creaþie al scriitorului Ion
Vatamanu.
2. Formulaþi 4-5 întrebãri pe care aþi dori sã le adresaþi poetului.
3. Memorizaþi poezia Ideal.

236
 Bunica

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

Ion VATAMANU

Exerciþii lexicale
1. Scrieþi substantivele de mai jos la numãrul singular. Alcãtuiþi
enunþuri cu cele evidenþiate.

Florile, ploile, frunzele, norii, vînturile, copacii, úmbrele,

codrii, zãpezile.
2. Completaþi expresiile, dupã model:
floare înfloritã, pom înflorit
ploaie caldã, zîmbet …
fiinþã …, suflet blînd
bunicã bãtrînã, bunic …
zãpadã …, perete alb
privire atentã, nepot …
3. Citiþi cuvintele. Explicaþi care este sensul lor.
Úmbrele – umbréle
a semãna – a (se) asemãna
veac – secol
nea – zãpadã
3.1, Alcãtuiþi enunþuri cu primele douã perechi de cuvinte.

4. Citiþi textul. Spuneþi, ce este viaþa în viziunea bunicii?

Bunica
Abia cînd o vãd alãturi de nepoþi, înþeleg cã se aseamãnã
cu un veac. Are florile ei, are ploile ei, are soarele ei, are frun-
zele ei.
Ca o bãtrînã primãvarã.
Atîtea ploi au plouat-o, încît a-ncîlcit norii.
Atîta soare a ars-o, încît nu mai vede lumina.
Atîtea vînturi au bãtut-o, încît abia acuma se clatinã.
– Ce-i viaþa, bunico?
– E ceea ce sînt, e ceea ce-am fost.
Uºoarã privire, uºurat suflet, trup uºor. Ca un fulg de
nea.
237
 O bãtrînã primãvarã!
Curg apele bãtrîne, înfrunzesc copacii bãtrîni, umbrele
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
bãtrîne se-ntorc în codri.
– N-aþi vãzut-o pe bunica? Umbra ei nu e printre voi?
Pe dealul scãldat de soare, în piscul lui, s-a ascuns bunica.
S-au topit zãpezile ei, ºi ploile ei au trecut, ºi florile ei s-au scu-
turat, ºi frunzele.
– Bunico!
De-acolo nimeni nu-mi mai rãspunde.
O, bãtrînã primãvarã!
Ion Vatamanu

Lexic
alãturi – lîngã cineva
sau ceva
a încîlci – запутать
a se clãtina – шататься
trup – sin.: corp
pisc – sin.: vîrf,
culme
a (se) ascunde – aici: a fi
înmormîntatã
a (se) scutura – опадать

Întrebæri øi teme
5. Citiþi enunþurile în care:
• e descrisã viaþa bunicii;
• se spune unde s-a ascuns bunica;
• bunica dialogheazã cu naratorul;
• se aratã cã odatã cu bunica a îmbãtrînit ºi natura.
6. Rãspundeþi la întrebãri:
a) Unde s-a ascuns bunica?
b) De ce autorul spune cã florile ºi frunzele bunicii s-au
scuturat? Argumentaþi.
c) Cum credeþi, de ce bunica se aseamãnã cu un veac?
d) De ce bunica nu mai vede lumina?
7. Rãspundeþi în locul bunicii la întrebarea: ce este viaþa?
8. Cum credeþi, de ce autorul afirmã cã bunica are o privire uºoarã, un
suflet uºurat, un trup uºor?

238
 9. Identificaþi comparaþiile din text. Încadraþi-le în enunþuri.

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

10. Care este atitudinea eroului liric faþã de bunica sa?
11. Propuneþi un alt titlu pentru textul dat. Argumentaþi.

Exerciþii de dezvoltare a vorbirii

12. Formaþi familii lexicale pentru cuvintele:
Frunzã, nor, luminã, bãtrîn, privire.
13. Citiþi ºi repartizaþi perechile de cuvinte sinonime ºi antonime.
Luminã – întuneric, a vedea – a privi, uºor – greu,
viaþã – moarte, a trece – a merge, a rãspunde – a replica,
bãtrîn – tînãr, codru – pãdure.
13.1, Alcãtuiþi enunþuri cu douæ perechi de cuvinte.

14. Alcãtuiþi adjective de la substantivele:

Nor, ploaie, bãtrîn, luminã, apã, umbrã, deal.
14.1, Formaþi enunþuri cu fiecare adjectiv scris.

15. Amintiþi-vã ºi spuneþi cine dintre scriitorii români au povestiri sau

poezii despre pãrinþi/ bunici. Numiþi cîteva titluri.

16. Spuneþi, ce lucruri importante aþi învãþat de la bunicii voºtri?

17. Citiþi fragmentul de mai jos. Ce au în comun acest fragment ºi
textul Bunica? Argumentaþi.

O vãd, ca prin vis.

O vãd limpede, aºa cum era. Înaltã, uscãþivã, cu pãrul alb
ºi creþ, cu ochii cãprui, cu gura strînsã...
Barbu ªtefãnescu Delavrancea

18. Cu ce culoare aþi asocia-o pe bunica? De ce?

19. Formulaþi 1-2 întrebãri pentru bunicile voastre.
20. Ce amintiri plãcute din copilãria voastræ sînt legate de bunica?
21. Alcãtuiþi, în 4-6 enunþuri, portretul moral ºi fizic al bunicilor voastre.

239
 22. Continuaþi dialogul (cîte douã replici pentru fiecare interlocutor).
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
– Salut, Ana!
– Salut, Elena!
– Mergi mîine la film?
– Nu pot. Trebuie s-o ajut pe bunica.
–…
–…
23. Redactaþi un text, din 8-10 enunþuri, în care sæ aduceþi un omagiu
bunicilor voastre, aøa cum a fæcut-o poetul Ion Vatamanu. Folosiþi su-
gestiile de la rubrica „Îndrumæri“.

Îndrumæri

nepoþi, ploile ei, soarele ei,

are florile care au plo- care a ars-o
ei, are frun- uat-o o viaþæ muncind în
zele ei. întreagæ. cîmp.

Bunica are:

Viaþa omului se conjugæ între douæ verbe:

a fi øi a avea

Bunica este:

ca un suflet ca un fulg de o umbræ care

uøurat, ca un nea, ca o s-a ascuns
trup uøor. bætrînæ pri- în piscul dea-
mævaræ. lului.

240
 Vraja cuvintelor

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

24. Citiþi aforismul.
Viaþa este un dar pe care îl meritãm numai atunci cînd îl
dãruim.
Rabindranath Tagore
24.1, Cum credeþi, bunica din textul poetului Ion Vatamanu ºi-a
meritat viaþa? Argumentaþi, în 2 enunþuri.
25. Citiþi versurile.

Se schimbã vremea scumpã ºi sîntem azi bãtrîni.

Simþim cã nu mai sîntem, pe unde-am fost stãpîni…
Noi sîntem musafirii întîrziaþi oleacã,
Pe care toþi i-aºteaptã sã plece ºi nu pleacã.
Tudor Mãinescu
25.1, Împãrtãºiþi mesajul? Argumentaþi.
26. Citiþi øi comentaþi proverbul, în 2-3 enunþuri.
Cine n-are bætrîni, sæ-øi cumpere.
27. Vorbiþi despre una dintre bunicile voastre, conform planului:
• prenumele, numele;
• locul de naºtere;
• profesia/ ocupaþia;
• realizãrile ei;
• trãsãtura moralã principalã;
• pentru ce o iubeºti/ o respecþi.
28. Citiþi afirmaþiile. Mesajul cãreia dintre acestea corespunde mai
mult felului de a fi/ modului de viaþã al bunicilor voastre? Argumentaþi.
² Bãtrîneþea face bilanþuri ºi de aceea e tristã.
Victor Duþã
² Trebuie sã trãieºti bãtrîneþea pentru a o cunoaºte.
Eugéne Ionesco
² Bãtrîneþea rãmîne cea mai mare cucerire a omului.
Victor Eftimiu
Teme pentru acasæ
1. Citiþi textul Bunica şi redafli-l cu cuvintele proprii.
2. Alcãtuiþi enunþuri folosind cuvintele de la rubrica „Lexic“.
3. Redactaþi, în 7-8 enunþuri, un eseu cu tema: Viaþa este un dar…
241
 IOAN AL. BRÆTESCU-VOINEØTI,
EVOCATOR AL LUMII UMILE

„Brætescu-Voineøti ocupæ în
literatura românæ un loc
remarcabil...“
G. Cælinescu

Viaþa øi activitatea literaræ

Ioan Alexandru Brætescu-Voineºti este fiul boiernaºului Alexandru
Brãtescu, pãtimaº grãdinar, næscut la Tîrgoviºte în 1868.
Dupã un an de medicinã, a urmat dreptul ºi literele, audiind totodatã
ºi prelegerile de logicã ºi istoria filozofiei þinute de Titu Maiorescu. A
practicat avocatura. S-a manifestat ºi ca om politic, fiind ales deputat din
partea liberalilor, ajungînd secretar al Camerei Deputaþilor. Între 1914 ºi
1916 a condus Teatrul Naþional din Bucureºti. A fost membru al Aca-
demiei Române. În 1925 i s-a decernat Premiul naþional pentru prozã.
A scris poezii, schiþe, nuvele, publicîndu-le iniþial în revista Convorbiri
literare. Scriitorul era un pasionat vînãtor ºi pescar, un mare admirator al
naturii. Aceastã dragoste faþã de priveliºtile frumoase øi faþã de vietãþile
naturii i-au inspirat temele creaþiei. Unele dintre proze, care au fost
adunate de scriitor în volume — Nuvele ºi schiþe, În lumea dreptãþii,
Neamul Udreºtilor, Întuneric ºi luminã, Rãtãcire, Firimituri º.a. — se citesc
cu mult interes ºi azi.
De o adevãratã faimã se bucurã scrierile literare pentru cei mici: Privi-
ghetoarea, Bietul Tric, Niculãiþã Minciunã ºi-ndeosebi Puiul. Prin afec-
þiunea aproape sentimentalã a autorului faþã de personajele sale — de
obicei, cei mici ºi neajutoraþi — prin duioºia sa vecinã cu melodrama, prin
firescul situaþiilor ºi prin simplitatea expresiei, mergînd direct la inima, nu
la creierul cititorului, ele sensibilizeazã sufletul copilului, îl umplu de
compasiune pînã la lacrimi faþã de dramele nefericiþilor eroi ale lucrærilor
lui Ioan Al. Brãtescu-Voineºti.
242
Exerciþii lexicale

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

1. Citiþi. Pronunþaþi corect diftongii ºi triftongii.
Ploaie, moartã, groasã, boabe, rãcoroase, ocrotitoare,
noaptea, zboarã, aproape, sfîºietoare, duºmãnoasã,
toatã, ninsoare, obosealã, marginea, prindea, veneau,
chemarea, ceasornicul, se hrãneau, dimineaþa, seara,
marea, vremea, tãcerea, nenea, miriºtea, zarea.
1.1. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte, apoi 2-3 enunþuri.
2. Citiþi îmbinãrile ºi expresiile de mai jos. Încadraþi unele dintre ele în
enunþuri.

prepeliþã paie
Cuib de înþelepciune Cuib din pietricele
dragoste beþiºoare

Nota bene!
Miºcat — nemiºcat rar — a se rãri
cremene — încremenit des — desime
piatrã — împietrit a secera — seceriº
noapte — înnoptat disperat — disperare
3. Citiþi textul. De ce a suferit puiul mai mare?
Puiul
(adaptare)
Sandi, sã asculþi pe mãmica!
1 Într-o primãvarã, o prepeliþã aproape moartã de obosealã —
cã venea de departe, tocmai din Africa — s-a lãsat din zbor în-
tr-un lan verde de grîu, la marginea unei pãduri. Dupã ce s-a odi-
hnit vreo cîteva zile, a început sã adune beþiºoare, foi uscate, paie
ºi fîn ºi ºi-a fãcut un cuib pe un muºuroi, mai sus, ca sã nu i-l înece
ploile; pe urmã, ºapte zile de-a rîndul a ouat cîte un ou, de tot
ºapte ouã mici, ºi a început sã le cloceascã. Sta afarã în grîu; ºi
ploua, ploua puternic ºi ea nu se miºca, ca nu cumva sã pãtrundã
o picãturã de ploaie la ouã. Dupã trei sãptãmîni i-au ieºit niºte pui
drãguþi, nu goi ca puii de vrabie, îmbrãcaþi cu puf galben ca puii
de gãinã, dar mici, parcã erau ºapte gogoºi de mãtase, ºi au
început sã umble prin grîu dupã mîncare. Prepeliþa prindea cîte o
furnicã ori cîte o lãcustã, le-o fãrîmiþea în bucãþele mici, ºi ei, pic!
pic! cu cioculeþele lor, o mîncau numaidecît. ªi erau frumoºi,
cuminþi ºi ascultãtori; se plimbau ºi atunci cînd mama îi striga:
„Pitpalac!“ repede veneau lîngã ea.
243
 2 Odatã, prin iunie, cînd au venit þãranii sã secere
grîul, cel mai mare dintre pui n-a alergat repede la
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
chemarea mamei sale, ºi cum nu ºtia sã zboare,
haþ! l-a prins un flãcãu cu cãciula. Ce fricã a
pãþit cînd s-a simþit strîns în palma flã-
cãului, numai el a ºtiut; îi bãtea inima ca
ceasornicul meu din buzunar; dar a avut
noroc de un þãran bãtrîn, care s-a rugat
pentru el:
— Lasã-l jos, mã Marine, cã e pãcat de
el, moare. Nu-l vezi cã de-abia e cît luleaua?!
Cînd s-a vãzut scãpat, fugi speriat la prepeliþã sã-i spunã
ce-a pãþit. Ea l-a luat, l-a mîngîiat ºi i-a spus:
— Vezi ce va sæ zicæ sæ nu mæ asculþi? Cînd te vei face
mare, o sæ faci cum vei vrea tu, dar acum, cæ eºti mic, sæ nu
ieºi niciodatã din vorba mea, cæ poþi sæ pæþeºti ºi mai ræu.
3 ªi aºa trãiau acolo liniºtiþi ºi fericiþi. Din seceratul grîului
ºi din ridicarea snopilor se scuturaserã pe miriºte o groazã de
boabe cu care se hrãneau ºi, mãcar cã nu era vreo apã prin
apropiere, nu sufereau de sete, cã beau dimineaþa picãturi de
rouã de pe firele de iarbã. Ziua, cînd era cãldurã mare, stau la
umbrã în pãdure; dupã-amiazã, cînd se potolea cãldura, ieºeau
cu toþii pe miriºte; iar în nopþile rãcoroase se adunau grãmadã,
sub aripile ocrotitoare ale prepeliþei. Încet-încet puful de pe ei
s-a schimbat în pene, ºi cu ajutorul mamei lor au început sã
zboare. Lecþiile de zbor se fãceau dimineaþa spre rãsãritul
soarelui, cînd se îngîna ziua cu noaptea, ºi seara în amurg, cãci
ziua era primejdios din pricina uliilor, care dãdeau tîrcoale pe
deasupra miriºtii.
Mama lor îi aºeza la rînd ºi îi întreba: „Gata?“ „Da“,
rãspundeau ei. „Una, douã, trei!“ ªi cînd zicea „trei“, frrr! zbu-
rau cu toþii de la marginea pãdurii tocmai colo lîngã casa pãdu-
rarului de pe ºosea ºi tot aºa îndãrãt. ªi mama lor le spunea cã-i
învaþã sã zboare pentru o cãlãtorie lungã, pe care trebuiau s-o
facã în curînd, cînd va trece vara. „ªi o sã zburãm, zile ºi nopþi,
ºi o sã vedem oraºe mari ºi rîuri ºi marea“.
4 Într-o dupã-amiazã, pe la sfîrºitul lui august, pe cînd puii se
jucau frumos în miriºte împrejurul prepeliþei, aud o cãruþã venind
ºi oprindu-se în drumul de pe marginea pãdurii. Au ridicat toþi în
sus capetele cu ochiºorii ca niºte mãrgele negre ºi ascultau.
„Nero! înapoi!“ s-a auzit un glas strigînd. Puii n-au pri-
ceput; dar mama lor, care înþelesese cã e un vãnãtor, a rãmas
încremenitã. Salvarea lor era pãdurea, dar tocmai dintr-acolo
venea vînãtorul. Dupã o clipã de socotealã, le-a poruncit sã se
pituleze jos, lipiþi cu pãmîntul, ºi cu nici un preþ sã nu se miºte.
244
 — Eu o sã zbor; voi sã rãmîneþi nemiºcaþi; care zboarã e
pierdut. Aþi înþeles?

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

Puii au clipit din ochi c-au înþeles ºi au rãmas aºteptînd în
tãcere.
Se auzea fîºîitul unui cîine care alerga prin miriºte ºi
din cînd în cînd glasul omului:
— Unde fugi? înapoi, Nero!
Fîºîitul se apropie — uite cîinele: a rãmas
împietrit cu o labã în sus, cu ochii þintã înspre ei.
— Nu vã miºcaþi, le ºopteºte prepeliþa ºi se stre-
coarã biniºor mai departe. Cîinele pãºeºte încet
dupã ea. Se apropie grãbit ºi vînãtorul. Uite-l:
piciorul lui e acum aºa de aproape de ei, încît vãd
cum i se urcã o furnicã pe cizmã. Vai! cum le bate
inima. Dupã cîteva clipe prepeliþa zboarã foarte
jos, la doi paºi de botul cîinelui care o urmãreºte; vînãtorul se
depãrteazã strigînd: „Înapoi! înapoi!“ Nu poate trage, de fricã sã
nu-ºi împuºte cîinele; dar prepeliþa se preface aºa de bine cã e
rãnitã, încît cîinele vrea cu orice preþ s-o prindã; iar cînd socoteºte
ea cã e în afarã de bãtaia puºtii, zboarã repede spre pãdure.
5 În vremea asta puiul cel mai mare, în loc sã stea nemiºcat
ca fraþii lui, dupã cum le poruncise mama lor, zboarã; vînã-
torul îi aude zborul, se întoarce ºi trage. Era cam departe. O
singurã alicã l-a ajuns la aripã. N-a picat, a putut zbura pînã la
pãdure; dar acolo, de miºcarea aripii, osul — la început numai
plesnit — s-a crãpat de tot, ºi puiul a cãzut cu o aripã moartã.
Vînãtorul, cunoscînd desimea pãdurii ºi vãzînd cã a nimerit
într-un pui, nu s-a luat dupã dînsul, socotind cã nu face truda
de a-l cãuta prin pãdure.
Ceilalþi pui nu s-au miºcat din locul unde-i lãsase prepeliþa.
6 Ascultau în tãcere. Din cînd în cînd se auzeau pocnete de
puºcã ºi glasul vînãtorului strigînd „Apporte!“ Mai tîrziu cãruþa
s-a depãrtat înspre vînãtor pe drumul de lîngã pãdure; încet-
încet pocnetele ºi strigãtele s-au pierdut, s-au stins, ºi, în tãcerea
serii care se lãsa, nu se mai auzea decît cîntecul greierilor; iar
cînd s-a înnoptat ºi rãsãrea luna, au auzit desluºit glasul mamei
lor chemîndu-i: „Pitpalac! pitpalac!“
Repede au zburat înspre ea ºi au gãsit-o. Ea i-a numãrat:
lipsea unul.
— Unde e nenea?
— Nu ºtim, a zburat.
Atunci prepeliþa disperatã a început sã-l strige tare, mai
tare, ascultînd din toate pãrþile. I-a rãspuns un glas strãin:
„Piu! piu!“…
245
 Cînd l-a gãsit, cînd i-a vãzut aripa ruptã, a înþeles cã era pier-
dut; dar ºi-a ascuns durerea, ca sã nu-l deznãdãjduiascã pe el…
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
7 De atunci au început zile triste pentru bietul pui; se uita
cu ochii plînºi cum fraþii lui se învãþau la zbor dimineaþa ºi
seara; iar noaptea, cînd ceilalþi adormeau sub aripa mamei, el
o întreba cu spaimã:
— Mamã, nu e aºa cã o sã mã fac bine? Nu e aºa cã o sã
merg ºi eu sã-mi arãþi cetãþi mari ºi rîuri, ºi marea?
— Da, mamã, rãspundea prepeliþa, silindu-se sã nu plîngã.
ªi a trecut vara. Au venit þãranii cu plugurile de au arat mi-
riºtea; prepeliþa s-a mutat cu puii într-un lan de porumb de
alãturi; dar peste cîtva vreme au venit oamenii de au cules
porumbul ºi au arat locul; atunci s-au mutat în niºte pîrloage
din marginea pãdurii.
În locul zilelor mari ºi frumoase au venit zile mici ºi poso-
morîte, a început sã cadã brumã ºi sã se rãreascã frunza pãdurii.
Pe înserate se vedeau rîndunici întîrziate zburînd aproape de
pãmînt, ori pîlcuri de alte pãsãri cãlãtoare, iar în tãcerea
nopþilor friguroase se auzeau strigãtele cocorilor, mergînd toate
în aceeaºi parte, cãtre miazãzi.
8 În inima bietei prepeliþe era o luptã sfîºietoare. Ar fi vrut
sã se rupã în douã: jumãtate sã plece cu copiii sãnãtoºi, care
sufereau de frigul toamnei înaintate, iar jumãtate sã rãmînã cu
puiul schilod, care se agãþa de ea cu disperare. Suflarea
duºmãnoasã a crivãþului, pornitã fãrã veste într-o zi, a hotãrît-o.
Decît sã-i moarã toþi puii, mai bine numai unul — ºi fãrã sã se
uite înapoi, ca sã nu-i slãbeascã hotãrîrea, a zburat cu puii
zdraveni, pe cînd cel rãnit striga cu deznãdejde:
— Nu mã lãsaþi! Nu mã lãsaþi!A încercat sã se tîrascã dupã
ei, dar n-a putut, ºi a rãmas în loc, urmîndu-i cu ochii pînã au
pierit în zarea dinspre miazãzi.
9 Peste trei zile toatã împrejurimea era îmbrãcatã în haina
albã ºi rece a iernii. Dupã o ninsoare cu viscol, urmã un senin
ca sticla, aducînd cu dînsul un ger aprig.
***
La marginea pãdurii, un pui de prepeliþã, cu aripa ruptã, stã
zgribulit de frig…
Dupã durerile grozave de pînã adineaori, urmeazã acum o
dormitare plãcutã. Prin mintea lui fulgerã crîmpeie de
vedenii… miriºte… o cizmã pe care se urcã o furnicã… aripa
caldã a mamei. Se clatinã într-o parte ºi într-alta, ºi picã mort,
cu degetele ghearei împreunate ca pentru închinãciune.

246
 Lexic

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

prepeliþã – перепелка desluºit – clar, limpede
lãcustã – саранча disperat – deznãdãjduit
a pãþi – aici: a i se întîmpla a se sili – aici: a se forþa
lulea – obiect cu care se pîrloagã – pãmînt nelucrat
fumeazã biatã – sãrmanã, sãracã
e cît luleaua – aici: e foarte mic schilod – aici: fãrã o aripã
miriºte – жнивьё crivãþ – vînt rece
amurg – apus a se tîrî – a înainta cu greu
uliu – ястреб atingînd pãmîntul
a da tîrcoale – aici: a zbura zdravãn – aici: sãnãtos
a se pitula – прятаться zgribulit – сжавшийся
alicã – дробь închinãciune – rugãciune
a pica – a cãdea numaidecît – imediat;
a plesni – a crãpa, a se rupe neapærat
pocnet – zgomot aprig – лютый

Întrebæri øi teme
4. Citiþi propoziþiile care descriu/ demonstreazã:
• cum aveau loc lecþiile de zbor;
• ce vor vedea pãsãrile cînd vor zbura spre sud;
• cã vînãtorul era aproape de familia prepeliþei;
• primele zile de iarnã, de disperare.
4.1. Gãsiþi în text echivalentele expresiilor:
огромное количество зерна;
величиной с курительную трубку.
5. Recitiþi fragmentele care exprimã dragostea prepeliþei-mamã faþã
de pui.
6. Citiþi al patrulea fragment. Determinaþi starea sufleteascã a puilor ºi
a prepeliþei-mamã. Argumentaþi cauzele.
7. Recitiþi dialogul dintre prepeliþã ºi puiul rãnit.
– Mamã, nu e aºa cã o sã mã fac bine?
– Da, mamã, rãspundea prepeliþa, silindu-se sã nu plîngã.
7.1. Ce gînduri/ sentimente vã frãmîntã citind acest dialog?
8. Recitiþi fragmentele 2, 4, 8. Intitulaþi-le.
9. Alcãtuiþi planul povestirii. Redaþi conþinutul conform planului.
Lucraþi în echipe.
10. Ce moment al povestirii v-a impresionat cel mai mult? De ce?
11. Ce pãrere aveþi despre hotãrîrea prepeliþei de a pleca cu puii
sãnãtoºi? O aprobaþi sau nu? De ce?
12. Imaginaþi-vã un alt final al acestei povestiri. Relataþi-l oral.
247
 Exerciþii de dezvoltare a vorbirii
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
13. Vorbele de mai jos le-aþi auzit de mai multe ori de la pãrinþii voºtri.
— Vezi ce va sã zicã sã nu mã asculþi? Cînd te vei face mare,
o sã faci cum vei vrea tu, dar acum, cã eºti mic, sã nu ieºi nicio-
datã din vorba mea, cã poþi sã pãþeºti ºi mai rãu.
13.1. Povestiþi o întîmplare din propria voastrã experienþã, cînd
asemenea sfaturi s-au dovedit a fi adecvate.
14. Ce legãturã este între mottoul povestirii ºi cuvintele prepeliþei
(fragmentul evidenþiat în textul de bazæ)? Argumentaþi.
Repere:
• îndemnul adresat copilului/ puiului de a-ºi asculta mama;
• prepeliþa este înzestratã cu însuºiri omeneºti, ca o ade-
vãratã mamã.

15. Completaþi tabelul cu mijloacele artistice întîlnite în text.

Epitete Comparaþii Repetiþii

• pui drãguþi • nu goi ca puii • …ºapte …
de vrabie • ºi ploua, ploua
puternic
15.1. Încadraþi unele dintre ele în contexte noi.
16. Scrieþi calificative pentru cuvintele ce urmeazæ øi încadraþi-le
într-un text coerent:
Lan, pãdure, grîu, nopþi, prepeliþã, zile, aripã, iarnã, ger.
17. Unele dintre cuvintele de mai jos se întîlnesc în text. Alcãtuiþi cu
acestea enunþuri despre personajele povestirii.
Împietrit, încremenit, înlemnit, înþepenit, nemiºcat, neclintit.

Vraja cuvintelor
18. Citiþi proverbele. Care dintre ele corespunde cel mai mult con-
þinutului povestirii? De ce? Memoraþi douæ, la alegere.

² Ascultarea e viaþã, iar neascultarea e moarte.

² Paza bunã trece primejdia rea.
² Un fiu înþelept ascultã învãþãtura tatãlui sãu.
² Copilul lãsat de capul lui face ruºine mamei sale.

248
 Îndrumæri

Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...

Aceastã operã literarã redã cîteva întîmplãri din viaþa
unei prepeliþe ºi a puilor ei. Acþiunea se desfãºoarã pe par-
cursul cîtorva luni: din primãvarã pînã la sosirea iernii, în
preajma unei pãduri, într-un lan de grîu ºi, mai tîrziu,
într-un lan de porumb.
Scriitorul cunoºtea în detalii modul de trai al pãsãrilor
cãlãtoare, astfel a reuºit sã descrie cu multe amãnunte viaþa
unei prepeliþe pînã în momentul plecãrii ei în þãrile calde.
Imaginaþia scriitorului creeazã întîmplãri în care viaþa
puiului de prepeliþã se aseamãnã cu cea a unui copil.
Tot ceea ce i se întîmplã puiului neascultãtor, pro-
vocîndu-i, pînã la urmã, moartea, sugereazã celor mici sã
revinã la cuvintele prepeliþei: „Sã nu ieºi niciodatã din vorba
mea, cã poþi sã pãþeºti ºi mai rãu“. Cu alte cuvinte: „Sandi,
sã asculþi pe mãmica!“

Teme pentru acasæ

1. Alcãtuiþi planul povestirii ºi redaþi oral conþinutul ei.
2. Povestiþi în expresii cît mai apropiate de text conþinutul fragmen-
telor 7, 8, 9.
3. Scrieþi, în 8-10 enunþuri, un eseu cu tema: Ascultarea e viaþæ...

Succese, insuccese (evaluare)

Test de înþelegere a lecturii
De atunci au început zile triste pentru bietul pui (avea o
aripã rãnitã); se uita cu ochii plînºi cum fraþii lui se învãþau la
zbor dimineaþa ºi seara; iar noaptea, cînd ceilalþi adormeau
sub aripa mamei, el o întreba cu spaimã:
— Mamã, o sã mã fac bine? O sã merg ºi eu sã-mi arãþi
cetãþi mari ºi rîuri, ºi marea?
— Da, mamã, rãspundea prepeliþa, silindu-se sã nu plîngã.
ªi a trecut vara. Au venit þãranii cu plugurile ºi au arat mi-
riºtea; prepeliþa s-a mutat cu puii într-un lan de porumb de
alãturi; dar peste o vreme au venit oamenii ºi au cules porum-
bul ºi au arat locul; atunci s-au mutat la marginea pãdurii.
În locul zilelor mari ºi frumoase au venit zile mici ºi poso-
morîte, a început sã cadã bruma ºi sã se rãreascã frunza pãdurii.
249
 Pe înserate se vedeau rîndunici întîrziate, alte pãsãri cãlãtoare, se
auzeau strigãtele cocorilor, mergînd toate cãtre miazãzi.
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e...
În inima bietei prepeliþe era o luptã sfîºietoare. Ar fi vrut sã
se rupã în douã: jumãtate sã plece cu copiii sãnãtoºi, care
sufereau de frig, iar jumãtate sã rãmînã cu puiul schilod, care
se agãþa de ea cu disperare. Suflarea duºmãnoasã a crivãþului,
pornitã fãrã veste într-o zi, a hotãrît-o. Decît sã-i moarã toþi
puii, mai bine numai unul — ºi fãrã sã se uite înapoi, ca sã nu-i
slãbeascã hotãrîrea, a zburat cu puii sãnãtoºi, pe cînd cel rãnit
striga cu deznãdejde:
— Nu mã lãsaþi! Nu mã lãsaþi!
A încercat sã se tîrascã dupã ei, dar n-a putut, ºi a rãmas,
urmãrindu-i cu ochii.
Peste trei zile totul era îmbrãcat în haina albã ºi rece a iernii.

(Dupã Ioan Al. Brãtescu-Voineºti)

1-6
1. Gãsiti în text ºi scrieþi antonimele cuvintelor date:
Vesel, a veni, urît, bolnav, searæ, miazãnoapte
3-6 1.1. Alcãtuiþi douæ fraze cu douã perechi de antonime.

2. Scrieþi verbele evidenþiate la viitor, forma I.

1-2 — Mamã, nu e aºa cã o sæ mæ fac bine? Nu e aºa c-o sæ
merg ºi eu sã-mi arãþi cetãþi mari ºi rîuri, ºi marea?
3. Rãspundeþi la întrebãri.
2-12
3.1. De ce puiul se uita cu ochii plînºi la fraþii sãi?

3.2. Care e cauza insomniei puiului?

3.3. Cum credeþi, de ce prepeliþa-mamã se strãduia sã nu

plîngã?

3.4. Unde s-a mutat prepeliþa cu puii sæi?

3.5. Care era motivul „luptei sfîºietoare“ din inima prepeliþei?

3.6. Ce a determinat-o pe prepeliþã sã zboare spre sud?

2 4. Intitulaþi textul.

3-12
5. Comentaþi hotãrîrea prepeliþei de a pleca cu ceilalþi pui
(3-4 enunþuri).

3-21 6. Propuneþi un alt final al fragmentului (6-7 enunþuri).

250
 Lumea este
aøa cum este...
ION DRUfiÆ, CREATOR DE ARTà NOUÃ

„Scriitor de o sensibilitate
autenticæ, Druþæ rîde ºi plînge
împreunæ cu eroii sæi.“
Vasile Coroban

Viaþa øi activitatea literaræ

Prozator, dramaturg, publicist, Ion Druþã este unul dintre cei mai
importanþi oameni de culturã de la noi. Scriitorul s-a nãscut la 3 septem-
brie 1928 în satul Horodiøte, la nordul Moldovei.
Debuteazæ în 1951 cu povestirea Problema vieþii. Apoi apar culegerile
de povestiri La noi în sat, Poveste de dragoste.
Adevãrata popularitate i-o aduce însã prozatorului povestirea Frunze de
dor (1957). Aici se manifestæ pentru prima datæ lirismul sãu – calitate esen-
þialã a operei druþiene. Opera de vîrf a scriitorului este romanul Povara
bunãtãþii noastre. Au urmat øi alte lucræri în prozæ: Dor de oameni, Piept la
piept, Balade din cîmpie, Întoarcerea þærînei din pæmînt, Clopotniþa, Horo-
diøte. În aceste scrieri Ion Druþã se ridicã cu demnitate împotriva falsificãrii
istoriei poporului sãu, împotriva distrugerii spiritualitãþii neamului.
Aceeaºi problemæ se reflectæ øi în dramaturgia lui Ion Druþã. Piesele
Casa Mare, Doina, Pãsãrile tinereþii noastre, Horia, Frumos ºi sfînt, Cervus
divinus au fost bine primite de publicul larg, dar au trezit totodatã ºi furia
autoritãþilor de partid.
În 1969, scriitorul este silit sæ se stabileascæ cu traiul la Moscova, unde
continuã sã scrie nuvele, romane, piese. Mai mult de un deceniu în
Moldova nu-i apare însæ nici o carte.
251
 Creaþia lui Ion Druþæ a fost tradusã în mai multe limbi,
romanul Biserica Albã fiind reluat imediat dupã apariþie de
Lumea este aøa cum este...
prestigioasa editurã francezã Messidor.
Piesele sale au fost jucate pe multe din scenele lumii: în Ro-
mânia, Bulgaria, Ungaria, Rusia, Polonia, Franþa.
Unele dintre lucrãrile sale au stat la baza scenariilor de
film. Dupã nuvela Ultima lunã de toamnã s-a turnat la studioul
„Moldova-Film“ pelicula cu acelaºi titlu. Festivalul mondial de
la Mar del Plata (Argentina) a acordat acestui film înalta dis-
tincþie „Crucea de Sud“, iar festivalul mondial de la Cannes, la
care au participat peste treizeci de þãri, i-a decernat Marele
Premiu al Franþei (Grand Prix).
Ion Druþã s-a remarcat ºi prin publicistica sa. Eseul Emi-
nescu, poet naþional a fost scris într-o perioadã cînd orice
elogiu adus poetului era privit cu multã suspiciune (подозре-
ние) de oficialii vremii. Un alt eseu — Pãmîntul, apa ºi virgulele
— a adus chiar o schimbare de mentalitate în modul de a trata
pãmîntul, istoria ºi pãtimirile acestui neam.
Proza lui Ion Druþæ este punctul de vîrf al inspiraþiei lirice,
care meritæ a fi tradusæ în cele mai cunoscute limbi. (Klaus
Heitmann)

Lexic
a se manifesta – a demonstra
furie – ярость
a se stabili – поселяться
peliculæ – aici: film
distincþie – награда
a decerna – a acorda
a se remarca – отличиться
oficiali – aici: conducætori
suferinþæ – страдание
profund – fig: foarte adînc

Întrebæri øi teme
1. Ræspundeþi la întrebæri:
a) Cu ce lucrare a debutat scriitorul Ion Druþã?
b) Care sînt temele majore tratate în creaþia scriitorului?
c) Care este opera de vîrf a scriitorului?
d) Ce roman din creaþia lui Ion Druþã, imediat dupã apariþie, a fost pre-
luat de o editurã prestigioasã din Franþa? Cum credeþi, de ce?
e) Ce lucrare a prozatorului a fost ecranizatã?
f) Cum a fost apreciatã creaþia sa?

252
 2. Numiþi cîteva lucrãri scrise de Ion Druþã care ar putea intra în „fon-

Lumea este aøa cum este...

dul de aur“ al literaturii române din Basarabia.
3. Formulaþi 4-5 întrebãri pe care aþi dori sã le adresaþi scriitorului Ion
Druþã.
4. Vorbiþi despre Ion Druþã – dramaturgul.

Vraja cuvintelor
5. Citiþi afirmaþiile lui Ion Druþæ. Alegeþi una dintre ele øi argumentaþi
alegerea.

Cugetæri
² Sufletul e tot aºa cum ar fi un pãmînt oarecare, ºi pe
pãmîntul cela nu creºte nimic bun pînã n-ai sã ari ºi
n-ai sã semeni, ºi n-ai sã îngrijeºti semãnãtura ceea cu
braþele tale...
² Sîntem poate unicul popor în lume la care operele fol-
clorice rãmîn net superioare ca mãiestrie, ca adîncime,
ca seninãtate, straturilor de culturã modernã.
² Pãmîntul, istoria ºi limba sînt, în esenþã, cei trei stîlpi pe
care se þine neamul.
² Floarea ræsæditæ de Alecsandri se numeºte Mioriþa,
floarea ræsæditæ de Eminescu se numeºte Luceafærul, ºi
aceste douæ cetæþi, aceste douæ catedrale sînt singurele
noastre bogæþii spirituale ce rezistæ în timp ca piramidele
egiptene.
5.1. Traduceþi în limba maternã una dintre cugetærile de mai sus.
5.2. Recitiþi ultima cugetare. Numiþi cîte douæ valori din cultura
ucraineanæ, rusæ, gægæuzæ, bulgaræ care rezistæ în timp. Argu-
mentaþi.

Teme pentru acasæ

1. Relataþi despre viaþa ºi activitatea literarã ale scriitorului Ion Druþã.

2. Comentaþi, în 4-5 enunþuri, afirmaþia lui Ion Druþæ:

Pãmîntul, istoria ºi limba sînt, în esenþã, cei trei stîlpi pe care

se þine neamul.

253
 Odihna
Lumea este aøa cum este...

Exerciþii lexicale
1. Citiþi expresiile. Construiþi cu ele enunþuri.
A se dosi de ploaie, a dispærea în noapte, a plivi toatæ ziua,
sfialæ de fecioaræ, a mustra cu blîndeþe.
2. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte, apoi enunþuri.

cum se cuvine dupã merit

A munci din toatã inima A se odihni la mare
... ...

Nota bene!
• Se scriu cu un singur n: • Se scriu cu dublu nn:
întinerite a înnopta
învechit a înnora
înfiinþat a înnegri
• Explicaþi ortografia cuvintelor de mai sus.
Sinonime:
A mustra — a certa cîmp — lan
sfios — timid

ODIHNA
(text prescurtat)
Oamenii ce au cunoscut munca trebuie sã cunoascã ºi odihna.
La vreo trei kilometri de Drochia, într-o veche curte
boiereascã, s-a înfiinþat nu demult o casã de odihnã.
Cam o datã în douã sãptãmîni vin la odihnã grupuri de col-
hoznici din Drochia ºi din raioanele vecine. Vin cam stingheriþi
— ca sã vezi, i-au trimis la odihnã, cu toate cã sînt încã voinici.
Povestea mãtuºii din Nãduºita a ajuns sã umble prin tot
raionul, iar lucrãtorii casei de odihnã îºi mai amintesc ºi azi de
mãtuºa ceea josuþã, cu basma albã pe umeri...
A venit mãtuºa sã se odihneascã într-o bunã sarã, cu un coº
mare de papurã pe care îl tot muta dintr-o mînã în alta. A
intrat pe undeva prin fundul ogrãzii, s-a aºezat jos lîngã un nuc
bãtrîn sã-ºi mai odihneascã picioarele ºi sã vadã ce se mai face
254
în jur. Cine ºtie cît o fi stat ea lîngã

Lumea este aøa cum este...

nuc cu coºul alãturi, cæci paznicul a
dat de dînsa cînd înnoptase de-a
binelea. Peste un timp, cînd paznicul
s-a ridicat sã-ºi vadã de slujbã,
mãtuºa l-a întrebat cu o oarecare sfi-
alã:
— Auzi, mata... Cã m-au trimis cu
o hîrtie încoace... Iaca, nici n-o mai
gãsesc, bat-o pustia... Oare n-am
vîrît-o în fundul coºului?
Hîrtia era în fundul coºului. Se
spunea într-însa cã colhozul o trimite
pe mãtuºã la odihnã, cã a muncit mult,
ºi ruga sã fie îngrijitã cît mai bine...
Paznicul n-a mai stat s-o asculte.
Deºi era cam tîrziu, bãtrîna a fost dusã
într-o cãmãruþã, unde o aºtepta un pat De vorbæ cu cititorii
moale, aºternut cu grijã.
Pe la zori mãtuºa a dispãrut. A dispãrut cu tot cu basma, cu
tot cu coºul de papurã. Nimeni n-a vãzut cum ºi unde a ieºit —
a lãsat patul tot aºa de bine aºezat cum îl primise, de parcã nici
nu dormise.
A fost cãutatã de lucrãtorii casei de odihnã ºi de toþi cei ce
se odihneau, paznicul a fost trimis în drum spre Drochia —
poate sã nu-i fi plãcut ceva mãtuºii ºi s-a întors. Dar mãtuºa
nu-i ºi pace. A fost gãsitã abia pe la amiazã: dositã de niºte
tufe de liliac în fundul livezii, plivea un strat de flori. Alãturi
era coºul de papurã aºezat la umbrã, cum îºi aºeza, pesemne,
bucatele cînd venea la lucru în cîmp.
A fost mare gælægie la casa de odihnã. Directorul a mustrat
lucrãtorii cã nu i-au lãmurit mãtuºii pentru ce a venit ea
încoace, cã n-au poftit-o sã-ºi ia masa de dimineaþã.
— Iaca, nu ºtiu de ce vã supãraþi, a spus mãtuºa, dar eu cre-
deam cã fac bine plivind florile, cã florile mi-au fost dragi de
cînd eram, uite, aºa de mititicã...
Toatã ziua ceea pînã sara îºi tot cãuta de lucru, dar era pã-
zitã, ºi pînã la urmã s-a împãcat cu gîndul cã pierde ziua.
A doua zi dimineaþã iar a dispãrut. De astã datã coºul de
papurã rãmãsese lîngã pat ºi au gãsit-o uºor — curãþa cartofi la
bucãtãrie. Sãracul bucãtar — o orã întreagã se tot chinuia sã-i
lãmureascã directorului cã el n-a chemat-o, cã el nu s-a lãsat cu
una, cu douã, cã a fost nevoit pînã la urmã — directorul nu voia
sã-l asculte. Apoi iar au prins a-i lãmuri cu toþii mãtuºii pentru ce
255
 a venit ea încoace — biata mãtuºã nu putea pricepe cum se face
cã în viaþa ei, oriºicui i-ar fi propus munca, toþi o primeau, cãci a
Lumea este aøa cum este...
muncit cum se cuvine, din toatã inima, iar aici...
— Te credem, mãtuºã, dar... Mata ai venit încoace la odih-
nã. Vasãzicã, trebuie sã te odihneºti!
— Maica Domnului, d-apoi ce fãceam eu curãþînd cartofi?!
Ce, adicã, nu mã odihneam stînd pe scãunaº?!
Avea ceva mãtuºa cã nu se mai putea opri. Zicea cã o poartã
mîinile, cæutîndu-ºi singure de lucru — ar sta ea cuminte cum i se
spune, dar o poartã mîinile ºi nu le mai poate stãpîni.
Cam la o sãptãmînã mãtuºa s-a sculat pe la zori, a udat flo-
rile, a mãturat ograda, apoi s-a spãlat ºi i-a declarat directoru-
lui cã se duce acasã. Nu mai poate sta. I-i dor de sat, ºi apoi
nepoþii, uite, încep mîine-poimîine sã umble la ºcoalã ºi n-au
sã-ºi poatã aminti unde li-s cãrþile. Primãvara le-au aruncat
cine ºtie unde ºi ea le-a cules în urma lor. Afarã de asta, nu
mai poate dormi nopþile, cã prea s-a odihnit — ea doarme
bine numai cînd îi truditã.
***
Am vãzut-o ºi eu pe mãtuºa din Nãduºita cum se întorcea
cu flori în coºul de papurã.
Eram fericit, de parcã o vedeam pe mama mea venind odih-
nitã, de parcã vedeam mamele fiecãruia dintre noi cum pãºesc
întinerite, cu obrajii proaspãt rumeniþi de rãcoarea dimineþii.
Ion Druþæ
Lexic
a strãjui – a pãzi a se dosi – a se ascunde
a se stingheri – a se incomoda, a plivi – a smulge
a se deranja buruienile
stingherit – скованный a mustra – ругать
basma – batistã a dispãrea – a nu se mai vedea
sfialã – timiditate, ruºine a se chinui – aici: a încerca
papurã – plantã din care se
împletesc coºuri

Întrebæri øi teme
3. Citiþi:
• propoziþiile în care se spune cum a fost primitã mã-
tuºa din Nãduºita la casa de odihnã;
• propoziþia care confirmã unde a fost gãsitã mãtuºa,
dupã ce dispãruse.
256
 4. Demonstraþi, în baza textului, cã mãtuºa a dispãruit ºi a doua zi

Lumea este aøa cum este...

dimineaþa.
5. Gãsiþi în text ºi citiþi enunþurile care ar argumenta aceste afirmaþii.
grijulie.
Mãtuºa era muncitoare.
simplã la vorbã.
6. Recitiþi fragmentul în care Ion Druþã face o descriere a casei de odi-
hnã.
7. Din care fragment al nuvelei am putea afla cît timp a stat mãtuºa la
casa de odihnã? Citiþi fragmentul respectiv.
8. Extrageþi ºi citiþi fragmentul-cheie al nuvelei Odihna.
9. Cum credeþi, de ce anume mãtuºa din Nãduºita a fost trimisã la
casa de odihnã?
10. Stabiliþi, în baza textului, în ce lunã s-a aflat mãtuºa la odihnã.
11. De ce mãtuºa a plecat acasã atît de repede?
12. Împãrþiþi nuvela în fragmente. Intitulaþi-le, alcãtuind planul nuvelei.
13. Explicaþi titlul nuvelei Odihna de Ion Druþã.
14. Propuneþi un alt titlu. Argumentaþi titlul propus.
15. Determinaþi care este ideea principalã a fragmentului ce urmea-
zã. Comentaþi-o.
Avea ceva mãtuºa cã nu se mai putea opri. Zicea cã o poartã
mîinile, cãutîndu-ºi singure de lucru — ar sta ea cuminte cum i se
spune, dar o poartã mîinile ºi nu le mai poate stãpîni.
16. Determinaþi ideea principalã a nuvelei.
17. Redaþi conþinutul unui fragment, la alegere.
18. Redaþi succint conþinutul nuvelei în numele mãtuºii din Nãduºita
(bucãtarului, directorului casei de odihnã) etc.
19. Comentaþi fraza:
Toatã ziua ceea pînã sara îºi tot cãuta de lucru, dar era pã-
zitã, ºi pînã la urmã s-a împãcat cu gîndul cã pierde ziua.
20. Care zi, în concepþia voastræ, e socotitã „zi pierdutã“? Argumen-
taþi.

Exerciþii de dezvoltare a vorbirii

21. Gãsiþi în text sinonime pentru cuvintele:
Ogradã, a ºti, a pãzi, casã de odihnã, odaie, obosit.
21.1. Alcætuiþi enunþuri cu douã dintre ele.
257
 22. Identificaþi diminutivele utilizate în nuvelã. Scrieþi cuvintele de la
Lumea este aøa cum este...
care s-au format.
23. Stabiliþi polisemia urmãtoarelor cuvinte, alcãtuind enunþuri cu
ele: poartã, vin, mare.
24. Formaþi enunþuri în care sã utilizaþi cuvintele muncæ, odihnæ în
diferite contexte.
25. Cum înþelegeþi afirmaþia: Ea doarme bine numai cînd îi truditã.
26. Improvizaþi, din 6-8 replici complete, un dialog cu mãtuºa din sa-
tul Nãduºita.
27. Cum credeþi, de ce autorul nu i-a dat mãtuºii un nume?
28. Cunoaºteþi ºi alte opere literare în care se aduce un elogiu mun-
cii? Argumentaþi.
29. Aþi putea asemãna pe cineva dintre prietenii, rudele, cunoscuþii voºtri
cu mãtuºa din nuvelã în ceea ce priveøte atitudinea ei faþã de muncã?
Argumentaþi.
30. Gãsiþi alte cuvinte „ascunse“ în cele de mai jos:
Întinerite, fiecãruia, dositã, credeam, încoace, oriºicui.
Model:
Dositæ = do — notã muzicalã;
sitæ — obiect pentru cernut fãinã.

Vraja cuvintelor
31. Citiþi proverbele. Memoraþi patru dintre ele.
² Omul muncitor de pîine nu duce dor.
² Cine nu lucreazã nu mãnîncã.
² Munca cinsteºte pe om.
² Mîini multe fac sarcina uºoarã.
² Nu ºedea cã-þi ºede norocul.
² Nu lãsa lucrul de azi pe mîine.
² Furnica strînge de cu varã pentru iarnã.
² Fii muncitor ca albina.
² Munca aduce bogãþie, lenea — sãrãcie.
² Omul se cunoaºte dupã muncã.
² Munca bunã mult adunã.
² Lucrarea pãmîntului — izvor de bogãþie.
31.1. Comentaþi, în 4 enunþuri, un proverb, la alegere.
31.2. Care proverb o caracterizeazã mai bine pe mãtuºa din
nuvelã?
258
 32. Citiþi aforismul. Meditaþi ºi argumentaþi, ce legãturã este între

Lumea este aøa cum este...

ideea aforismului de mai jos ºi ideea nuvelei Odihna de Ion Druþã?
Creeazæ ca un zeu, porunceºte ca un rege øi munceºte ca un
rob!...
Constantin Brâncuºi

Îndrumæri
Nuvela Odihna de Ion Druþã are un subiect simplu. E
despre o mãtuºã din satul Nãduºita, trimisã la o casã de odih-
nã. Însæ o femeie care a muncit toatã viaþa nu poate sta sã nu
facã nimic. Mãtuºa îºi cautã în permanenþã o ocupaþie:
mãturã ograda, udã florile, curãþã cartofi.
Mãtuºa reprezintæ miile de femei din satele noastre. Femeia
este personajul principal al nuvelei. Prin felul ei de a se manifes-
ta, Ion Druþã glorificã munca omului de la þarã.
Josuþã, cu basma albã pe umeri, timidã, stingherã, cã, uite,
e încã voinicã, dar au trimis-o la odihnã.
Mãtuºa nu putea sta fãrã lucru. Ea nu înþelegea de ce o
certau lucrãtorii de la casa de odihnã cã pliveºte, de exemplu,
florile. Pentru ea a sta pe scaun ºi a curãþa cartofi este o odih-
nã. Dacã nu munceºte într-o zi, socoteøte cã a pierdut ziua.
Mai mult decît atît, mãtuºa declarã cã pleacã acasã, cã nu mai
poate dormi nopþile, cã prea s-a odihnit — ea „doarme bine
numai cînd e truditã“...
Nuvela se citeºte uºor, cu plãcere. Limbajul este accesibil.
Pentru a reda veridic limbajul personajelor, prozatorul uti-
lizeazã epitete, comparaþii, diminutive.
Iar expresiile: „Auzi, mata, m-au trimis cu o hîrtie, bat-o
pustia; Maica Domnului, d-apoi ce fãceam eu“... denotã sim-
plitatea ºi felul de a vorbi ale mãtuºii din Nãduºita.

Teme pentru acasæ

1. Redaþi succint conþinutul nuvelei Odihna.
2. Redaþi conþinutul nuvelei conform planului elaborat la lecþie.
3. Caracterizaþi-o, în 5-6 enunþuri, pe mãtuºa din nuvelã, în baza repe-
relor: trãsãturi fizice, calitãþi morale, caracterizarea autorului, autocara-
cterizare.
4. Descrieþi, în 3-4 enunþuri, atitudinea mamei voastre faþã de muncã
în plan comparativ cu cea a mãtuºii din Nãduºita.
259
 Bætrîneþe, haine grele
Lumea este aøa cum este...
Exerciþii lexicale
1. Formaþi pluralul cuvintelor de mai jos. Sesizaþi alternanþa sunetelor:
Om, epocã, ogradã, picior, voios, tînãr, nuc, zãpadã, iarnã.
2. Gæsiþi antonime pentru cuvintele ce urmeazã. Alcãtuiþi îmbinãri de
cuvinte cu ele:
Tînãr, a plînge, a vorbi, a umbla, putere, frumuºicã, rãzboi,
vesel.
3. Gãsiþi sinonime pentru cuvintele:
A degera, a se opri, a porni, a lecui, vreme, a se uita, a culege,
a vorbi, dis-de-dimineaþã, a se întoarce.
3.1. Cu trei dintre ele alcãtuiþi enunþuri.
4. Explicaþi sensul expresiilor:
Foame de lup, a le face bucata, oameni buni de gurã, a da în
floare, a deveni vajnic, a îngropa mîinile în buzunare.
5. Citiþi nuvela øi spuneþi ce nu voia badea Cireø sæ afle satul despre el?
BÃTRÎNEfiE, HAINE GRELE
(text prescurtat)

Dar, oricît de mare ar fi satul ºi oricîþi oameni buni de gurã

ar avea, a drege gluma aºa cum þi-o drege badea Cireº nu se
aflã altul pe lume.
Îl ascultau mulþi, dar îl credeau puþini, fiindcã trebuie sã fii
mare prost ca sã-l crezi pe badea Cireº. Azi o cîrneºte alt-
mintrelea pe ceea ce-a spus-o ieri, mîine o s-o suceascã pe ceea
ce o spune azi ºi nici nu-i lucru de mirare, cãci sub pãlãria
viºinie cu borurile largi trãiesc cel puþin trei Cireºi...
Unul dintre cele trei chipuri era Cireº-glumeþul. ªi cînd
numai ce îl vedeai oprit la rãscruce, cu ochiul mijit, mai
potrivind o datã gluma prinsã adineaori, se adunau patru
mahalale în jurul lui ºi pornea un hohot, de surziserã într-o
vreme toate vrãbiile din sat...
Al doilea om ce locuia sub pãlãria viºinie e badea Cireº-vierul.
De abia ajuns în vie, îºi suflecã mînecile, împinge pãlãria viºinie
pe ceafã ºi plînge cu lacrimi de-o ºchioapã hîrleþul ce-a nimerit în
mîinile lui. Zeci de mii de tufe, cîte le are colhozul, se adunã
toate în jurul lui ºi stau cuminþele una lîngã alta, aºteptînd cînd
260
le-a veni rîndul sã le îmbrace badea Cireº, ca sã nu degere la

Lumea este aøa cum este...

iarnã. ªi atunci, uitîndu-te la dînsul, îþi pare cã fiece deget de-al
lui a sãdit o viaþã întreagã vie, a cules poamã ºi a bãut vin.
În sfîrºit, al treilea om ce locuieºte sub pãlãria viºinie e
badea Cireº-stãpînul casei. Cum pãºeºte pragul, devine vajnic,
de parcã a semnat chiar atunci o lege nouã. Dacã totuºi e
nevoit sã scoatã o vorbã, o spune rar ºi încet, de parcã n-ar sta
el de vorbã cu mãtuºa lui, ci o epocã i-ar vorbi unei clipe.
„Cireº“ i-au zis, fiindcã e nalt ºi vînjos ca lemnul cireºului,
„bade“ — fiindcã umbla întotdeauna cu un ochi mijit, gata de
glume, le-au legat însã, cele douã cuvinte, cãci legatã era puterea
cu voioºia într-însul ºi, vãzîndu-l trecînd pe drum, îþi pãrea cã
trece un sat întreg cu o pãlãrie viºinie datã pe ceafã. A vãzut,
pesemne, multã lume cel care pentru întîia datã, în loc de a le
zice Trifãneºtilor Trifãneºti, le-a zis satul lui badea Cireº.
Nu-ºi putea închipui cum o sã umble el bãtrîn pe drumurile
satului, el, care a fost atîta vreme tînãr; ºi cum o sã poarte el
glumele altora, cînd atîta vreme alþii i-au purtat glumele lui... ºi
cum o sã îngroape el în buzunare aceste douã mîini, care de
atîta vreme au hrãnit satul?
„Ce-a zice satul, dacã aflã?... Dar las’ cã le face Cireº bucata:
n-am sã spun nimãnui cã am îmbãtrînit ºi ei n-au sã ºtie... Ruºine,
mãi, dupã ce am fost atîta vreme tînãr, sã mai fiu o datã bãtrîn...“
A doua zi, dis-de-dimineaþã, badea Cireº s-a repezit în
pãdure cu hîrleþul ºi a adus un copãcel. I-a ales un loc frumos
în faþa casei, ºi-a fãcut semnul crucii ºi a prins sã-l sãdeascã.
Pãdureþe, pãdureþe... Nu le-a suferit toatã viaþa — amu-i
nevoit sã-l sãdeascã, cãci orice s-ar întîmpla cu badea Cireº,
dacã se întîmplã un lucru mare, el sãdeºte un copac în grãdinã.
ªtie numai el pentru ce l-a sãdit — nimeni n-o sã afle nicio-
datã, el însã ºtie fiecare pom din livadã, ºtie
cînd ºi pentru ce l-a sãdit.
Nucul cel bãtrîn din fundul grãdinii l-a
sãdit în dimineaþa zilei cînd a furat-o pe
Ilinca, pentru cã pe atunci era frumuºicã ºi nu
prea voiau s-o dea dupã dînsul... Cei trei per-
jari [pruni] i-a sãdit cînd s-a dus cu bãieþii la
rãzboi — au fost patru perjari, dar unul s-a
uscat, cãci Vasile nu s-a mai întors. Cei doi
viºinari [vişini] i-a sãdit cînd i-a ars casa,
261
 prãsadul [pãrul] l-a pus cînd s-a dat
Lumea este aøa cum este...
în colhoz, iar gutuiul l-a sãdit anþãrþ,
cînd s-a lepãdat de fumat...
Dupã-masã, pãdureþul era sãdit
în faþa casei ºi badea Cireº ºi-a vãzut
de treburi, de parcã nu se întîmplase
nimic. Aceleaºi drumuri, aceleaºi
snoave glumeþe, aceeaºi pãlãrie viºi-
nie pe ceafã...
ªi totuºi, ceva-ceva s-a schimbat...
Toatã iarna a stat pãdureþul cela la fereastra lui badea Cireº.
Îl smulgeau vînturile, dar nu-l puteau smulge, îl îngheþau
gerurile, dar nu-l puteau rãzbate, îl cãlcau sulurile de zãpadã,
dar nu-l puteau rupe. Iarna pe badea Cireº îl cam roade
piciorul drept — stãtea la gura vetrei, mîngîindu-l, ºi-i pãrea cã
tocmai amu o sã afle satul cã a îmbãtrînit... ªi n-ar fi rãu sã
creadã aºa, cãci hodineºte el bine iarna. ªi cum vine primãvara
— ne ducem la vii ºi vedem cine ºi ce poate...
Într-o vinere, badea Cireº s-a întors vesel de la lucru cu o
foame de lup, cu un gînd de ciudã pe mãtuºã, dacã nu era încã
gata cu masa — ºi cu un alt gînd paºnic, cald, dacã era masa
pregãtitã. A intrat în ogradã ºi a rãmas locului uimit —
pãdureþul adus din pãdure dase în floare. Avea numai vreo
douã floricele în vîrf, dar înflorise. A rîs pentru întîia oarã în
ziua ceea ºi badea Cireº:
— Am sã te scot, mãi neicã. Lasã, nu mai rodi...
S-a spãlat frumos, cãci masa era gata. A auzit însã sunînd sub-
þirel cãldãruºa Mãriuþei — femeia venea spre fîntînã. A luat cãl-
darea ºi badea Cireº.
„Am sã mã duc sã mai ºuguiesc oleacã cu dînsa. Amarnic
mi-i drag sã ºuguiesc cu Mãriuþa ceea...“ A venit iute spre por-
tiþã, cãci Mãriuþa ajunsese de acum la fîntînã.
Deodatã a rãmas locului zîmbind — voia sã
meargã, dar nu mai avea picioare.
„Ca sã vezi — aveam douã picioare ºi nu le
mai am... Mi le-o fi oprit Linca acasã, sã nu mã
pot duce sã ºuguiesc cu alta...“
A dat sã se plece, sã le pipãie, sã vadã ce-i cu
picioarele lui, dar douã braþe mari ºi vînjoase au
spînzurat neputincioase spre pãmînt — i s-au
262
luat ºi braþele... A zvîcnit de cîteva ori inima,

Lumea este aøa cum este...

o bãtaie de clopot i-a sunat în urechi, ºi
badea Cireº s-a prãbuºit la pãmînt. A auzit,
abia a auzit undeva departe glasul disperat
al Mãriuþei:
— Bade Cireº!!!
A zîmbit badea Cireº. Ultima frînturã de
gînd pe care a mai putut-o depãna a fost cã
totuºi a amãgit el satul, fãcîndu-i o bucatã
bunã — de cînd era bãtrîn ºi nu l-a ºtiut
nimeni... Apoi n-a mai venit nimic — s-au
stins glumele, s-au înmuiat braþele, a rãmas
sã zacã alãturi o pãlãrie mare, viºinie, cu
borurile largi. În jurul lui ºoptea o livadã cu viºine, cu perje, cu
prãsade ºi un mic pãdureþ ce dase în floare...
L-au îngropat duminica, într-o zi frumoasã de primãvarã.
Un sat întreg i-a petrecut sicriul, un sat întreg venea plîngînd
cã l-a pierdut pe badea Cireº, pe tînãrul ºi voinicul badea
Cireº. Plîngea toatã lumea — numai faþa lui badea Cireº purta
o fluturare de zîmbet, rãmãºiþa ultimului gînd, rãmãºiþa ultimei
glume. Stãtea senin, cu un ochi mijit, de parcã era gata sã le
strige sãtenilor:
— Staþi, bre, nu mai plîngeþi! Am murit bãtrîn ºi eu, ca
toatã lumea... Vroiam doar sã mai fac o glumã, cã de, aºa
mi-a fost firea — glumeaþã...
Dupæ Ion Druþæ
Lexic
a cîrni – поворачивать a ºugui – a glumi
altmintrelea – altfel a pipãi – a atinge, a dibui
rãscruce – перекрёсток neputincios – aici: slãbit
a miji – жмурить a zvîcni – трепетать
adineaori – cu puþin înainte a se prãbuºi – a cãdea
a sufleca – a rãsuci mînecile disperat – deznãdãjduit
a degera – a îngheþa a depãna – aici: a înºira
vînjos – puternic, viguros amintiri
pãdureþ – mãr sãlbatic rãmãºiþã – ceea ce a rãmas
a smulge – a scoate, a trage a (se) uimi – a (se) minuna
suluri – figurat: valuri de
zãpadã
263
 Întrebæri øi teme
Lumea este aøa cum este...
6. Citiþi nuvela.
6.1. Recitiþi alineatele în care sînt descrise cele trei chipuri ale
lui badea Cireº.
6.2. Extrageþi din text ºi citiþi fraza în care se spune de ce
oamenii l-au numit Cireº.
6.3. Demonstraþi, în baza textului, cã badea Cireº a sãdit o
întreagã livadã. Care este semnificaþia acestui gest?
6.4. Badea Cireº nu-ºi putea închipui cum o sã umble el bãtrîn.
Gãsiþi ºi recitiþi fragmentul care reflectã aceastã neliniºte a lui.
6.5. Recitiþi fragmentele în care se spune despre:
• ultimul copac pe care l-a sãdit badea Cireº;
• un sfîrºit de sãptãmînã...
6.6. Badea Cireº a fost un om glumeþ, vesel. Demonstraþi, în
baza textului, cã zîmbetul era prezent mereu pe chipul lui.
7. Badea Cireø a sãdit un pãdureþ. Ce lucru mare s-a întîmplat în viaþa
lui?
8. Vînturile ºi gerurile n-au putut nici smulge, nici îngheþa pãdureþul. A
cui rezistenþæ semnificã acest fapt? Argumentaþi.
9. Ce sugereazæ cititorului înflorirea pædureþului?
10. Badea Cireø s-a stins din viaþæ cu zîmbetul pe buze, cu sufletul
împæcat, într-un fel... Cum explicaþi acest fapt?
11. Cum l-au petrecut pe ultimul drum sãtenii?
12. Împãrþiþi textul în fragmente. Intitulaþi-le.
13. Alcãtuiþi planul nuvelei.
14. Explicaþi titlul lucrãrii.
15. Propuneþi un alt titlu. Argumentaþi-l.
16. Redaþi conþinutul fragmentului preferat.
17. Expuneþi succint conþinutul nuvelei în baza planului.
18. Caracterizaþi cele trei feluri de a fi ale lui badea Cireº, folosind ºi
expresii din text.
19. Redaþi portretul lui badea Cireº væzut de sætenii sæi.

Exerciþii de dezvoltare a vorbirii

20. Determinaþi sensul cuvintelor omonime øi alcãtuiþi enunþuri cu ele:
Vie (substantiv) – vie (adjectiv)
21. Formaþi familii lexicale de la cuvintele:
Lemn, pãdure, vînturi, vesel, floare, glumã, a îmbãtrîni.
264
22. Care alte cuvinte ce þin de noþiunea de timp se pot aranja în formã

Lumea este aøa cum este...

de scãriþã? Alcãtuiþi enunþuri cu unele dintre ele.

Model: orã
minut
secundã
23. Gãsiþi cuvintele ascunse în cele de mai jos:
Oricît, surziserã, niciodatã, fereastrã, viºinie.
24. Încadraþi cuvîntul bætrîneþe în diferite contexte.
25. Formulaþi ºi scrieþi titlul-temã ºi titlul-idee al nuvelei.
26. Sub pãlãria viºinie se ascundeau trei chipuri deosebite ale lui
badea Cireº. Pentru fiecare spaþiu liber formulaþi expresii sau propoziþii
care ar caracteriza adecvat fiecare din cele trei ipostaze ale personajului.

Era
glumeþ cum nu ... Lucra cu
se afla altul pe mînecile
lume. suflecate.

Vierul
Glumeþul
Stæpînul casei ...

... ...
... Vorbea rar
... ºi încet.

27. Completaþi tabelul:

Ce ar spune sætenii Ce ar spune badea Cireº
despre badea Cireº? despre sine?
... ...
28. Badea Cireº a înþeles cã a îmbãtrînit. Cum explicaþi faptul cã a
sãdit anume un pãdureþ?
29. Cum credeþi, de ce badea Cireº a vãzut pãdureþul înflorit anume
într-o zi de vineri?
Model:
Ziua de vineri semnificã sfîrºitul sãptãmînii de lucru,
deci, într-un fel anume, ºi al vieþii.
30. Badea Cireº a sãdit pãdureþul în faþa casei ºi ºi-a vãzut de
treburi, de parcã nu se întîmplase nimic.
ªi totuºi, ceva-ceva s-a schimbat...
Ce gînduri ascunde scriitorul Ion Druþã în ultima propoziþie din afirmaþia
de mai sus?
265
 31. Continuaþi dialogul cu cîte douã replici complete pentru fiecare
Lumea este aøa cum este...
personaj.
— Bade Cireº, þi-a fost dragã viaþa?
— Desigur. De aceea nici nu am vrut sã îmbãtrînesc.
— Mata ai sãdit pãdureþul din faþa casei?
— ...
32. Cum credeþi, ce fel de om a fost badea Cireº dacã a zîmbit ºi în
ultimele clipe ale vieþii? Argumentaþi.
33. Oare întîmplãtor Ion Druþã a rînduit astfel lucrurile încît badea Cireº
sã fie îngropat într-o zi de duminicã? Ce ar însemna aceasta?

Vraja cuvintelor
34. Citiþi proverbele. Meditaþi asupra lor.
34.1. Alegeþi trei dintre ele øi memoraþi-le:
² Cinsteºte pe bãtrîni, cãci ºi tu ai sã fii bãtrîn.
² Bãtrîneþile nu aduc nimãnui frumuseþe.
² Seamãnã la tinereþe ºi vei culege la bãtrîneþe.
² Cine de glumã nu ºtie nu-i om de omenie.
² Gluma este un fel de duel în care nu se varsã sînge.
34.2. Comentaþi, în 2-3 enunþuri, un proverb, la alegere.
35. Citiþi proverbul de mai jos. Ce legãturã are cu viaþa lui badea Cireº?
Spuma vorbelor e gluma.
35.1. Construiþi enunþuri cu unele din urmætoarele expresii:
În glumã; fãrã glumã; a se întrece cu gluma; a lãsa gluma la o
parte; a nu ºti/ a nu înþelege gluma; mai în glumã, mai în serios.
Îndrumæri
Nuvela Bãtrîneþe, haine grele este o baladã în prozã. Perso-
najul central, badea Cireº, o viaþã întreagã le-a demonstrat con-
sãtenilor cã bãtrîneþile nu au ce cãuta în ograda lui. Dar, în-
tr-o bunã zi, cînd voia sã mai glumeascæ cu vecina Mãriuþa, a
simþit deodatã cã i s-au luat picioarele, apoi mîinile... ºi badea
Cireº s-a prãbuºit la pãmînt. ªi în ceasul de pe urmã, „ultima
frînturã de gînd pe care a mai putut-o depãna a fost cã, totuºi,
a amãgit el satul, fãcîndu-i o bucatã bunã — de cînd era
bãtrîn ºi nu l-a ºtiut nimeni...“ Badea Cireº toatã viaþa sa i-a
Ion Druþæ
ajutat pe sãteni cum a putut, îndeosebi cu sfaturi. Glumele lui
la tribunæ au înfrumuseþat viaþa sãtenilor.
Badea Cireº este o fire poeticã, el trãieºte intens bucuriile
ºi durerile vieþii, apreciazæ vorbele de duh, are simþul umorului
266
 øi frumosului, este plin de demnitate ºi voie bunã. Toate acestea

Lumea este aøa cum este...

le putem desprinde din descrierea celor trei chipuri ale lui
badea Cireº, ce formeazã un tot întreg — un om de omenie.
Badea Cireº este un glumeþ fãrã pereche. În nuvelã o sem-
nificaþie deosebitã o are mærul pãdureþ, sãdit de badea Cireº
cãtre sfîrºitul vieþii sale. De altfel, pentru el, orice copac sãdit
este legat de un anumit eveniment din viaþa sa. Pãdureþul a
rezistat vînturilor puternice, îngheþurilor, zãpezilor mari, la fel
cum badea Cireº a înfruntat problemele vieþii. Dar primãvara
pãdureþul a înflorit... Cele cîteva flori ne duc la gîndul cã ºi
sfîrºitul vieþii lui badea Cireº e aproape.

Teme pentru acasæ

1. Redaþi succint conþinutul nuvelei Bætrîneþe, haine grele.
2. Comentaþi proverbul: Cine n-are bãtrîni sã-ºi cumpere (7-8
enunþuri).

Succese, insuccese (evaluare)

1-6 1. Formaþi substantive de la cuvintele:
Frumos, tînãr, vesel, rodnic, greu, glumeþ.
3-6
1.1. Alcãtuiþi enunþuri cu douæ dintre ele.

1-6
3. Scrieþi sinonime pentru cuvintele:
A (se) minuna, viguros, a exista, epocæ, voioºie, fereastræ.
3-6
3.1. Alcætuiþi enunþuri cu douæ cuvinte, la alegere.

4. Rãspundeþi la întrebãri:
2-8
4.1. Cu ce ocazii a sãdit badea Cireº pomii?

4.2. Ce gînd îl frãmînta pe bãtrîn?

4.3. De ce s-a uscat unul dintre perjari?

4.4. Îmbãtrînind, badea Cireº a sãdit un mær pãdureþ. De ce

anume un pædureþ?
3-12
5. Descrieþi portretul lui badea Cireº, utilizînd comparaþii (3-4 enunþuri).
3-6 6. Explicaþi titlul nuvelei (1-2 enunþuri).

7. Scrieþi, ce ar face badea Cireº dacã ar nimeri în þara Tinereþe fãrã

3-24 bãtrîneþe ºi viaþã fãrã de moarte? Dar voi? (6-8 enunþuri).

267
 Bucuraþi-væ
Lumea este aøa cum este...
Dumitru MATCOVSCHI

Exerciþii lexicale
1. Citiþi îmbinãrile de cuvinte ºi continuaþi ºirul lor. Încadraþi-le în
enunþuri.

simplã viaþæ
Viaþa e plinã de griji Bucuraþi-væ de un cîntec
… …

Nota bene!
Bucurie – a se bucura – bucuros
Grabã – a se grãbi – grãbit – grãbire
Bãtrîneþe – a îmbãtrîni – bãtrîn
Creºtere – descreºtere – a creºte – crescut

2. Citiþi poezia. Cum credeþi, de ce autorul ne îndeamnã sã ne bu-

curãm?

Bucuraþi-vã

Eu mã grãbesc, tu te grãbeºti, el se grãbeºte.

Îmbãtrînesc, îmbãtrîneºti, îmbãtrîneºte.
Ce am iubit? Ce n-am iubit? Ca în poveste
simplã de tot,
scurtã de tot
viaþa ne este.

Uite-o din nou trece pe drum fata zglobie.

Uite-un bãiat floare ºi-a pus la pãlãrie.
Uite un prunc, rîde în prag, ai, nãzdrãvanul!
Uite-un moºneag, tace-n toiag, alb ca troianul.

Muntele ieri ne-ademenea, astãzi ne doare.

S-a împlinit, nu s-a-mplinit visul cel mare?
Cine sînt eu, cine eºti tu, cine e dînsul?
Noi am ºtiut zborul înalt, dorul ºi plînsul...
268
 Zilele trec, zilele vin... Ce va rãmîne?

Lumea este aøa cum este...

Suflet de lut, necunoscut, suflet de pîine?
Toamnele cresc, grijile cresc, viaþa descreºte.
Eu mã grãbesc,
tu te grãbeºti,
el se grãbeºte.

Bucuraþi-vã, prieteni, de prieteni ºi de fraþi,

Bucuraþi-vã de-un nume ce vi-i dat ca sã-l purtaþi.
Bucuraþi-vã de-un cîntec,
de-un amurg cu flori de tei,
bucuraþi-vã o viaþã
de lumina dragostei...

Lexic
zglobiu – sin.: vioi troian – сугроб
prunc – sin.: copil a ademeni – завлекать
prag – порог lut – sin.: pãmînt
nãzdrãvan – sin.: neobiº- amurg – sin.: înse-
nuit, vesel rare, apus
toiag – посох

Întrebæri øi teme
3. Citiþi versurile care vorbesc despre:
• cum este viaþa;
• trecerea timpului;
• lucrurile/ fiinþele de/ pentru care ne putem bucura.
4. Citiþi versurile:
• care se repetã;
• care v-au pus pe gînduri.
5. Rãspundeþi la întrebãrile din poezie.
6. Cum credeþi, ce este poezia Bucuraþi-vã:
• o avertizare;
• un îndemn;
• un sfat?
6.1. Argumentaþi opþiunea.
7. Numiþi cuvintele-cheie din fiecare catren. Scrieþi-le.
7.1, Ce semnificaþie are fiecare dintre ele?
7.2, Alcãtuiþi 1-2 enunþuri cu unele cuvinte, la alegere.
269
 8. Ce semnificaþie are versul care se repetã?
Lumea este aøa cum este...
9. Care este starea de spirit a eroului liric? Rãspundeþi în douæ enunþuri.
10. Poetul Dumitru Matcovschi afirmã cã viaþa e simplã de tot. Adu-
ceþi argumente pro sau contra.
11. Propuneþi un alt titlu. Argumentaþi-l.
12. Ce ne-ndeamnã poetul prin intermediul versurilor sale? Argumentaþi.
Folosiþi sugestiile de la rubrica „Îndrumæri“ – p. 272.

Exerciþii de dezvoltare a vorbirii

13. Selectaþi din poezie cîte un sinonim pentru fiecare ºir de cuvinte:
• a merge, a se desfãºura, a veni …
• naraþiune, basm, povestire …
• iubire, simpatie, ataºament …
• melodie, cîntare …
• om, persoanã, semen …
• denumire, numire, renume …
13.1, Alcãtuiþi enunþuri cu fiecare termen dintr-un ºir de sinonime.
14. Selectaþi din poezie substantivele cu articol hotãrît.
14.1, Alcãtuiþi enunþuri cu 3-4 substantive, la alegere.
15. Încadraþi în enunþuri cuvintele de mai jos:
• A uita (a nu þine minte) – a se uita (a privi)
• mare (substantiv) – mare (adjectiv)
16. Citiþi cuvintele-valori selectate din poezie. Spuneþi, fãrã de care
dintre ele am putea trãi? Argumentaþi.
Poveste, viaþã, urmaºi, munte, dor, suflet, pîine, prieteni,
fraþi, nume, cîntec, dragoste.
16.1, Alcãtuiþi cîte un enunþ cu douã dintre cuvintele date.

Model:
Avem nevoie de poveøti pentru a crede cæ binele triumfæ.

16.2, Alcãtuiþi cel puþin un catren, utilizînd în fiecare vers cuvinte

care încep cu aceeaøi literæ. Puteþi selecta exemple atît din poezia
Bucuraþi-væ, cît øi din alte texte studiate.

Model:
Amurg, aer, amabilitate Bucurie, bætrîn, bunætate
Cîntec, copil, casæ Dor, dragoste, demnitate.

270
 17. Completaþi fiecare afirmaþie, formulînd gînduri deosebite.

Lumea este aøa cum este...

• Cea mai frumoasæ poveste este cea cititæ de tine.
• Cea mai deosebitæ toamnæ...
• Cea mai frumoasæ zi...
• Cel mai mare dor...
• Cel mai îndrægit cîntec...
• Cel mai bun prieten...
18. Care e visul tãu cel mare?
19. Numele pe care-l porþi este un motiv de bucurie? De ce?
20. Poezia Bucuraþi-vã de Dumitru Matcovschi este unul dintre tex-
tele cele mai îndrãgite de cititori. Aceasta se datoreazã ºi compozitorului
ºi interpretului Ion Aldea-Teodorovici, care a pus versurile pe muzicã.
Ascultaþi melodia în interpretarea lui Ion Aldea-Teodorovici, dar ºi vari-
anta cîntatã de formaþia Catharsis.
20.1, Care variantã vã place mai mult? De ce?
20.2, Cum credeþi, de ce acest cîntec a devenit un ºlagãr?

Vraja cuvintelor

21. Citiþi aforismele. Care dintre ele reflectæ ideea poeziei? De ce?
² Timpul este destul de lung pentru cine ºtie sã profite de
el, cine munceºte ºi gîndeºte îºi extinde limitele.
François Voltaire
² Viaþa nu este nici lungã, nici scurtã, ci aºa cum ºi-o face
omul.
Seneca
² Marile bucurii sînt mute.
Giuseppe Tomasi di Lampedusa
² Nu poþi uita cã timpul trece decît numai întrebuin-
þîndu-l.
Charles Baudelaire
² Din nefericire, ne rãmîne un interval de timp prea mic,
între timpul în care sîntem prea tineri ºi acela în care
sîntem prea bãtrîni.
Michel Montaigne
21.1, Pentru voi timpul trece greu sau uºor? Argumentaþi.

271
 Îndrumæri
Lumea este aøa cum este...
Bucuraþi-vã

Trecerea timpului

Eu mã grãbesc, tu te grãbeºti, el se grãbeºte.

Îmbãtrînesc, îmbãtrîneºti, îmbãtrîneºte.

Cæutæri, aspiraþii øi træiri

Cine sînt eu, cine eºti tu, cine e dînsul

Noi am ºtiut zborul înalt, dorul ºi plînsul...

Trecerea ireversibilæ a timpului

Zilele trec, zilele vin... Ce va rãmîne?

Suflet de lut, necunoscut, suflet de pîine?
Toamnele cresc, grijile cresc, viaþa descreºte.
Eu mã grãbesc, tu te grãbeºti, el se grãbeºte.

Arta vieþii

Bucuraþi-vã, prieteni, de prieteni ºi de fraþi…

Teme pentru acasæ

1. Memorizaþi poezia Bucuraþi-væ.
2. Redactaþi un eseu, din 8-10 enunþuri, cu tema: Arta de a trãi. Folo-
siþi sugestiile de la rubrica „Îndrumæri“.
272
 Texte suplimentare

Texte suplimentare
Mircea Eliade
RÆDÆCINILE MELE
(fragmente din Încercarea labirintului)
În ce mæ priveºte, mæ consider o sintezæ: tata era moldovean ºi mama olteancæ. În
cultura româneascæ, Moldova reprezintæ polul sentimental, melancolia, înclinarea pen-
tru filozofie, pentru poezie ºi un fel de pasivitate în faþa vieþii, moldovenii sunt mai puþin
atraºi de politicæ decît de programe politice, precum ºi de revoluþii pe hîrtie. Am
moºtenit aceastæ tradiþie moldoveneascæ de la tata ºi de la bunicul care era þæran. Sînt
mîndru sæ spun cæ sînt a treia generaþie care poartæ pantofi. Deoarece stræbunicul umbla
desculþ, sau în opinci, un fel de sandale. Iarna purta niºte cizme uriaºe. O zicalæ
româneascæ spunea: „A doua, a treia, sau a patra generaþie... de pantofi“. În ce mæ
priveºte, fac parte din a treia... Aceastæ moºtenire moldoveneascæ mi-a dat înclinarea
spre melancolie, spre poezie ºi metafizicæ – sæ zicem, pentru „noapte“.
Mama, dimpotrivæ, se trage dintr-o familie olteneascæ, adicæ dintr-o provincie din
vest, de lîngæ Iugoslavia. Oltenii sînt oameni mîndri, energici, care îndrægesc caii, dar ºi
haiduci, fac negoþ, vînd cai. Este provincia cea mai entuziastæ ºi cea mai aprigæ. Este
total opusæ Moldovei...
Pærinþii mei s-au întîlnit la Bucureºti; ºi cînd am aflat de moºtenirea mea, am fost
foarte fericit. Ca toatæ lumea, ca toþi tinerii, aveam crize de deznædejde ºi de melancolie,
uneori aproape o depresie nervoasæ: era moºtenirea cea moldoveneascæ. În acelaºi timp,
simþeam în mine o imensæ rezervæ de energie. Atunci îmi spuneam: asta mi se trage de
la mama. Le datorez mult amîndurora.

a moºteni – унаследовать aprig – яростный

înclinare – склонность deznædejde – безнадежность
negoþ – торговля imens – огромный

Svetlana Aleksievici
LUMEA DE DUPÆ CERNOBÎL...
(fragment adaptat)
Am vrut sæ scriu despre Cernobîl încæ de cînd se întîmplase catastrofa, în 1986. Apoi
însæ, foarte rapid, m-am decis sæ renunþ. Am simþit cæ acesta era un lucru pe care nu
reuøeam sæ-l înþeleg øi nu mæ simþeam în stare sæ mæ confrunt cu el. Am cæutat un sprijin
în experienþa trecutului – dar nu exista nici un precedent de acest fel. Trecutul se
dovedea a fi neputincios în acest caz, nu ne era de nici un ajutor. Dimpotrivæ, Cernobîl
este despærþirea de trecut. În istorie nu vei gæsi pagini de felul celor ce consemneazæ azi
destinul popoarelor de la Cernobîl – ucraineni øi belaruøi. A sosit timpul unor noi între-
bæri øi al unor noi ræspunsuri. Cernobîl nu a însemnat doar o catastrofæ, ci reprezintæ o
frontieræ, de la care pornind, pætrunzi într-o altæ lume.
Am întîlnit o tînæræ femeie al cærei soþ, care lucra în trupele de pompieri, a fæcut
parte din echipa aflatæ pe acoperiøul reactorului în acea primæ noapte, cînd centrala a
ars. Au fost chemaþi ca pentru un incendiu obiønuit øi au ajuns acolo în hainele lor
273
 obiønuite, færæ sæ poarte combinezoane speciale. S-au luptat apoi toatæ noaptea ca sæ
stingæ flæcærile. Dacæ n-ar fi reuøit s-o facæ, azi nu doar Ucraina øi Belarus, dar øi
Texte suplimentare
întreaga Europæ nu ar mai fi fost teritorii locuibile. În zorii zilei, nu mai erau în stare
sæ se þinæ pe picioare – au trebuit transportaþi pe tærgi pînæ la avioanele ce aveau sæ-i
ducæ la spitalul din Moscova. Cînd peste patru zile tînæra femeie a sosit la Moscova
sæ-øi vadæ soþul, medicii i-au spus:
Uitæ cæ e bærbatul pe care-l iubeøti… Îl vei vedea – are ochii pe care-i øtii, aceeaøi faþæ,
acelaøi pær, dar nu mai e om, ci doar un obiect radioactiv ce trebuie dezactivat. A fost
expus la o dozæ de radiaþii depæøind de mai multe milioane de ori limita admisæ.
Am înþeles în acel moment cæ oamenii nu au mai cunoscut pînæ atunci în istorie
nimic de acest fel.
***
Altæ istorisire despre Cernobîl.
În prima noapte, sute de oameni, dintre care mulþi lucrau la centralæ, au stat în
balcoanele caselor lor, ca sæ priveascæ incendiul. ªi-au scos afaræ øi copilaøii, þinîndu-i
în braþe ca sæ le arate: ia uitæ-te cît e de frumos! Sæ-þi aminteøti de asta!
Lumea de dupæ Cernobîl — øi lumea de dinainte de Cernobîl: acestea sînt douæ
lumi diferite...
(Traducere: Alexandru Al. ªahighian)

a decide – решить locuibil – жилой

a renunþa – отказаться targæ – носилки
a confrunta – сопоставлять a fi expus – подвергаться
precedent – прецедент a depæºi – превышать
a consemna – упоминать incendiu – пожар
frontieræ – граница a pætrunde – проникнуть, попасть
pompier – пожарник

Aureliu Busuioc
AªA L-AM ÎNTÎLNIT
(fragment din romanul Singur în faþa dragostei)
L-am întîlnit, într-un restaurant. De fapt, n-are importanþæ unde l-am întîlnit, pentru
cæ l-aº fi întîlnit neapærat, îl cæutam, iar locul n-are nici o semnificaþie.
Stætea la singura masæ liberæ. Era un bærbat sub treizeci de ani, probabil înalt (mai
tîrziu m-am convins de justeþea presupunerii), de o frumuseþe raræ. Una din acele fru-
museþi, pe lîngæ care treci færæ s-o observi imediat, dar de care nu te poþi rupe, odatæ
observînd-o.
Træsæturi precise, viguroase ºi aproape clasice dædeau feþei lui o expresivitate
uluitoare. Negru, aproape un mulatru, cu buze senzuale ºi nas roman, cu ochii negri, dar
færæ sæ paræ mici, cu ovalul feþei alcætuit parcæ din numeroase linii frînte ºi totuºi
neaºteptat de perfect, tînærul acesta nu putea sæ nu atragæ atenþia.
Nu m-aº teme sæ afirm, chiar cu riscul de a mæ contrazice, cæ ar fi putut servi model
anume prin faptul cæ toate amænuntele feþei lui alcætuiau în ansamblu un tot armonios.

semnificaþie – значение perfect – совершенный

viguros – сильный a se contrazice – противоречить себе
expresivitate – выразительность amænunt – деталь
uluitor – изумительный

274
Vocabular
A circular – круглый
a aborda – затрагивать вопрос
abundent – обильный
a acumula – набирать
a acuza – обвинять
adept – сторонник
adineaori – только-что
admiraţie – восхищение
a admira – восхищаться
a adora – обожать
advers – противостоящий
a afirma – утверждать
agitat – взволнованный
a alterna – варьировать, чередовать
a ameninţa – угрожать
animator – вдохновитель
apăsător – подавляющий
aprig – страстный
aprofundat – углубленный
areal – ареал
articol – статья
artificial – искусственный
asiduu – прилежный
aspect – внешность
ataşament – привязанность
a-şi asuma – обязываться
aventură – приключение
B crud – жестокий, жестоко
a bănui – подозревать
bijuterie – драгоценность
a blestema – проклинать
blînd – нежный, ласковый
boltă – небосвод
botez – крещение
brumă – иней
brusc – резко
bumbac – хлопок
C a demasca – разоблачать
calificativ – определение
calm – спокойный
candelă – лампада
candoare– невинность, простодушие
castel – замок
călăuză – проводник
a ceda – уступать
cenaclu – кружок
(cu) certitudine – уверенность
cetină – хвоя
Vocabular
a se chinui – мучиться
chin – боль, мучение
chip – образ
clar – ясный
a clădi – построить
clepsidră – песочные часы
a se clinti – трогаться
combustibil – горючее
a condamna – осуждать, приговорить
compasiune – сочуствие
a concepe – задумать
confirmare – подтверждение
a confrunta – сопоставлять
consecvent – последовательный
a considera – считать
considerabil – значительный
considerent – соображение
conştient – сознательный
continuitate – непрерывность
a constitui – составлять, являться
a (se) contopi – соединяться
conştiinţă – сознание
convingător – убедительный
corb – ворон
a copleşi – подавлять, одолевать
crez – кредо, вера
crezămînt – доверие
crimă – преступление
cuceritor – очаровательный
culme – вершина
a cultiva – выращивать, развивать
cunoștință – знакомый, знакомство
a cuprinde – охватывать, обнимать
a cutremura – трястись, вздрагивать
D
a dăinui – существовать долго
a dedica – посвящать
demnitate – достоинство
a descăleca – сойти с лошади
descătuşat – раскрепощенный
despot – тиран
a se desprinde – разьединить
a se destăinui – довериться
a destrăma – распускать
deşert – пустой
deşeuri – отходы
275
 devotament – преданность
diferenţă – разница
Vocabular
disperare – отчаяние
a dispreţui – презирать
distins – выдающийся
divinitate – божество
dor – тоска
dropie – дрофа
E instituţie – учреждение
eficient – эффективный
a elabora – разрабатывать
elogiu – хвала
efort – усилие
enigmă – загадка
eroare – ошибка
esenţial – существенный
exagerare – преувеличение
(de) excepţie – необычный
eventual – возможный
a evita – избегать
a evoca – вспоминать
a evolua – развиваться, выступать
F a se închina – молиться
farmec – очарование
fascinant – очаровывающий
fertil – плодородный
fiinţă – существо
fire – характер
firesc – естественный
foame – голод
folosinţă – пользование
fortificaţie – военное укрепление
forţă – сила
frunte – лоб
furtună – вихрь, буря
G a înnopta – ночевать
gaze de eşapament – выхлопные газы
generaţie – поколение
gîrbov – сгорбленный
grajd– конюшня, коровник
graţie – благодаря
gură-cască – зевака
H a întruchipa – воплощать
hram – церковь
I înzestrat – одаренный
a se identifica – отождествляться
a ierta – прощать
iertarea păcatelor – прощение грехов
iesle – кормушка (ясли)
a implora – умолять
a impune – заставлять
276
inapt – несносный
inconfundabil – неспутываемый
a indispune – огорчать
inevitabil – неизбежный
ingenuu – наивный
a se iniţia – входить в курс
invocaţie – призыв
ipocrizie – лицемерие
insistenţă – настойчивость
(lume) interioară – духовный (мир)
intermediu – через, посредство
intimidat – напуганный
inutil – бесполезный
irepetabil – неповторимый
(a) izbuti – добиваться
Î
îmbătător – обвораживающий
a se împăca – помириться
împăcat – примиренный
a încadra – зачислять
a încăleca – садиться верхом (на лошадь)
încăpăţînare – упрямство
a-şi închipui – представить (себе)
încîntare – восхищение
a îndemna – призывать
a îndrăzni – осмеливаться
a (se) înduioşa – растрогать(ся)
a înfige – втыкать
a (se) înfiora – страшать, ужасаться
înfruntare – сопротивление
înfundat – погруженный
a îngădui – разрешать, позволять
îngemănare – соединение, сочетание
a îngîna – подпевать
a se înnămoli – заиливаться
a înrola – призывать
a însoţi – сопровождать
a însuşi – усвоить
a însuma – содержать
înşelăciune – обман
a se întinde – растянуть(ся)
întîlnire – встреча
înverşunat – упорный
înviere – воскрешение
a învinge – побеждать
J
a judeca – судить
a justifica – оправдывать
justificare – оправдывание
L P
laşitate – трусость
lăicer – ковер (узкий)
licurici – светлячок
a se linguşi – льстить
luciditate – ясность (ума)
liră – лира
M a pătimi pe cruce – мучиться на кресте
a se manifesta – проявляться
mantie – мантия
martir – мученик
maturitate – зрелость
mărgăritar – жемчуг
a mărturisi – заявлять, исповедываться
(a) mări – преувеличивать
mesianic – мессианский
miraculos – чудесный
mirişte – жнивье
mister – тайна
(a) mîngîia – ласкать, утешать
molcom – спокойный, тихий
a moşi – принимать роды
moşie – имение
a moşteni – наследовать
mucegai – плесень
murmur – шелест
a muşca – кусать
N a prăda – красть
năframă – женский головной убор, платок
neasemuit – бесподобный
necaz – неприятность
necruţător – беспощадный
necurat – нечистый, дьявол
nefinisat – незаконченный
neghină – куколь
nemilos – безжалостный
nepieritor – бессмертный
neputincios – беспомощный
nesupus – неподчиненый
neţărmurit – безграничный
a nimeri – попадать, случаться
nimfă – фея
nivel – уровень, этаж
noţiune – понятие
O răscruce – перекресток
a obosi – уставать
a se ofili – вянуть
onestitate – честность
opinie – мнение
oportun – уместный
os – кость
papură – камыш
Vocabular
patimă – страсть
patrimoniu – наследство
(de) pază – защитное
pădureţ – лесная яблоня
păr – волосы
a păta – пачкать
pătrunzător – пронизывающий
perfect – совершенный
permanent – бесконечный
a perpetua – увековечивать
a pica – падать
a pipăi – щупать
pitic – карликовый
a se pitula – прятаться
a pieri – погибнуть
pin – сосна
a pîndi – выжидать
pîrloagă – необработанная земля
a se plasa – помещать(ся), занимать
plete – длинные волосы
a plivi – полоть
plumb – свинец
podoabă – украшение
poluat – загрязненный
pornire – отправление
postbelic – послевоенный
povaţă – совет
preocupare – увлечение
prepeliţă – перепелка
pretutindeni – везде
a prevedea – предвидеть
probă – проверка
a se pronunţa – высказываться
prosperitate – преуспевание
de prost gust – плохого вкуса
a proteja – защищать
punte – мостик
pur – чистый
purificare – очищение
R
a raporta – соотносить
raţiune –разум
rămăşiţă – остаток
a răpi – похищать
răvăşit – растерянный, взволнованный
a realiza – осуществлять
recent – недавний, недавно
a reconstitui – воссоздать
recunoscător – признательный
a recurge – прибегать
a se referi – ссылаться
277
 regină – королева supleţe – гибкость
a relata – излагать a suplini – замещать
Vocabular
remarcabil – выдающийся suprem – высший
remuşcare – угрызения (совести) a supune – покорить
reprezentare – представление surprinzător – поразительный
a reprima – подавлять suspect – подозрительный
a reproduce – воспроизвести susținere – поддерживание
a reproşa – упрекать
revărsat – раскинувшийся ª
rezistenţă – сопротивление şemineu – камин
rigoare – строгость şifonat – мятый, помятый
a (se) roade – стираться
rugăciune – молитва T
ruină – развалина talpă – ступня
a (se) rușina – стесняться, стыдиться tartar – ад
tărîm – край
S temeinic – основательно
sacrificiu – самопожертвование tîrg – поселок
a scăpăra – сверкать, блистать (a) trece (în nefiinţă) – умереть
schilod – искалеченный triumf– победа
a seca – осушать tulburător – волнующий
sete – жажда turn – башня
a sesiza – уловить (смысл) turnură – оборот
selectiv – выборочно
sfărîmat – раздробленный, уничтоженный
sfeşnic – подсвечник
U
a uimi – удивлять
sfială – стеснение
a umbla – ходить
sfîşietor – душераздирающий
umil – покорный
sili – принуждать
unduire – колыхание
sinceritate – искреность
unealtă – инструмент
a se situa – располагаться
ursită – судьба
slin – грязь
a smulge – вырывать
sol – посланник V
soluţie – решение valoare – ценность
spaimă – испуг (de-a) valma – как попало
spaţiu – пространство vatră – очаг
a spera – надеяться vedetă – звезда
a (se) speria – пугать(ся) verticalitate – вертикальность
a spinteca – рассекать veşmînt – одежда, одеяние
splendoare – великолепие vifor – вихрь
statornic – постоянный viziune – взгляд
a stăpîni – владеть vînjos – сильный
stei – острая скала vocaţie – призвание
a (se) stinge – гаснуть, скончать(ся) voinţă – воля
a (se) stingheri – стеснять себя vrajă – очарование
a stopa – останавливать vrăjitor – чародей; колдун
a străjui – стеречь
a struni – приструнивать Z
stupid – нелепый zbucium – волнение
substanţă – вещество a zburda – резвиться; прыгать
sudoare – пот (a) zăbovi – задерживаться
a suferi – страдать zdravăn – здоровый
suflare – дыхание, душа zeflemitor – насмешливый
a sufleca – засучивать zestre – приданое
a sugera – внушать, наводить (на мысль) zgribulit – съежившийся
sugestiv – внушающий a zvîcni – биться, вздрагивать
278
SUMAR

Sumar
Din partea autorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
LIMBA ROMÂNÆ
Locuri memorabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Cetatea Soroca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Fraza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Nume celebre româneøti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Doina şi Ion, Ion şi Doina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Pronumele (adjectivele) de întærire. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Succese, insuccese (evaluare). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Magul de la Hobiþa, Constantin BRâNCUØI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Verbele reflexive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Succese, insuccese (evaluare). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Reprezentanþi ai minoritæþilor naþionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Ion Bas, Dionisie Tanasoglu, Petru Baracci,
Dimitrie Peicev, Iuri Grekov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28-31
Oameni øi caractere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Cel mai interesant om pe care l-am întîlnit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Adjectivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Succese, insuccese (evaluare). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Modern prin inteligenþæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Moduri impersonale ale verbului. Supinul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Ce înseamnæ bunul-gust? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Adverbul. Tipuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Succese, insuccese (evaluare). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Arta comunicærii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Cum sæ discutæm în mod civilizat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Mesaje tradiþionale øi electronice. Felicitarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Minimum minimorum . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
În vizitæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Locuþiuni adverbiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Quo vadis, absolventule? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Substantivele compuse. Ortografia lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
Cum sæ învæþæm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Numeralele multiplicative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Succese, insuccese (evaluare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Ecologia – o øansæ pentru mileniul trei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
La umbra nucului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Modul conjunctiv. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Succese, insuccese (evaluare). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Copilæria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
Dulcea mea copilærie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
Imperfectul (reluare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
Særbætori øi tradiþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
Cræciunul, una din cele mai mari særbætori ale creøtinilor . . . . . . . . . . 117
Anul Nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
279
 Declinarea substantivelor proprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
Semnificaþia særbætorilor de Paøti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
Sumar
Conjunctivul. Utilizarea verbelor neregulate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
Codul bunelor maniere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
E bine sau nu sæ spui întotdeauna adeværul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
Preferinþe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
Paøii lui Orfeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
Locuþiuni substantivale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
Cartea. Tîrguri øi lansæri de carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
Declinarea pronumelor personale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153
LITERATURA ROMÂNÆ
O þaræ, o casæ, o limbæ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
Alexei MATEEVICI, cîntæreþul limbii noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
Limba noastræ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
Succese, insuccese (evaluare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168
Dumitru MATCOVSCHI, poet al dramelor vieþii . . . . . . . . . . . . . . . . . 169
Omul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
Eu nu sînt pasære . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
Vasile ROMANCIUC, poet al firescului ºi al candorii . . . . . . . . . . . . . 182
O þaræ, o casæ, un grai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185
Busuioc la naºtere… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189
Nicolae DABIJA, poet al memoriei istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
Alexandru cel Bun. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
Succese, insuccese (evaluare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201
Dacæ dragoste nu e, nimic nu e... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202
Grigore VIERU, poet prin vocaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202
Cæmæøile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
Fæptura mamei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212
Mæ rog... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216
Mi-e dor de tine, mamæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221
Aforisme. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 224
Adrian PæUNESCU, poet al patosului civic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226
Rugæ pentru pærinþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228
Ion VATAMANU, cunoscætorul de toate, poetul . . . . . . . . . . . . . . . . . 234
Bunica. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237
Ioan Al. BRæTESCU-VOINEØTI, evocator al lumii umile . . . . . . . . . 242
Puiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243
Succese, insuccese (evaluare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249
Lumea este aøa cum este.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251
Ion DRUæ, creator de artæ nouæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251
Odihna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 254
Bætrîneþe, haine grele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260
Succese, insuccese (evaluare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267
Dumitru MATCOVSCHI. Bucuraþi-væ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268
Texte suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273
Vocabular . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275

Imprimat la Tipografia „Balacron“

Com. nr. 665
280
ISBN 978-9975-61-981-3