Sunteți pe pagina 1din 16

POP-CULTUR|:

„Cum de americanii
n-au mame supereroine“ de
M\d\lina Cocea, pag. 4

CRONIC| DE CARTE:
Bogdan-Alexandru St\nescu
despre „Colec]ionarul
de istorie“ de Elisabeth Kostova:
„Dr\culea fa]\ cu istoria“,
pag. 6 7-

Citi]i ne online la
-

www.polirom.ro/supliment.html

Nr. 76 • 13-11 9 mai 2006 • S|PT|M~NAL REALIZAT DE EDITURA POLIROM {I „ZIARUL DE IA{I“ • APARE S~MB|TA • E-M
M AIL: supliment@polirom.ro

Muzeele – mai mult Reportajul n-a


dec`t istorie murit? Azi `l vedem
la conserv\? [i nu e
Partea a doua a dosarului realizat PAGINILE PAGINA Ana-Maria Onisei despre Seminarul
de Emilia Chiscop [i Adrian Ciofl=nc\ 10 11
- 2 de Jurnalism de la Ia[i

O glum\ de ministru

Telenovela „Bookfest“
„Suplimentul de cultur\“ a invitat `n acest num\r cele
dou\ „p\r]i adverse“ `n ceea ce s-ar putea numi
„Telenovela «Bookfest»“ – pe secretarul de stat `n
Ministerul Culturii, domnul Ioan Onisei, [i pe pre[edintele
executiv al AER, doamna Doina Marian. Aceasta a declinat
invita]ia noastr\ `n ultima clip\, de[i ne asigurase `n mai
multe r`nduri c\ vom primi preciz\rile sale. Citi]i versiunea
secretarului de stat Ioan Onisei despre „scandalul
«Bookfest»“, precum [i preciz\rile pre[edintelui AER,
Gabriel Liiceanu, f\cute `n conferin]a de pres\ din 4 mai.
Public\m aceste reac]ii din urm\ cu o s\pt\m`n\ `n lipsa
r\spunsurilor promise de Doina Marian.

PAGINILE 89-

„Suplimentul de cultur\ “ a g\sit


~n vreun an de mandat, ministrul Culturii [i Cultelor, Adrian la Bruxelles Casa {trumfilor!
Iorgulescu, ne-a obi[nuit cu apari]iile sale insolite de la OTV.
Acum a venit r`ndul show-ului celor de la Vacan]a Mare s\ `l Bruxelles nu e nimic din ceea
g\zduiasc\. ~ntr-un scurt interviu acordat „Suplimentului de ce citi]i `n ziare [i `n ghidurile
turistice. El este un spa]iu al
cultur\“, Iorgulescu neag\ c\ s-ar fi prezentat la emisiune fic]iunii, o lume `n care
`n calitate de ministru: „Am fost acolo `n calitate de cuv`ntul realitate nu are loc `n
dic]ionar. Doamnelor [i
persoan\ privat\“. „Suplimentul de cultur\“ v\ propune o domnilor, `n premier\ pentru
dezbatere: `n ce m\sur\ imaginea unui ministru al Culturii România, un jurnalist de la
„Suplimentul de cultur\“ a
se potrive[te cu aceea a invitatului de pe canapeaua g\sit Casa {trumfilor! {i a
emisiunii „Vacan]a Mare“? descoperit felul `n care Muzeul
Berii se `mpreuneaz\ cu artele frumoase, miniEuropa e
Interven]ia ministrului Culturii a fost doar maxi-atom, statuile mi[c\, iar tinerii beau la Tels Quels! Tintin,
Citi]i pe larg despre acest subiect `n PAGINA 3 un preambul la „interviul amplu“ luat de
Mugur Mih\escu Andreei B\nic\
f\-te c\ lucrezi! Nu pierde]i num\rul urm\tor!
actualitate ordinea de zi

Lucian Dan TEODOROVICI


Reportajul n-a murit? Azi `l vedem [i nu e
Mult fum, cafele interminabile, z\p\ceal\, ultime retu[uri, puhoi de
CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: lume t`n\r\, profesori, oaspe]i din Fran]a [i vedete de televiziune.
A[a a debutat pe 4 mai cea de-a patra edi]ie a Seminarului de
U[or de `nvins Jurnalism, organizat la Ia[i de Centrul Cultural Francez, care a
reunit peste 20 de profesioni[ti din presa român\ [i francez\.
Cu c`teva priviri `n urm\, Ion Barbu [i Devis Grebu glumesc
~ntr-un acces de generozitate, f\cut public prin intermediul emi-
despre r\bdare, C\t\lin Manole caut\ fise pentru o cafea, Liviu Iolu
siunii speciale a lui Marius Tuc\ din data de 8 mai, domnul Theodor
Stolojan s-a oferit „s\-[i asume responsabilitatea“ func]iei de prim- `[i revede colegii de la „Opinia studen]easc\“, iar Cristina Liberis
ministru. Iar pentru a sublinia c\ avem cu to]ii nevoie de aceast\ z`mbe[te cald, cum n-a]i surprins-o niciodat\ `n transmisiile de pe
generozitate a domniei sale, fostul pre[edinte liberal a subliniat front. Pere]ii holului TVR s`nt `nc\rca]i cu poze imense, sepia, color
ceea ce nu demult, tot prin intermediul emisiunii lui Marius Tuc\, sau alb-negru (din expozi]ia de fotografii de pres\ „4 revolu]ii“ a
sublinia [i pre[edintele: c\ regret\ faptul de a-l fi l\sat pe C\lin Po- Agen]iei France Press), instantanee dure ale revolu]iilor populare
pescu-T\riceanu s\ accead\ `n func]ia de premier. din Ungaria (1956), Cehia (1968), România (1989) [i Serbia (2000).
Trist nu e neap\rat faptul c\ doi oameni pe care ]ara i-a `n- Mul]i privesc, al]ii doar vorbesc [i `[i amintesc. Unii pur [i simplu
vestit cu `ncredere, adic\ pre[edintele [i consilierul s\u pe ches- (re)fotografiaz\.
tiuni economice, au g`ndit prost la un moment dat, propun`nd [i „Reportaj. Desen de pres\. Fotojurnalism“, tema seminarului din
sus]in`nd pentru func]ia de premier un om pe care, se vede trea- acest an, a reunit discu]ii mai dinamice ca niciodat\. Probabil c\
ba, `l cuno[teau prea pu]in, de vreme ce acum s`nt dezam\gi]i de prezen]a at`tor reporteri a creat, `n cele din urm\, declicul unui
el. Trist este `ns\ faptul c\ cei doi se umilesc practic `n public,
rezultat bun, c\ci fiecare interven]ie a degajat sensibilitate [i
afirm`ndu-[i neputin]a `n fa]a lui C\lin Popescu-T\riceanu. Pentru
profunzime. Publicul s-a ales cu „surprize“, dar [i cu o infuzie de
c\ a neputin]\ a sunat discursul din 8 mai al lui Stolojan, la fel cum
a neputin]\ a sunat [i discursul pe aceea[i tem\, ceva mai vechi, emo]ie, cu istorisiri despre „copiii r\zboiului“, „cealalt\ Românie“
al pre[edintelui. {i mai trist e faptul c\ Theodor Stolojan, prim- sau oameni simpli ce `[i ghideaz\ via]a dup\ cuget\ri fruste, de o
ministrul „legendar“ din momentul `n care democra]ia noastr\ era sinceritate impecabil\. (Ana-Maria Onisei)
`nc\ original\, omul care a resuscitat PNL-ul dup\ moartea CDR-
ului, candidatul pe care l-am fi votat probabil `n 2004, Theodor Cine mai scrie reportaj? cesar s\ [tim de unde venim, ce
Stolojan deci a p\rut o umbr\ patetic\ a tot ceea ce a fost odat\.
s-a scris `nainte de noi [i cum s\
Discu]iile din dimine]ile de 4 [i ducem acest gen superb acolo
Fostul pre[edinte al liberalilor a venit la Marius Tuc\ [i, a[a 5 mai s-au axat pe aceea[i pro-
cum am spus mai sus, s-a prezentat, asemenea lui Emil Con-
unde `i este locul.“
blematic\: `n ce situa]ie se afl\
stantinescu odinioar\, ca un `nvins. ~nvins nu neap\rat de servi- reportajul (fie el de pres\ scris\,
ciile secrete, c`t de alt sistem „m`r[av“ creat, a dat de `n]eles radio sau televiziune)? Asist\m Reportajul literar
domnia sa, de T\riceanu [i de acoli]ii lui. Mai exact de „un grup la o criz\ a reportajului româ- [i caznele televiziunii
foarte restr`ns care ia decizii [i care apoi s`nt dezb\tute, poate nesc? S-a vorbit despre reporta-
uneori nu s`nt dezb\tute, alteori s`nt pur [i simplu comunicate“. C\t\lin Manole (reporter la „For- Radu Ciobotea [i Yves-Claude Llorca (Director pentru România
jul interbelic, despre reporterii mula As“), un „norocos al ge- al AFP)
Acest grup l-ar fi tras deci pe linie moart\ pe Stolojan, acest grup
„puri[ti“ [i despre criza generali- nului“, a povestit c\ `[i permite
s-a opus [i c`nd a vrut s\ revin\, `n 2005, la [efia partidului.
zat\ a presei. Dac\ `n Fran]a ma- Imagini `n direct ta]i pe Yves-Claude Llorca (Di-
`nc\ s\ abordeze genul de repor-
Consider`ndu-se `ns\ ostracizat [i `nvins de acest grup, chiar
rile cotidiene au renun]at, dup\ rector pentru România al AFP),
dac\ n-a folosit asemenea cuvinte, Theodor Stolojan gre[e[te. taj literar, din ce `n ce mai pu]in de la Petrila
cum a explicat Renaud Bernard Liviu Iolu (reporter special al co-
~nvins este, `ntr-adev\r, dar n-au nici o leg\tur\ cu asta C\lin Po- prezent `n presa româneasc\. Ultima parte a seminarului a re-
(reporter pentru France Info), la Vedeta TVR Irina P\curariu [i tidianului „Evenimentul zilei“)
pescu-T\riceanu [i eventualii s\i apropia]i „malefici“. Ci Traian
reportajul de amploare `n favoa- unit subiecte precum caricatura [i C\t\lin Prisacariu (membru
realizatoarea emisiunii „Cealal-
B\sescu este cel care l-a `nvins definitiv [i irevocabil pe Theodor
rea actualului [i economicului, [i fotografia de pres\ [i jurnalis- al Centrului pentru Jurnalism de
t\ Românie“ ne-a adus cu pi-
Stolojan. Mai `nt`i, `ntr-un 2004, toamn\ ce]oas\, c`nd a v\rsat
`n România, Vali Vijelie sau Ta- mul de investiga]ie. Ion Barbu [i Investiga]ie). Evoc`ndu-l pe re-
cioarele pe p\m`nt, vorbind de-
asupra lui c`teva lacrimi de crocodil [i l-a trimis la iarb\ verde,
raful de la Clejani au devenit, Devis Grebu, doi dintre ilustra- porterul francez Albert Londres,
spre „lupta“ pe care e nevoit\ s\
spre recuperare. Apoi, prin numirea lui `n func]ia de consilier
peste noapte, subiecte de „re- torii renumi]i ai presei române[ti,
o duc\ de fiecare dat\: „A face Radu Ciobotea a condus dialo-
(trebuie s\ fim de-acord totu[i c\, pentru un fost prim-ministru,
portaj“. au polemizat pe teme de cenzur\
audien]\ nu `nseamn\, de cele gul c\tre investiga]ia serioas\
pentru un fost tovar\[ de drum cu drepturi egale [i pentru un fost
„Nu cred c\ asist\m la o [i nemul]umire. „La «Coti-
mai multe ori, a face reportaj“. versus investiga]ia „servit\“,
[ef PNL, func]ia de consilier preziden]ial sun\ cumva a glum\). ~n
criz\ a reportajului, ci mai de- dianul» nu mi s-a `nt`mplat nici-
fine, Theodor Stolojan a fost `nvins de B\sescu, definitiv [i irevo- Corespondentul special Cristina propun`nd dezbaterea unor ca-
grab\ la una a presei `n general. odat\ s\ fiu cenzurat, `ns\ s`nt
cabil, prin faptul c\ l-a transformat `ntr-o portavoce trist\ a sa [i Liberis a uimit prin st\p`nirea zuri precum „M\tu[a Tamara“
Dar, at`t timp c`t publicul va a- sup\rat pentru c\ nu am primit
`ntr-o unealt\ tocmai bun\, `n viziunea preziden]ial\, de `nfipt `n de sine, l\s`nd arareori ([i poate sau falsul scandal al „b\utei“
vea nevoie de poveste, va avea [i p`n\ acum nici o reac]ie din par-
fruntea PNL-ului. C\ci cum altfel ar putea fi privit Stolojan dup\ dintr-un soi de demnitate) s\ se Monic\i Macovei. „Uneori, pu-
presa nevoie de reportaj“, a su- `ntrevad\ emo]ia provocat\ de `n- tea politicienilor pe care `i ironi-
ce, `n emisiunea lui Tuc\, mai ales, a repetat cuv`nt cu cuv`nt zez. Mi-ar fi pl\cut s\ fiu ame- blicul poate s\ nu fie preg\tit s\
bliniat Daniel Condurache, pro- t`mpl\rile (tr\ite pe viu) cu co-
practic temele [i atacurile pre[edintelui la adresa actualului pre-
fesor al Departamentului de Jur- nin]at c\ mi se va t\ia capul afle lucruri rele. Un reportaj de
mier? pii din zonele de conflict, abu-
nalistic\ de la Universitatea dac\ mai desenez mult!“, a investiga]ie, de[i corect [i cu dez-
A[a se face c\ nu numai liberalii (pentru care numirea lui Sto- za]i sexual, transforma]i `n „mici
„Al.I. Cuza“ [i editor al revis- kamikaze“ sau „surprin[i“ de spus graficianul Devis Grebu. v\luiri importante, nu va fi nici-
lojan `n fruntea unui eventual guvern liberal ar `nsemna o lovitur\ Ion Barbu a prezentat publi- odat\ creditat, dac\ publicul nu
sor\ cu moartea, `ntruc`t ar da semnalul clar c\ PNL-ul a deve- tei „Opinia studen]easc\“. Pe de moarte. Olivier Piot (reporter in-
alt\ parte, Radu Ciobotea, auto- dependent) nu a reu[it s\ mai cului c`teva dintre produc]iile sa- e deschis la astfel de m\rturisi-
nit o anex\ preziden]ial\), dar noi to]i ar trebui s\ avem rezerve le, printre care [i cel mai recent
rul volumului Reportajul inter- intervin\ `n discu]ie din cauza ri“, a spus Ciobotea.
mari fa]\ de un viitor prim-ministru numit Theodor Stolojan. Dac\ proiect, Antologia poeziei româ-
belic românesc Senza]ionalism, emo]iei, iar dialogul s-a prelun- Liviu Iolu a remarcat poten-
nu din celelalte motive expuse aici, m\car din acela c\ func]ia de ne[ti la zid, `n curs de apari]ie
premier nu se cer[e[te la un interviu televizat. aventur\ [i extremism politic (a- git mult dup\ pr`nz. Concluzia? ]ialul „de poveste“ al unui su-
p\rut de cur`nd la Polirom), con- Reportajul e modalitatea cea mai la Editura Polirom. Barbu, `m- biect de investiga]ie precum
sider\ c\ `ntoarcerea la reporta- liber\ de a face jurnalism [i preun\, cu o „brigad\“ de gra- „M\tu[a Tamara“ [i a amintit
jul interbelic ar putea salva a- poate, tocmai de aceea, una ex- ficieni [i „solda]i“ ai societ\]ii de filmul 9/11 al lui Michael
cest gen din criza de identitate pus\ `ncerc\rilor de `ngr\dire civile, a „vandalizat“ pere]ii blo-
Moore, preciz`nd c\ acesta se
`n care se afl\ ast\zi. „Este ne- deliberate sau impuse de pia]\. curilor din Petrila cu versuri –
`ncadreaz\ mai degrab\ `n cate-
grafitti. Totul a fost `nregistrat
normal motion, a[ezat pe suport goria reportajului de investiga-
digital, de circula]ie universal\ [i ]ie, dec`t `n cea a documentaru-
„transportat“ la Ia[i. lui. Eliber`nd discu]ia „de sub
zodia lui Brunea Fox“, C\t\lin
Prisacariu a afirmat c\ reporta-
M\tu[a Tamara, jul de investiga]ie are nevoie `n
Monica Macovei [i 9/11 primul r`nd de resurse. „Nu s`n-
Ultima dezbatere, „Jurnalismul tem ni[te eroi: ne urc\m `n ma-
de investiga]ie“, moderat\ de [in\, ne ascundem reportofonul
Radu Ciobotea, i-a avut ca invi- [i `ncepem s\ batem pe la u[i.“

„Dac\ vrei s\ fii cel mai bun, trebuie s\


fugi din Bucure[ti. Mai r\u ca la Petrila
nu poate fi niciunde, iar m`na lung\ a
politicienilor nu e at`t de lung\, `nc`t s\ te
ajung\ p`n\ acolo!“ – Ion Barbu, caricaturist

2 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 76, 13-19 MAI 2006


ordinea de zi actualitate
Radu Pavel GHEO

ROMÂNII E DE{TEP}I

Vibra]ia vie]ii
— Umbli toat\ ziua cu c\[tile alea pe urechi [i nu mai bagi `n
seam\ via]a care vibreaz\ `n jurul t\u! Cic\ e[ti scriitor! P\i, scrii-
torul trebuie s\ urm\reasc\ via]a, s\ asculte, s\ vad\, s\ simt\
tot ce mi[c\ pe lume! Ce scriitor mai e [i \la care `[i pune o pe-
reche de c\[ti pe urechi, ascult\ nu [tiu ce l\l\ieli [i se `mbat\
cu vaiete de m`na a doua, dar habar n-are ce-i via]a adev\rat\?
Dac\ nu observi, nu tr\ie[ti, nu `nve]i, degeaba mai scrii...
A[a mi-a gr\it un amic mai v`rstnic `n ale condeiului, trecut
prin ciur, d`rmon [i c`teva restructur\ri genera]ioniste.
{tiam c\ o face cu inten]ii bune. {i-apoi trebuia s\ recunosc c\,
pe undeva, avea dreptate: cum `mi permit eu s\ scriu despre oa-
meni [i via]\ c`nd nu mai [tiu s\ tr\iesc `n mijlocul lor, ci `ntre
dou\ c\[ti care `mi `ndoap\ urechile cu bubuituri ritmate?
A[a c\, odat\ ajuns `n pia]a central\ a ora[ului, am plonjat
ad`nc `n mul]ime [i mi-am scos c\[tile de pe urechi, ca s\ amu-
[inez, s\ captez vibra]ia vie]ii adev\rate. ~n fa]a mea p\[eau m\-
surat doi b\rba]i, unul `n costum [i cu o serviet\ `n m`n\, cel\lalt
Mugur Mih\escu: „Cum a]i ajuns ministru?“ `n sacou [i cu m`inile `nfundate `n buzunarele unei perechi de
Adrian Iorgulescu: „Din `nt`mplare!“ blugi largi. Cel `n costum tocmai spunea ceva. Am ciulit urechi-
le.

O glum\ de ministru
— ...bagaboanta dracului! M-am dus acolo [i ea aia-aia, c\
nu, c\ s\ vezi, c\...’t-o-n gur\ de proast\!
— A[a-i, `l aprob\ sec cel `n sacou.
— {i eu aveam treab\ urgent\ cu \la, relu\ tipul `n costum.
{i asta `mi zice c\ h`r, c\ m`r, c\ las\, c\ s\ vezi, [i io, [tii, urgent-
urgent, ca `ntotdeauna...
— P\i, da, cum s\ nu [tiu? interveni `n]elept cel `n sacou.
— {i-a[a am terminat toat\ povestea [i nici nu mai vreau s\
te de la OTV – fie `n emisiunea narea unor monumente istorice. aud de aia! {i nici de \la! Pe cuv`nt!
George ONOFREI lui Dan Diaconescu, c`nd s`nt Adrian Iorgulescu a sus]inut `n — Bine faci!
libere t\m\duitoarele care-[i fac c`teva r`nduri c\ problemele fi- „Bine faci!“, am aprobat [i eu, amor]it de zguduitura pe care
reclam\ prin ziare cu poza lui mi-o aplicase vibra]ia vie]ii. Uite material pentru un scriitor: aia
nanciare ale ministerului nu mai
EDITORIAL Iliescu al\turi, fie la Matinal, s`nt de actualitate, dat fiind c\ a
[i \la [i mai ales urgentul-urgent... S\-mi notez? Nu. Mai bine ]in
unde solista unei trupe etno `[i minte starea, s\ n-o alterez cu `nsemn\ri seci. {i-mi continui pes-
f\cut rost de circa 250 de mili- cuitul prin oceanul vie]ii.
dezv\luie nurii mai ceva ca des-
~ntr-o scenet\, muncitorul obo- femeie de serviciu. „Ave]i per- oane de euro cu sprijinul pre- La o teras\ cinci oameni vorbesc `nfl\c\rat. Polemizeaz\. Ah,
f\[ur\torul. Ministrul Culturii, polemicile! Sarea [i piperul vie]ii adev\rate! Iau o cafea, m\ a[ez
sit ajunge acas\ cu dou\ „baga- soane talentate aici“, se amuz\ mierului T\riceanu.
c\ci despre domnia sa vorbim, la o mas\ al\turat\ [i ciulesc iar urechile. Nu prea mult, fiindc\
boante“, pe care le fraiere[te s\-i [eful Culturii [i Cultelor. „Dum- Nu aceste lucruri le punem
ne-a delectat `n conferin]e pre- oamenii vorbesc destul de tare. Doar zdr\ng\nitul sticlelor de
fac\ pl\cerile contra unui lan] neavoastr\ numi]i chestia asta o aici `n dezbatere. Altceva ne fr\-
lungi de pres\, `n cuvinte potri- bere ciocnite mai acoper\ c`te un cuv`nt, dou\.
de biciclet\ [i a dou\ bulendre persoan\“, se scandalizeaz\ Mu- m`nt\: `n ce m\sur\ imaginea
care miros a ceap\. „A]i prins un gur Mih\escu. „Ce v-a atras cel vite parc\ dup\ comentariile din — Asta a fost tare! strig\ un must\cios voinic. C`nd s-a dus
culegerile pentru BAC, cu gafe unui ministru al Culturii „se pu- Gigi cu aia la \la [i \la s-a uitat a[a [i-a zis „Ce-i asta?“
pe[te mare!“, r`de dom’ minis- mai mult c\tre muzic\? Mai
tru! „Tehnic\ de calcul avem la ales muzica asta grea?“, `n- monumentale precum aceea a p\“ cu aceea a invitatului de pe — „Ce-i asta?“, hohotir\ ceilal]i comeseni. E tare, m\! Tare!
decret\rii zilei poetului na]io- {i, zbang-zbang!, sticlele de bere se ciocnir\ camaradere[te
Minister! Nu prea are cine s\ o treab\ moderatorul. {i ministrul canapeaua emisiunii „Vacan]a
nal, Mihai Eminescu, Zi Na]io- peste mas\.
manipuleze! H\! H\! H\!“, r\spunde: „Cunosc`ndu-v\ pa- Mare“? ~l pot `n]elege pe Mir- — Nu, n-a fost chiar a[a! interveni un altul dup\ ce hohotele
face dom’ Iorgulescu, satisf\cut siunile, v-a[ spune c\ `mi place nal\ a Culturii. cea Geoan\ c\ s-a prezentat la se mai potolir\, iar eu am dedus c\ acum vorbea chiar acel glo-
de poanta care i-a r\s\rit pe bu- muzica de la publicitate“. {i in- Sigur, activitatea Ministeru- `nt`lnirea cu electoratul lui Gar- rios Gigi. Nu eram cu aia, ci cu aialalt\... [ti]i voi. {i terminasem
ze [i accentu`nd cu m`ndrie ulti- tr\ publicitatea pentru c\, nu-i lui Culturii [i Cultelor (MCC) de vreo or\ c`nd a venit \la [i-a zis: „Ce-i cu asta?“ Ce s\-i fi zis?
cea – care, altfel, reac]ioneaz\
mele silabe ale bietului verb, a[a, invitatul de marc\ a f\cut o nu poate fi redus\ la apari]iile „P\i...“
prompt la micii [i berea oferite
altfel onorabil `n col]ul lui de „trecere“ excelent\ spre recla- publice ale personajului din frun- Ceilal]i convivi a[teptau cu r\suflarea t\iat\. Gigi prelungi
tea sa. O serie de proiecte afla- de social-democra]ii rebrandui]i
DEX. {i totu[i, chelul de la Va- mele la chipsuri [i bere. momentul de suspans, dup\ care relu\:
can]a Mare mai are o curiozita- ~n vreun an de mandat, edi- te pe masa de lucru a MCC su- `n ro[u, dar oric`t mu[tar am a- — „P\i“, zic eu, „asta e“.
te: „Imnul de la Steaua dum- torialistul de la „Realitatea mu- n\ chiar revolu]ionar, cum ar fi d\uga, parc\ apari]ia lui Iorgu- Urm\ un moment de t\cere, dup\ care cineva pufni u[or `n
neavoastr\ l-a]i compus?“. Intr\ zical\“, Adrian Iorgulescu, ne-a acelea legate de privatizarea ci- lescu `n show are gust de r`nced –, r`s [i repet\ `ncet: „Asta e“. Replica [optit\ lans\ un nou hohot
Radu Pietreanu „deghizat“ `n obi[nuit cu apari]iile sale insoli- nematografelor sau de concesio- dar pe domnul minstru, ba! de r`s unanim, prin care se distingea ici [i colo c`te un „Asta e“
g`lg`it. {i iar, zbang-zbang!, se ciocnir\ sticlele de bere.
La o alt\ mas\, `n spatele meu, doi tineri – un el [i o ea – `[i
[opteau ceva, acoperi]i de zgomotul petrec\re]ilor de mai `nainte.
Adrian Iorgulescu despre statutul s\u `n emisiunea „Vacan]a Mare“ Dan C. Mih\ilescu, — Mi[to chestie! zicea el.
critic literar: — Da, mi[to. Dar aialalt\ z\u c-a fost na[pa! `i r\spunse ea.
„La aceast\ emisiune particip\ persoane“ „Nu am v\zut emisiu-
— Na[pa de tot! Recunoa[te totu[i c\ atunci a fost mi[to...
— Ei, nu! Tot na[pa m-am sim]it. Mi[to a fost atunci, cu \la...
Domnule Iorgulescu, permite statutul emisiune nu au fost pre[edintele Camerei nea, `ns\ dac\ aceasta O clip\ m-am `ntrebat dac\ „\la“ nu era cumva Gigi sau dac\
unui ministru al Culturii participarea Deputa]ilor sau pre[edintele Partidului So- a fost `n tonul [tiut, nu nu cumva ea era aia de care \la (\la `n costum) zicea alea-alea.
la emisiuni de tip „Vacan]a Mare“? cial Democrat. La aceast\ emisiune parti- pot dec`t s\-l comp\ti- S-ar fi legat totul frumos. Dar via]a adev\rat\... e, asta-i ceva mai
cip\ persoane. mesc pe domnul minis- complicat. Avea dreptate amicul meu. Trebuie s\-i mai ascult vi-
Nu am ce s\ comentez. Am fost rugat s\ tru. Dac\ a ap\rut `ns\ bra]ia din c`nd `n c`nd, altfel, uite, risc s\ nu mai pricep nimic.
am o scurt\ interven]ie `n emisiunea celor pentru cultur\ (ceea ce m\ `ndoiesc), foar- E drept, deocamdat\ mi-a ajuns. Mi-am pus iar c\[tile pe u-
Dar pe tot parcursul emisiunii a]i
de la Vacan]a Mare. Nu am nici o impli- fost prezentat permanent drept mi- te bine. Fiecare se compromite cum vrea.“ rechi [i ascult alt\ vibra]ie. Asta e, vorba lui Gigi.
care `n conceperea emisiunii. De altfel, a- nistru al Culturii!
colo au mai ap\rut personalit\]i precum
Mona Musc\, Mircea Geoan\, Bogdan Eu nu comentez spusele altora. Am fost Mircea Vasilescu,
Olteanu. Eu nu pot s\ r\spund dec`t `n le- acolo `n calitate de persoan\ privat\. De redactor-[ef „Dilema
g\tur\ cu cele spuse de mine. altfel, aceasta este singura calitate `n care
Veche“:
m\ [i prezint la aceste emisiuni, sigur, cu
excep]ia acelora care au ca tem\ politicile „Domnul ministru se
Nu crede]i c\ prin prezen]a dumnea-
voastr\ cau]iona]i acest tip de umor?
culturale ale Ministerului Culturii [i Cul- poate prezenta ca per-
telor. soan\ privat\ unde do-
Eu nu s`nt aici ca s\ aprob emisiuni, ci s\ re[te. Dar nu poate fi
fac alte lucruri. Emisiunea are un public, Crede]i c\ publicul opereaz\ cu persoan\ privat\ at`ta
are un destinatar, nu o s\ stau eu s\-l ju- aceast\ distinc]ie: Adrian Iorgulescu – vreme c`t are calitatea de ministru. Pe de
dec. La fel cum nu comentez acest umor. ministru al Culturii, Adrian Iorgules- alt\ parte, [i ca persoan\ privat\, dac\ se
Pot s\ fiu f\cut responsabil doar pentru cu – persoana privat\ ce apare la
„Vacan]a Mare“?
prezint\ la o emisiune precum «Vacan]a
cele ce am declarat `n cadrul acelui inter- Mare» d\ dovad\ c\ e o persoan\ de
viu. Mai mult dec`t at`t, m-am dus acolo Eu cred c\ publicul e mai inteligent dec`t proast\ calitate.“
`n calitate de persoan\ privat\. La aceast\ tindem noi s\ credem.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 76, 13-19 MAI 2006 3 pop-cultura


)
pop-cultura

)
teorie [i practic\

Cum de americanii
Adriana BABE}I

ARS COQUINARIA
n au mame -

Perpeliri pioase (I)


supereroine
Iert\ciune! Iar ne `ncepem [ont`c-[ont`c rubricu]a, iar ne b\g\m `n
seam\ ca un critic `ndopat cu egoprozac, care nu poate adic\ scrie Pe protagonistul Pove[tii f\r\ Sf`r[it,
despre ceva f\r\ a zice m\car un paragraf [i despre sine, `n chip Bastian Balthasar Bux, l-am simpatizat
de ombilic al lumii. Dar ce ni se `nt`mpl\ `n ultimele dou\ zile se l\s\ instantaneu `n momentul c`nd i-a pus o `ntrebare profesorului
cu [chiop\tare [i se leg\ `n mari chinuri de biata rubricu]\. Nu s\u de religie care de mult timp `mi st\tea [i mie pe buze:
sufeream pentru prima oar\, dar de ast\ dat\ ne fu peste putin]\ dac\ Domnul Iisus are nevoi ca to]i oamenii, av`nd `n vedere c\
a birui durerea, cu toate unsorile, pastilele [i injec]iile. Precum
doroban]ul `ntors din r\zbel, ne-am t`r`it piciorul drept p`n\ nu
m\n`nc\ [i bea ca noi ceilal]i. ~ntrebarea n-avea nici un s`mbure
l-am mai sim]it, `nfr`nt de o lombosciatic\. ~ns\ ceea ce ne de blasfemie (cel pu]in `n inten]ie), ci era o simpl\ r\bufnire a
puse de-a dreptul capac [i ne dobor` fu o m`ndre]e de sacra- senza]iei stringente c\ pove[tile sau c\r]ile ne cam trag pe
lizare, care nu-i ce ne-ar pl\cea nou\ s\ credem, ci o sudare sfoar\. Adic\, prea `i vedem pe eroi doar `n momente de
peste m\sur\ a vertebrelor osului sacru. Dac\ tot st\tea scris glorie, c`nd str\bat vreo trei sisteme
negru pe alb diagnosticul sacralizare, ne-am g`ndit c-o fi un solare doar cu o pelerin\ [i niciodat\ nu au
semn. {i c\ s-ar cuveni s\ ne reculegem un pic [i s\ d\m glas
pios unor lucruri mai grave. C\ci nici putin]\ [i nici chef de zben-
spanac pe din]i sau vreo gaur\ `n ciorapi.
guial\ prin buc\t\rie n-aveam. De unde [i senza]ia c\ via]a de zi cu zi
Dar, pentru numele lui Dumnezeu, ce s\ v\ punem pe mas\? a eroilor ne las\ zeci de `ntreb\ri,
Din ce s\ `ncropim m\car un fel s\]ios [i potrivit cu-mprejur\rile? `n fa]a c\rora nimeni n-ar trebui
Cum st\team `n pr\bu[ire la pat [i ne perpeleam cu o `ntreag\ s\ r`d\.
bibliotec\ de straj\ `n partea dreapt\, ochii ne c\zur\ pe-o carte
servit\ acum un an de prietena Pia special pentru cochin\ritul din
„Supliment“. Pe atunci ne d\dea m`na s\ zburd\m cu to]i nebu-
naticii prin pag. 4. Ce s\ caute prea-cuvioasele fe]e `n rubricu]a
M\d\lina COCEA
noastr\? Drept pentru care cartea cu pricina fu trecut\ la provi-
zii pentru zile grele [i a[ezat\ `n raftul cu lucr\ri biserice[ti. Iat\ De ce poart\ Superman
indispensabilii pe deasupra?
c\ sosi `ns\ clipa s-o scoatem la lumin\ spre a v\ preg\ti dintr-`nsa
un pr`nz. {i ce v\zur\m? C\ pe copert\ st\ scris Rubem A. Alves, COOLTURISME
Cartea cuvintelor bune de m`ncat sau Buc\t\ria ca parabol\ teo-
logic\, iar pe pagina de gard\ c\ traducerea e a Virginiei Gâlea, Din nou, m-am bucurat c\ nu s`nt singura cu asemenea dileme,
prefa]a – a diac. Ioan I. Ic\ jr. [i c\ editura care a avut `n 1998 c`nd am citit o `ntrebare identic\ pe site-ul Ask Yahoo! R\spunsul
ideea grozav\ de a o tip\ri e Deisis din Sibiu. era, bine`n]eles, ocolit diplomatic [i umoristic, editorul mul]umindu-se
Am `nceput cu prefa]a, c\ci titlul ne-a `nfierb`ntat de la sine: s\ realizeze o istorie a costumului lui Superman care, se pare, ar fi
Un Steinhardt brazilian [i o introducere `n teopoetica cre[ti- fost croit de p\rin]ii s\i adoptivi de pe P\m`nt din materialul `n care
nismului. Ce-o s\ citi]i `n voluma[ul teologului brazilian o s\ v\ era `nvelit bebelu[ul c`nd a fost abandonat. {i dac\ problema costu-
uluiasc\, ne previne p\rintele Ic\ jr. Iar descoperirea i se dato- mului lui Superman vi se pare de-a dreptul infantil\, afla]i c\, recent,
reaz\ `n `ntregime. Ca [i curajul de a-l fi tradus [i publicat. A dat s-a `nfiin]at un grup de protest, cu propriul s\u website (www.change-
de el `n Piemontul italian, la un simpozion `nchinat Sf`ntului Se- thesuit.com, adic\ vevevepunctschimba]icostumulpunctcom), furios
rafim din Sarov de c\lug\rii din Bose. ~ntr-una din publica]iile m\- `mpotriva noului costum al lui Superman dintr-un film ce urmeaz\
n\stire[ti a dibuit un text de 16 pagini cu un titlu care avea s\-i ~n ce limb\ vorbe[te Dexter s\ fie lansat `n America la sf`r[itul lunii iunie – Superman Returns.
sar\ `n ochi: La cucina come parabola teologica. L-a citit curios, cu Samurai Jack? Se pare c\ designer-ul costumului [i-a permis s\ nuan]eze ro[ul pe-
iar interesul i s-a preschimbat `n admira]ie [i uimire c`nd a v\zut lerinei, f\c`ndu-l un pic mai c\r\miziu spre vi[in\-putred\, bleu-ul
{i chiar a[a s-a `nt`mplat: cine- colan]ilor l-a transformat cu nesim]ire `ntr-un albastru-cer-senin-de-
prezentarea autorului. „Rubem Alves, teologo e psicanalista su- va n-a r`s, ba, mai mult, a trans-
damericano di origine ebrea“. Ceea ce `nseamn\, a]i `n]eles de- zi-de-aprilie-spre-sear\, ca s\ nu mai vorbim despre `nsemnul spe-
format `ntreb\rile mele, ale lui cific al lui Superman, un S cam prea stilizat fa]\ de variantele ini]iale.
sigur, c\ Buc\t\ria ca parabol\ teologic\ e opera unui teolog [i Bastian [i ale altor mii de copii L\s`nd costumul la o parte, dar r\m`n`nd la noul film Superman,
psihanalist sud-american de origine evreiasc\. ~nv\]atul român din lume `n analiz\ de pia]\, a mi s-a p\rut foarte interesant\ una dintre dilemele actorului care l-a
merge pe fir, prime[te de la c\lug\ri adresa [i faxul autorului bra- adunat ni[te focus-grupuri, a interpretat pe supererou: ce `nseamn\ „greu“ pentru Superman?
zilian, `i scrie [i cap\t\ de la acesta `ncuviin]area de a-l traduce stabilit o strategie, a pus-o `n S`nt sigur\ c\ nu a c\utat r\spunsul pe BBC Science, pentru c\ acolo
[i publica `n România. {i ce mai afl\ `n plus? C\ domnul Alves practic\ [i... tam-tam! Cartoon ar fi aflat c\, potrivit descrierilor despre planeta de origine a lui Super-
e n\scut `n 1933, c\ e teolog (cu un doctorat la Princeton), c\ e Network a creat un reality-show man, gravita]ia acesteia este de zece ori mai puternic\ dec`t cea a
[i psihanalist, educator [i scriitor. Buchisindu-i cartea cu mare cu vedetele desenelor sale ani- P\m`ntului, astfel `nc`t Superman are o for]\ de zece ori mai
b\gare de seam\, diac. Ioan I. Ic\ jr. spune limpede c\ ne afl\m mate, de-alde Feti]ele Power- mare dec`t oamenii obi[nui]i. Am r\mas `ns\ nel\murit\ `n
`n fa]a unei lucr\ri originale [i provocatoare, scris\ dintr-o pers- Puff, Johnny Bravo [i Samurai leg\tur\ cu modul `n care se realiza controlul popula]iei pe Pla-
pectiv\ inedit\, plin\ de libertate [i curaj, `ntr-un stil nu mai pu]in Jack. Programul (despre care am neta Krypton, de bun\seam\ o planet\ plin\ de supereroi, probabil nemuritori.
surprinz\tor. aflat dintr-un comunicat de pre-
Dac\ p\rintele profesor spune a[a, a[a s\ fie. N-avem nici s\ [i pe care n-am reu[it s\-l ve-
preg\tirea [i nici curajul de a ne da cu p\rerea despre felul `n care rific jurnalistic direct de la surs\, se `nt`mpl\ `n „culisele“ episoa- fi `n stare s\ o b`rfeasc\ pe sora
se `mbuc\ `n povestea frumos dep\nat\ de teologul psihanalist recunosc`ndu-m\ rapid `nvins\ delor [i s\ r\spund\, sper eu, lui DeeDee `n fa]a lui Samurai
cuvintele Scripturilor [i ale Sfin]ilor P\rin]i cu ideile lui Freud, de dubl\rile `nfior\toare `n lim- unor curiozit\]i care mi-au „ani- Jack? {i dac\ da, `n ce limb\?
Feuerbach ori Marx [i ale acestora cu marile ezoterisme. Dar ce ba român\) ar urma s\ arate lu- mat“ interminabil copil\ria: de Totu[i, cum personaje pre-
nu putem t\g\dui e c\ niciodat\ n-am citit un mai frumos omag mea real\ a personajelor sale, a- exemplu, o fi Johnny Bravo at`t cum Dexter sau Johnny Bravo
adus hranei, m`ncatului, buc\t\riei, g\titului [i mai ales buc\ta- nimat\ `n trei dimensiuni, s\ dez- de disperat `n dragoste `nc`t s\ n-ar putea fi caracterizate ca
rului. V\ spicuim drept aperitiv doar c`teva din g`ndurile `ndr\z- v\luie ce flirteze cu vreo feti]\ Power supereroi dec`t par]ial [i cum nu
ne]ului brazilian despre g\tit. „G\titul e o opera]iune alchimic\, Puff? {i oare fetele se apuc\ de vreau s\ ave]i impresia c\ v-am
`n care prin magia focului materia crud\ este transformat\ `n m`n- diet\ dup\ ce m\n`nc\ tonele de tras pe sfoar\ cu titlul articolu-
care.“ „A g\ti `nseamn\ a da s\rutul magic ce treze[te pl\ceri
bomboane primite drept r\s- lui, zic s\ trecem la `ntreb\ri le-
plat\ pentru faptele lor bune? gate de via]a unor supereroi ne-
adormite [...]. G\titul une[te ceea ce natura a separat [...]. Sare,
Iar Dexter, b\iatul geniu, ar contesta]i.
usturoi, piper, zah\r, cimbru, cui[oare, p\trunjel, scor]i[oar\, pa-
pric\, chimion, ]elin\, salvie, tarhon, hrean, toate s`nt invitate din
p\m`nturile `ndep\rtate unde cresc, s\ se uneasc\ `n s\rb\toarea De ce r\zboinicii japonezi `mb\tr`nesc mai repede dec`t cei
g\titului. Dulcele, acrul, amarul [i s\ratul s`nt silite s\ intre `n com- americani?
bina]ii inexistente. Totul este o nou\ crea]ie, totul este nou.“ „G\ti-
R\spunsul, aflat pe Wikipedia, m-a cam dezam\git: de marke-
tul este arta de a face real ceea ce este ireal, de-a face prezent
ting. Dac\ `n America produc\torii au grij\ s\ creeze nenum\rate
ceea ce este absent: o metafor\ euharistic\.“ „G\titul e un ritual li-
continu\ri ale produc]iilor de succes cu Batman, Spiderman etc.,
turgic. El repune `n scen\ adev\rul nostru primar, eterna noastr\
`n Japonia pia]a anima]iilor se bazeaz\ pe o rapid\ schimbare a
c\utare a fericirii.“ {i, ]ine]i-v\ bine: „A g`ndi `nseamn\ a g\ti“.
„ciclului de produc]ie“. A[a se explic\ faptul c\ supereroii ame-
Despre de ce „a iubi `nseamn\ a m`nca“, despre gur\ [i foa- ricani n-au alt\ alegere dec`t s\ fie nemuritori [i s\ r\m`n\ ne-
me, despre pl\cerea hr\nirii, despre raiul numit buc\t\rie, despre schimba]i, iar Sailor Moon a crescut sub ochii no[tri, de la
crati]e, tig\i, cu]ite, plite, cuptoare, despre Buc\tar cu b` mare – scol\ri]\ timid\ la o mam\ de... cum altfel?, supereroin\, vedeta
s\pt\m`na ce vine. unui alt desen animat.

4 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 76, 13-19 MAI 2006


pop-cultura

)
teorie [i practic\

Florin L|Z|RESCU (flazarescu@yahoo.com) Alex SAVITESCU

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL LA LOC teleCOMANDA

Hernie de plisc
Controverse pe Amazon. ~n continuare Coloana vertebral\ e o chestie sensibil\, [i la propriu, [i la figurat.
Pe at`t de nasol e s\ ai probleme cu spatele, pe c`t de dramatic
cu to]ii la un stil confesiv de e s\ ]i se spun\ c\ ai voca]ia r`mei (nevertebrat\, dup\ cum bine
~n num\rul trecut al „Suplimentului de vizat. Cine se crede t`n\rul Gheo ca pornografi nenoroci]i. De-aia se [tie), `n probleme vitale care te privesc pe tine [i pe ceilal]i. S`nt
cultur\“, domnul Radu Pavel Gheo scrie s\-[i dea cu p\rerea asupra unei n-avem noi construc]ie roma-
`ns\ foarte rare cazurile `n care g\se[ti personaje care s\ com-
bine sensul propriu cu \la figurat. Cu toate astea, uit`ndu-m\ la
la rubrica sa o poveste pe c`t de bizar\, realit\]i pe care, a[a cum voi nesc\ de amploare, n-avem ro-
[tirile ultimelor zile [i la p\rerile care-au fost emise `n eter cu non-
pe at`t de controversat\, `n opinia mea. demonstra mai departe, nu o cunoa[te? man românesc `n ultimii cinci [alan]\, pot spune c\ am g\sit o gr\mad\ de exemple de felul \sta.
ani. Dar s\ trecem...
A[a ceva nu poate r\m`ne f\r\ o Dac\ o [tie din auzite, de ce `[i permite Bine`n]eles c\ domnul Hern,
Trebuie c\ pe mul]i jurnali[ti de audiovizual `i doare r\u spa-
tele, din moment ce au f\cut, `nc\ o dat\, dac\ mai era cazul, do-
replic\ prompt\ – cu greu m-am s\ o manipuleze? De ce nu a spus un personaj prea practic ca s\ vada c\ din orice muc de pres\ po]i construi un palat de chirpici.
ab]inut s\ nu fac un pamflet –, mai toate faptele p`n\ la cap\t, sco]`ndu-le nu-[i tran[eze dilemele, [i-a `n- De c`nd pre[edintele s-a deplasat la nu [tiu care spital din Bucu-
trebat c\l\uza dac\ a auzit de
ales c\ eu unul m-am sim]it direct din context dup\ bunul plac? vreun scriitor român, dac\ exist\
re[ti [i p`n\ la opera]ia sa de la Viena, [tirile au dezb\tut pe larg
„cestiunea“. Am v\zut simul\ri pe calculator ale opera]iei la care

P
e scurt, despre ce-i vorba Kern, care, realiz`nd ridicolul cerea s\ stea de vorb\ cu c\- a[a ceva. Iar povesta[ul, obi[nu- va fi fost supus B\sescu, am ascultat l\tr\turile politice pe mar-
`n povestea cu pricina: situa]iei, a aplanat conflictul: l\uza domnului Hern. De fapt, it cu tr\nc\neala, i-a spus tot: ginea vertebrelor fostului marinar, am aflat binecunoscutele [i
Harry Kern [i Carry Hern, „Am ajuns s\ ne cert\m [i noi aceasta nu era o c\l\uz\ auten- cic\ ar fi `nt`lnit el un trib pe nelipsitele informa]ii de background: „`n urm\ cu X ani, [i cumnata
reprezentan]ii a dou\ firme con- a[a, ca scriitorii români...“. To- tic\, ci un povesta[ care mai Amazon care prindea prin an- pre[edintelui a suferit de aceea[i afec]iune“, „c`nd era c\pitan de
curente de electrocasnice, s`nt tul pare s\ se termine odat\ cu f\cea [i el un ban, mai c`[tiga o ten\ satelit TVR Cultural. V\- vas, B\sescu se pl`ngea de dureri de spate [i dormea pe o u[\“,
p`ine `n plus `n condi]iile aspre „el a ignorat problema de ani de zile“... M\ mai mir `nc\ de fap-
m`na]i de soart\ s\ aib\ o `nt`l- sosirea c\l\uzelor celor doi oa- zuse chiar el, cu ochii lui, o e-
din jungl\. tul c\ nu au ap\rut, la emisiuni gen „{tirea zilei“, specimene cu-
nire pe malul Amazonului. Cei meni de afaceri, care se afund\ misiune despre con[tiin]a de si-
~n primul r`nd, domnul Hern lese de prin redac]ii, pe burta c\rora s\ se titreze „analist medi-
doi se afl\ `ntr-o campanie de cu treburi `n jungla nesf`r[it\. ne a t`n\rului scriitor român. E
nu era reprezentantul firmei de cal“. A fost construit\ cu succes o adev\rat\ reprezenta]ie de circ
prospectare a pie]ei, dup\ cum ~ns\ domnul Hern r\m`ne cu o drept, nu a `n]eles prea multe, mediatic, `n care, u[or, u[or, s\n\tatea institu]iei preziden]iale a
ei `n[i[i m\rturisesc, „prin jun- mare dilem\ – „Ce-o fi vrut s\ electrocasnice „Kern Kern“, a[a pe de o parte, din cauza bloca- alunecat `n plan secund.
gla amazonian\“. La `nceput, zic\ \la cu scriitorii români? cum am fost indu[i `n eroare, ci jului de limb\, pe de alta, din Dintre toate discu]iile interminabile pe marginea herniei b\se-
are loc o conversa]ie amical\, Chiar exist\ a[a ceva?“ –, pe al „Hern Hern“. {i, pe cale lo-
cauza unor trompete care s-au sciene, cea mai stupid\ a fost rezumat\ `n `ntrebarea icnit\ isteric:
ca `ntre doi oameni de afaceri care Radu Pavel Gheo nu bine- gic\, Kern reprezenta firma
auzit tot timpul pe fundalul emi- „Da’ de ce n-a vrut, dom’le, s\ se opereze `n ]ara noastr\?“. Da,
civiliza]i, p`n\ c`nd aceasta de- voie[te s\ o rezolve. „Kern Kern“. E o sc\pare apa-
rent minor\, dar, `ntr-o lume `n siunii. ~ns\ existen]a scriitorilor chiar, de ce pre[edintele nostru, al românilor, a preferat s\ sfideze
genereaz\ `ntr-o controvers\: Prin urmare, `mi permit eu
„Mi se pare un tupeu teribil s\ s\ aduc la cuno[tin]a marelui care fiecare nuan]\ conteaz\, români e `n afara oric\rui du- profesionalismul autohton, de ce a dat cu [pi]u-n bisturiul româ-
biu, lucru pe care Radu Pavel nesc, aleg`nd s\ se duc\ la Viena? Se poate, dom’le, a[a ceva?
veni]i [i dumneavoastr\ exact `n public ce s-a `nt`mplat, `n reali- Gheo ar fi trebuit s\ se docu- Unde s-a mai v\zut ca un pacient român s\ aleag\ o interven]ie
locul `n care firma mea, «Hern tate, mai departe. Cu totul `n- menteze mai mult pentru scrie- Gheo n-ar mai trebui s\-l pun\
sub semnul `ntreb\rii. chirurgical\ mai sigur\ [i cu timp de recuperare mai scurt, uneia
Hern», a decis s\ lanseze exce- t`mpl\tor, cunosc mai bine po- rea pove[tii sale. Uite de asta f\cute prin metode tradi]ionale, de, e adev\rat, medici foarte buni?
lentele sale produse“, a spus vestea de la un v\r de-al meu ajung unii s\ declare c\ tinerii Aaa... [i s\ nu uit, domnul
Unde mai pui c\, `n Bucure[ti, un ministru [i un medic pesedist
domnul Kern. Domnul Hern – care a plecat cu o burs\ `n Boli- scriitori români s`nt incul]i [i, Kern [i domnul Hern au e[uat
s-au jucat de-a comitetele [i comi]iile de speciali[ti, preg\tite s\-i
la fel. Noroc cu abilit\]ile de via, pentru a studia literatura `n loc s\-[i hr\neasc\ scrierile lamentabil `n prospectarea pie]ei rezolve problema pre[edintelui... G`ndi]i-v\, numai, c`te brain-
bun negociator ale domnului sud-american\, unde a avut pl\- din seva `nainta[ilor, apeleaz\ amazoniene. storming-uri cu desc\rc\ri electrice s-au declan[at pentru binele
preziden]ial.
Discu]ia asta m-a f\cut s\ m\ g`ndesc cum ar fi dac\ ameri-
Suplimentul lui JUP Bobo [i Bobi canilor, de exemplu, li s-ar pune pata, m`ine, pe George W. Bush.
Adic\, spre exemplu, de ce sfideaz\ pre[edintele SUA valorile
tradi]ionale americane? P\i, cum altfel? Nu folose[te el un Boeing
VOI N-A
A}I ~NTREBAT, f\r\ zah\r V| R|SPUNDE 747, poreclit Air Force One, cu motor la care au lucrat [i ingineri
nem]i? Nu se simte el confortabil `n m\g\oaia aia imens\, mai
mare dec`t orice cas\ obi[nuit\ a oric\rui middle-class din Ame-

Sursa siguran]\, s\ inspire ceva bun.


R\m\[i]ele unei zile. Sau ale
unui an `ntreg. Iar\[i privesc
rica, ghidat\ printr-un computer de bord la care-au transpirat tai-
wanezi, indieni, români, japonezi, coreeni? Unde e patriotismul,
ce mesaj d\ George W. cet\]enilor de r`nd, cum de are el tupeul
Ca s\-]i vin\ inspira]ia trebuie s\ disperat `n jur [i-mi priponesc s\ planeze ca un vultur ignorant pe deasupra [omerilor din sub-
stai `n cap. Nu mult, pentru c\ e ochii de a[ternutul ro[u al patu- urbiile New York-ului fum`nd trabucuri cubaneze?
oarecum dificil. Dar se poate cu lui de[ternut. Dar pe Radu A- S`nt tare curios [i ner\bd\tor s\ [tiu ce fel de calculator per-
pu]in efort [i echilibru. Sub cinci frim oare ce l-a inspirat s\ regi- sonal are B\sescu pe birou. Pentru binele s\u, sper s\ nu folo-
minute, pentru oxigenarea zeze o pies\ ca joi.mega Joy? seasc\ un Pentium 4, ci un HC 90, produs de min]i române[ti.
creierului. Dup\ ce te ridici e O bestialitate de pies\ ca aia?
recomandabil s\ stai `nc\ cinci O senilitate senin\ `n care dure-
minute pentru depresurizare – [i rea amintirilor se simte la fel ca
gata. Ar trebui s\ mearg\. furnic\turile din degetele picio-
rului amputat. Un spa]iu tempo-
Ar trebui s\ te apuci de treab\ [i ral care se extinde [i se contorsio-
treaba s\ curg\ precum Dun\rea neaz\ `nghi]ind copii [i str\mo[i
`n casele riveranilor. Nu curge? mo[teni]i de la mama str\buni-
Salut\ri de la Petrila Atunci e r\u, pentru c\ `n cap cii. L\sa]i cu limb\ de moarte
nu mai po]i sta. {i a[a era s\-]i cu instruc]iuni cu tot. Dou\ ore
de ION BARBU rupi g`tul prima dat\. Atunci? jum\tate de nebunie f\r\ `ntre-
Hm. Privesc cu disperare `n jur. rupere, un rollercoaster `n care
Oare un bec de veioz\ poate fi o tocmai c`nd ai impresia c\ s-a
surs\ de inspira]ie? Pe l`ng\ fap- terminat cursa [i urmeaz\ s\ co-
tul c\ e o surs\ de lumin\? Dar bori `ncepe urcarea `ntr-o spi-
un iepure de ciocolat\ `nvelit `n ral\ din care ]i se d\ drumul ca
staniol auriu r\mas de la Pa[te? de pe norul num\rul 7. O tragi-
E bun? Nu prea. O pies\ de comedie des\v`r[it\. Absolut\.
Coldplay, un puzzle cartoon `nf\- Aa. Am uitat s\ v\ spun. C`nd
]i[`nd construirea turnului din
apare, merge]i s\ vede]i Match
Pisa, o pisic\? Nu, o pisic\ nu.
point. Are un final cu totul [i cu
Dar o carte, amintirea unui film,
totul dement. Dar revenind...
o reclam\, o pies\ de la Manda-
lay... Nimic. Un miros? Ar fi Ce-]i trebuie ca s\ creezi ceva
putut un miros s\-[i transforme bun? O idee. De unde vine ea?
moleculele `ntr-o surs\ de inspi- Dintr-un tramvai? De la un zgo-
ra]ie pentru un roman ca Parfu- mot, de la o umbr\, de la soare?
mul? Genial. Absolut genial. Hmm? De unde? De la ca-
Poate o poz\? O poz\ cu cine- fea?...
va drag pierdut demult poate, cu Bobo

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 76, 13-19 MAI 2006 5 carte


carte printre r`nduri

hobbitul@yahoo.com: Emil BRUMARU


abbsurdica@yahoo.com: Ada MILEA

HOBBITUL & ABBSURDICA


Dr\culea fa]\ cu istoria
22 decembrie Am f\cut-o: am scos [ase sute mii lei vechi din
hobbitul (09:38:50): Refren: Tatiana numai vine! buzunar [i mi-am achizi]ionat Colec]ionarul de
abbsurdica (09:38:58): cine-o tzine?
abbsurdica (09:39:03): cine-o tzine? istorie. Mi-am dat seama c\, p`n\ la a poseda
hobbitul (09:39:18): Un smarald shi trei rubine1 celebrele c\r]i decorative de genul Da Vinci,
abbsurdica (09:39:41): si vreo 5 mii de masline
hobbitul (09:40:10): Shi sticle cu bohotine opere complete (10 milioane), pe care s\ le
hobbitul (09:40:21): Ba, pe bune, ce-i cu Tatiana? postez pe un stativ `n mijlocul sufrageriei, vor
abbsurdica (09:40:57): o fi emigrat in Ghana
hobbitul (09:41:15): mai curge reziduuri pe apa D`mbovi]ei. Totu[i,
abbsurdica (09:42:24): io tot am vrut sa va-ntreb... cartea asta s-a dovedit o surpriz\, capabil\ de
hobbitul (09:42:45): Ce?
abbsurdica (09:43:12): Teatru de Gellu Naum paradox, a[a cum Codul n-a reu[it...
abbsurdica (09:43:16): avetzi?
hobbitul (09:43:24): Da, am o carte...
abbsurdica (09:43:33): Insula.................. Bogdan-Alexandru pus de editur\ sau dac\ inconti-
abbsurdica (09:43:37): va place? nen]a se datoreaz\ lipsei unui gen
hobbitul (09:43:52): O, enorm!!!
St\nescu de Prostamol Uno al scriitoru-
abbsurdica (09:44:10): si mie!!!!!!! Acum c`]iva ani – nu mul]i sau lui, `ns\, Doamn\, lua]i aminte la
hobbitul (09:44:20): Dar toate sint extra! chiar anul trecut, Iov\nel brava un „frilerist“ genial, pe numele
hobbitul (09:45:03): Uite, dak nu ai editzia lui Cocora, du-te la pe defuncta teras\ Turist de- s\u E.A. Poe. Lungimea con-
teatrul lui, Mundi, shi ia-o. e o editzoie copleta... spre deliciile cu care a devorat teaz\ `n alte domenii...
abbsurdica (09:45:12): am..... Codul lui Da Vinci. St`rnit de Mai pe scurt, ac]iunea ar fi
hobbitul (09:45:28): Aia scaoasa de el? apetitul m\rturisit al unuia de- extrem de captivant\ ([i chiar
abbsurdica (09:45:43): am si aia si-aialalta spre care se spune c\ cite[te este, `n multe pasaje), dac\ nu
hobbitul (09:46:34): El tot vroia sa fac un spectacol cu versuri de mult, am purces la lectur\, ho- s-ar l\l\i, doamna Kostova in-
ale mele...da s-a cacait... troduc`nd o groaz\ de personaje
t\r`t s\ d\r`m `n fa]a propriei
hobbitul (09:47:17): se cacaie de vro doi ani! inutile c\rora eroii trebuie s\ le
oglinzi imaginea de snob inte-
hobbitul (09:49:27): Tatina tot nu vine! povesteasc\ ce li s-a `nt`mplat
hobbitul (09:49:35): ba, ramin fara cozonaci! lectual. N-am reu[it. Cartea e
o porc\rie. E prost scris\, na- p`n\ `n momentul respectiv – nu
hobbitul (09:50:45): Am belit-o cu Tatiana!
ra]iunea nu se `ncheag\, stilul vreau s\ intru `n terminologia
hobbitul (09:51:32): Eeeeeeeee!!!
lipse[te cu des\v`r[ire etc. lui Genette rezervat\ procedee-
hobbitul (09:51:55): Hei!
Asta cu toat\ bun\voin]a. lor neglijate de Kostova... Pe
abbsurdica (09:51:58): da
Ei, de data asta nu m-a `n- l`ng\ multitudinea de asemenea
hobbitul (09:52:07): Ce moshmodeshti acolo?
abbsurdica (09:52:23): ma uitam ca-s doua plicuri demnat nimeni s\-mi procur personaje `ncadrabile `n panoplia
abbsurdica (09:52:32): de la dvstr cartea, ci, for]at de noul job, semi-secundare, a[adar c`nt\rind
abbsurdica (09:52:43): unu-i a lu’ Dorina am `nceput s\ fiu foarte la cu- destul de mult `n balan]\, `ns\
abbsurdica (09:52:57): Care-i a’ meu? rent cu tot felul de apari]ii insuficient emo]ional ori ca in-
tegralitate a descrierii, mai apar
hobbitul (09:53:00): A, alea cu ziarul Op stud? meteorice, cresc\toare pre-
o groaz\ de bur]i `n cadrul ro-
hobbitul (09:53:25): pai nu incapeau 3 ziare intr-un plic! cum comeatele `n topurile de
manului, bur]i ce nu corespund
abbsurdica (09:53:33): aha bestseller. De unde a ap\rut, orizontului de a[teptare creat de
hobbitul (09:53:34): Le-am repartizat... din ce ]ar\ a ie[it aceast\
hobbitul (09:54:01): sa itzi ajunga in jungla! campania de promovare a c\r]ii.
doamn\ Kostova, devenit\, Adic\, ori alegi s\ spui cu litere
hobbitul (09:54:30): Ba, da ce ma-sa numai vine tatiana? de la debut, mam\ de „friler“
abbsurdica (09:54:36): multzumeeeesc! de-o [chioap\ DRACULA TR|-
(cum spune un mare om din IE{TE, iar eu m\ voi a[tepta la
hobbitul (09:54:43): nu mai
cultura autohton\), c`[tig\- un soi de Bram Stoker sau altce-
abbsurdica (09:54:48): totushi
toare a Quills Book Award va de soiul acesta, ori `mi spui
hobbitul (09:55:08): Eshti nebuna...adik replicele noatre cad aiu-
rea citeodata! (premiu specializat, extrem „m\i, lectora[, fii atent la pasa-
abbsurdica (09:55:30):? de prestigios, acordat celor jele descriptive, s`nt o minune,
hobbitul (09:56:01): Pai io injuram pe Tatiana shi tu ziceai mul- mai buni „frileri[ti“, printre nu ac]iunea conteaz\ aici, c\ci o
tzumesc! care [i John Deaver)? Ei bi- biseric\ pictat\ `n cuvintele
abbsurdica (09:56:54): pardor ne, nimeni, `n afar\ de pia]a doamnei Kostova ascunde co-
abbsurdica (09:56:58): pardon editorial\ american\, perso- mori de `n]elepciune...“.
hobbitul (09:57:41): Tu faci Buz pe undeva,ca la mine se cutre- nagiu colectiv [i misterios,
mura computerul! nu poate da sama... O umplutur\ g`ndit\
Va urma Domnilor, cartea se zba-
te `ntre Bun [i Acceptabil. cu destul talent
Nu [tiu dac\ nu cumva nu- ~n fine, trebuie s\ recunosc c\
m\rul de pagini i-a fost im- mi-am reprimat de multe ori
SEMNAL
Elisabeth Kostova, Colec]ionarul de istorie

Romanul de debut al lui Capote, pu-


traducere de Adriana B\descu, colec]ia „Biblioteca Rao“,
blicat c`nd autorul avea doar 23 de ani, Editura Rao, 2006
a fost `nc\ de la apari]ie un enorm
succes de critic\ [i de public [i este
considerat ast\zi una dintre capodo-
perele literaturii americane din cea SEMNAL
de-a doua jum\tate a secolului XX.
Tandru, liric [i provocator `ntocmai ca „O poezie spiritual\ scrie Robert {erban, pe c`t de inteligent\, pe at`t de plastic\. Exist\, s-ar zice, `n
autorul s\u, este, dup\ m\rturia aces-
aerul b\n\]ean ceva care `i `mpinge pe poe]i c\tre ludic [i c\tre umor, f\r\ s\ fac\ totu[i din ei ni[te
tuia, „menit s\ exorcizeze demonii“
juc\u[i sau ni[te umori[ti. Jocul lor nu este de-a literatura, ci cu literatura. Robert {erban o spune
unei copil\rii singuratice. Trat`nd, `n
bun\ m\sur\, despre speran]ele [i chiar `n prima poezie din carte, o art\ poetic\ uimitoare: poezia autentic\ are totdeauna un back-
angoasele adolescentului Capote, ground poetic. ~n poezie, je est un autre. Un altul, care, ca un `necat, m\ prinde de m`n\. Poetul este
cartea descrie experien]ele – pe paiul de care se aga]\ to]i poe]ii lumii. O admirabil\ carte de versuri.“ (Nicolae Manolescu)
jum\tate tr\ite, pe jum\tate visate – ale „Simpl\ ca mai toate lucrurile zilei, nostalgic\ [i cinic\ precum gesturile b\rbatului `ncercat, trist\ [i
lui Joel Knox, care, dup\ moartea ma-
adev\rat\ precum g`ndurile despre dragoste, via]\ [i oameni, poezia lui Robert {erban `]i d\ senza]ia
mei sale, vine s\ locuiasc\, al\turi de
unei indiscre]ii platonice. Acel nepre]uit sentiment care `l face pe cititor s\ `n[face telefonul [i s\-l sune
tat\l pe care nu-l cunoscuse nicio-
dat\, la un conac izolat din Alabama. Destinele fr`nte ale excentri- pe fratele-scriitor, iar pe criticul literar s\ mai am`ne recenzia pentru a dep\[i cople[eala subiectiv\
cilor locatari ai re[edin]ei vor reprezenta pentru t`n\rul Joel un aver- de dup\ lectur\. C`nd, pe suprafa]a h`rtiei, moartea [i via]a se ambiguizeaz\ reciproc, scrisul devine
tisment [i, `n acela[i timp, o capcan\, iar rela]ia cu ace[tia `l va aju- mesagerul pl\cut st`njenitor al tuturor celor care se mi[c\, pleac\ sau vin `n(spre) aceast\ carte. Po-
ta s\ descopere lumea adult\ [i pe sine `nsu[i. ezia lui Robert {erban e familiar\, o recuno[ti, o iei acas\ cu tine s\-]i fie aproape c`nd nu [tii s\ spui
ce e de spus.“ (Marius Chivu)
Truman Capote, Alte glasuri, alte `nc\peri, traducere de
Mircea Iv\nescu, colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, Robert {erban, Cinema la mine-acas\ (con]ine CD audio), colec]ia „Poezie“,
276 de pagini, 18.90 RON Editura Cartea Româneasc\, 80 de pagini, 16.90 RON

6 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 76, 13-19 MAI 2006


printre r`nduri carte
pornirea de a s\ri peste pasaje
`ntregi pentru a re`nnoda firul Elisabeth Kostova, c`[tig\toare a Quills Book {erban FOAR}| (serfoar@yahoo.com)
ac]iunii ([i totu[i, am savurat de Award (premiu specializat, extrem de
multe ori doar c`te o pagin\ din prestigios, acordat celor mai buni „frileri[ti“)
Madame Bovary timp de zeci de TELENOVELA NOVA
minute): am avut de multe ori
senza]ia unei umpluturi coman-
date. ~ns\ o umplutur\ f\cut\,
trebuie s\ recunosc, cu destul Un mire f\r\ c\p\t`i
talent. Talent pus `n slujba unui
ingredient extrem de important (cap. XXIV)
al prozei: atmosfera. Kostova
reu[e[te s\ creeze (cam p`n\ — ~]i mai aduci aminte, Nella,
spre ultimele dou\ sute de pa- cum `ncepea telenovela
gini, unde cred c\ s-a plictisit [i Uimire f\r\ c\p\t`i?
ea) sumbrul, senza]ia de ap\sa- — UN MIRE, tu, c\ a[a `i
re, plumburiul plin de presim]iri zicea romanului... ~ncepe
[i, alteori, se poate dedica de- cu-o nunt\ ce nu mai pricepe
scrierii unui peisaj cum arareori \l de cite[te ce [i cum.
`nt`lne[ti la un autor de „friler“: — Taci, tu, din gur\, c\ acum
„I-am urm\rit gestul spre masa `l dau, mi-a zis ieri \la micu
`ntunecat\ a mun]ilor [i am sat\ `n 350 de pagini [i cred c\ cu Belgradul, ci chiar d\ dovad\ s`nt [i r\zboinic, iar aceste c\r]i al sor-mii, pe computer.
z\rit, cam la jum\tatea `n\l]i- ar fi fost de-a dreptul haioas\. de o acribie geografico-istoric\ mi-au ]inut companie de-a lun- — Gicu?
mii, o lumin\ slab\, neclintit\. A[a, pl\cerea scade invers pro- de-a dreptul enervant\. Ajunge gul anilor. Po]i `nv\]a din ele [i — Nu Gicu, Gic\-l cheam\, tu,
Nici o alta nu mai lic\rea `n por]ional cu num\rul de semne. p`n\ la a descrie cu minu]iozi- o sumedenie de lucruri practice – pe ditai na[u care nu
apropierea ei; nici o a[ezare ur- Apropo de poveste: un respec- tate obiceiuri valahe, bulg\re[ti, arta politicii, de pild\, sau tacti- [i nu, c\ el o s\ i-o trag\
ban\ nu p\rea s\ se mai afle `n tabil diplomat, a c\rui poveste o ofer\ o redare superb\ a Buda- cile combative ale marilor gene- lu fin\-sa.
jur. Era o unic\ sc`nteiere pe o afl\m prin intermediul unor pestei, una a Snagovului monas- rali. Dar am multe feluri de — Aiurea, drag\,
vast\ `ntindere neagr\, sus, dar scrisori adresate fiicei sale, ca- tic, detaliile oferite de ea pot fi c\r]i. Le vei vedea m`ine.“ c\ fin\-sii i-e drag dec`t
nu `n apropierea celor mai `nalte re-l caut\ `nnebunit\ prin toat\ oric`nd verificate etc. Sincer s\ Mai frustrant e c\, dup\ ce un italian neot\r`t,
piscuri; p\rea c\ at`rn\ undeva Europa, `[i caut\, la r`ndul s\u, fiu, citit `n cheie horror-thrill- apare, pe parcursul a 10-20 de Ricardo.
`ntre ora[ [i cerul `nnoptat. (...) er-fantastic, Dracula lui Kostova pagini, `[i ia din nou t\lp\[i]a, — Nu a[a, dar `ns\
~n vreme ce str\b\team str\zile so]ia, disp\rut\ peste noapte.
Introducem o analeps\ [i citito- devine mult mai credibil dec`t pentru a fi omor`t `n final ca un pe-aproape... Jeana e constr`ns\,
`ntunecate, m-am sim]it cu- cel al lui Marin Mincu, de exem- dobitoc. Adic\, s\ nu fiu gre[it (c-a[a `i zice fetii) s\-l
prins\ de triste]ea ce te `nv\luie rul afl\ c\ diplomatul, pe vre-
plu, care, `n viziunea criticului, `n]eles, vremurile happy-end-ului ia pe un altu, care v\l
c`nd cobori de undeva de sus, mea c`nd studia istoria, `[i pier-
`l introdusese pe Cosimo de Me- s`nt pe apuse... de nunt\ n-are, ci de doliu,
p\r\sind `n\l]imile pure. ~nainte duse profesorul `ndrum\tor... la masa-ncins\ `n lin]oliu
de a coti pe l`ng\ vechea clo- pentru at`t de a[teptatul Dracu- dici `n misterele neoplatonismu- S-ar putea s\ gre[esc apli-
lui... c`nd grila de preten]ii a marii li- funebru, ca un catafalc...
potni]\, am mai privit o dat\ la. ~n fine, o serie de `ncurc\-
`napoi, pentru a-mi imprima `n turi, de `nc`lceli narative, de co- O treab\ care sup\r\ `ns\, teraturi (aici m\ vor `njura a- P.-S.
memorie lumini]a aceea singu- inciden]e uneori sup\r\toare contrast`nd strident cu tensiunea numi]i oameni convin[i c\ nu Eu, `ns\, n-am s\ mai `ncalc
ratic\. Iat-o din nou, str\lucind pentru inteligen]a lectorului, a[tept\rii personajului tutelar, exist\ a[a ceva) asupra unui „fri- propriu-mi consemn: s\ nu rezum
deasupra unei case `mbr\cate menite a lungi povestea. Dracula, este tocmai apari]ia in- ler“, `ns\, `n momentul `n care ce-am povestit p`n\ acum,
`ntr-o tuf\ deas\ de bougainvi- consistent\ a acestuia. Dracula dialogurile par desprinse din de- c\ci rezumatul, p`n’ la anu,-i
llea. Oprindu-m\ `n loc pentru o nu reu[e[te s\ fie nici carisma- sene animate sau din Soacra cu mai lung dec`t `ntreg romanul.
clip\, m-am uitat bine la ea. {i Bile albe pentru lipsa tic, nici `nfior\tor, nici s\ dea pe trei nurori, parc\ nu mai con-
atunci, o singur\ dat\, lumina a de „bube“ geografice dinafar\ de `n]elepciunea cumu- teaz\ nici calitatea descrierilor,
clipit.“ sau istorice lat\ `n cinci secole de via]\. nici acurate]ea informa]iei.
Cam astfel de urme sau vagi
apari]ii lanseaz\ Draculea de-a Ceea ce m-a uimit `ns\ a fost
Domnul }epe[ este, ne spune
Kostova, un c\rturar pasionat,
~n orice caz, ni[te bile albe
pentru cantitatea redus\ de s`nge
SEMNAL
lungul celor 700 de pagini, p`n\ faptul c\ Elisabeth Kostova iese care [i-a p\strat hobby-ul [i dup\ halit de o[tenii nop]ii, pentru
c`nd, `ntr-un t`rziu, este g\sit; f\r\ t\gad\ din paradigma auto- moartea ini]ial\... Iat\-l gl\su- frumuse]ea atmosferei, pentru „Octavian Soviany e un alchimist sui-
dar c`nd aceasta se `nt`mpl\, rilor care au mai abordat tema: ind: lipsa de „bube“ geografice sau generis; beat de cultur\, `[i extrage
parc\ nu mai are nici un haz: `n cartea ei, nu numai c\ nu „– }i-am spus, `n sufletul istorice. Iar despre Draculea, we din esen]ele livrescului elixirul pro-
`mi imaginez povestea conden- confund\ nici o clip\ Bra[ovul meu s`nt un c\rturar, a[a cum are thrilled that he still kicks ass... priei poezii. E un barochist care se
mi[c\ `n lumile imaginare ca `n pro-
pria-i buc\t\rie. (…) Citindu-i c\r-
Doris MIRONESCU ]ile, ne l\s\m purta]i prin burguri

Deontologie pe `n]elesul tuturor


medievale germane, `n vechi Italii
renascentiste, `n rafinate saloane
LECTURI ~NTRERUPTE franceze, ne `nt`lnim cu Rimbaud,
cu Baudelaire, cu Apollinaire, tre-
cem [i pe meleagurile r\s\ritene
„If random violence is what you’re looking for, why not try literary criticism?“ – Malcolm Bradbury unde ne a[teapt\ poetul Serghei;
~ntr-adev\r, am invocat acolo numele lui sus va fi aceea c\ cronicarul se afl\ `n dez- [tie s\ se costumeze ca nimeni al-
Frumos este s\ polemizezi pe chestiuni de tul, f\c`ndu-[i din costum propria lui
deontologie! Discu]ia `]i ofer\ ]ie, acuzator, o Dan C. Mih\ilescu, autor pe care se `nt`m- acord cu opinia majorit\]ii, distan]`ndu-se
pl\ s\-l stimez, m\rturisindu-mi adeziunea de recenzen]ii superelogio[i ai c\r]ii din piele. Este un mediu excep]ional, `n
confortabil\ pozi]ie de dispecer al moralei stare s\ capteze toate aceste spiri-
fa]\ de un tip de critic\ seduc\tor, subiectiv 2002. ~n schimb, Andrei Terian cite[te fra-
publice, c`[tig`ndu-]i imediat sufragiile te afine, apar]in`nd aceleia[i cate-
cu m\sur\, ironic atunci c`nd e cazul, suplu za exact pe dos, ca [i cum „omul care adu-
audien]ei. La moral\ se pricepe oricine, ca metod\ [i perfect civilizat ca expresie pu- gorii a voyou-ului, a juc\torului, a
ce cartea“ ar l\uda Leg\turile boln\vicioa-
numai argumente s\ aib\. Iar dac\ nu are, [i blic\ (unul mult prea rar `nt`lnit ast\zi, din celui care d\ cu tifla sp`nzur\torii.“ (Nora Iuga)
se, apreciat fiind de mine („cronicarul ca-
le fabric\ singur. p\cate). Ofeream drept exemplu de civilita- sei“, vezi bine!) pentru acest lucru. El ci- Octavian Soviany, Dilecta (con]ine CD audio), colec]ia „Poezie“,
Un exemplu. ~ntr-o scurt\ [i insinuant\ in- te gestul criticului de a nu se pronun]a ritos, teaz\ doar jum\tate din fraz\, deturn`ndu-i Editura Cartea Româneasc\, 56 de pagini, 13.90 RON
terven]ie din revista „Cultura“ de joi, 4 mai de o manier\ violent\ [i intratabil\, asupra sensul [i deplas`nd totodat\, `n mod impli-
2006, Andrei Terian se face acuzatorul din unei c\r]i ce, `n mod evident, nu i-a pl\cut, cit, momentul scrierii cronicii lui D.C.M.
oficiu al cronicarilor revistei noastre, care dar pe care o vede ridicat\ `n sl\vi de to]i mai aproape de noi (`n 2005, odat\ cu apa-
Rafinamentul [i sensibilitatea lui Kazuo Ishiguro dau na[tere unei
ar fi vinova]i pentru c\ declar\ „f\r\ excep- cronicarii literari ai momentului. Cartea era ri]ia edi]iei a doua din Leg\turi...), ca s\
tulbur\toare pove[ti de dragoste, ai c\rei protagoni[ti s`nt trei tineri
]ie, bune, foarte bune sau geniale“ c\r]ile Leg\turi boln\vicioase, romanul Ceciliei poat\ vorbi pe urm\ despre suspecta mea
ce fac parte dintr-o categorie aparte de fiin]e umane: „donatori“,
Editurii Polirom. Dac\ recenzentul ar fi cer- {tef\nescu, ap\rut `ntr-o prim\ edi]ie la Pa- clone, adic\ produse de laborator, me-
opera]ie de elogiere a dou\ c\r]i Polirom `n
cetat cu mai mult\ aten]ie [i mai pu]in\ ralela 45, `n 2002 ([i nu la Polirom, unde a nite s\ furnizeze organe de schimb
acela[i articol. pentru oamenii „adev\ra]i“. Tragic, e-
ap\rut edi]ia a doua, din 2005!), moment
rea-credin]\, ar fi putut observa c\ „Supli- Ironia face ca deontologia invocat\ de mo]ionant, tensionat [i cu un final sur-
c`nd a fost scris [i textul lui D.C.M. la care
mentul“ a tip\rit `n destule r`nduri [i cronici c\tre Andrei Terian `n noti]a sa s\ i se `n- prinz\tor, S\ nu m\ p\r\se[ti este
m\ refeream. Citez fraza care-mi apar]ine,
care contraveneau unui punct de vedere eviden]iind `n italice partea excerptat\ de toarc\ `mpotriv\. A cita trunchiat, a falsifica unul dintre cele mai bune romane ale
eventual al editurii. Pentru edificare, `i indic c\tre A.T. `n „Cultura“: „Cu delicii am ci- datele textului pentru a produce o interpre- lui Ishiguro, nominalizat la Booker Prize,
articolele semnate de mine `n numerele 32/ tit un text mai vechi al lui Dan C. Mih\i- tare tenden]ioas\ s`nt dou\ dintre exemplele National Book Critic Circle Award [i
2005, respectiv 47/2005. lescu despre Leg\turi boln\vicioase, reluat clasice de gre[eal\ deontologic\ flagrant\... Arthur C. Clarke Award [i inclus pe
Pu]in\ aten]ie din partea lui Andrei Teri- `n volumul doi al c\r]ii sale Literatura ro- Dac\ a[ fi un autor care se respect\ [i e foarte lista celor mai bune c\r]i ale anului
an l-ar fi ajutat [i s\ evite o confuzie je- mân\ `n postceau[ism, `n care autorul nu respectat (adic\ paranoic), a[ crede c\ recen- `n „The New York Times“, „Publishers
nant\. Afirm\ recenzentul c\ `n dosarul din f\cea dec`t s\ `nregistreze gra]ios avalan[a zentul manipuleaz\ con[tient textul, urm\- Weekly“ [i `n numeroase alte reviste
nr. 72 al revistei, aflat fiind „`n exerci]iul cronicilor de sus]inere la adresa c\r]ii Ce- rind s\ m\ pun\ `ntr-o lumin\ proast\ din prestigioase.
func]iunii de promovare“, a[ fi prezentat ciliei {tef\nescu, mul]umindu-se s\ must\- varii motive omene[ti. Kazuo Ishiguro, S\ nu m\ p\r\se[ti,
elogios dou\ c\r]i publicate la Polirom (una ceasc\ abia sim]it [i am`n`nd orice verdict Dar... fiindc\ nu s`nt unul dintre acei au- traducere din limba englez\ de
a lui Dan C. Mih\ilescu, alta a Ceciliei {te- sine die“. tori, prefer s\ v\ spun drept: nu [tiu ce a Vali Florescu, colec]ia „Biblioteca
f\nescu), f\c`nd astfel „reclam\ mascat\“ Impresia pe care [i-o va face orice cititor fost `n capul lui Andrei Terian c`nd [i-a scris Polirom“, Editura Polirom, 360
editurii care tip\re[te „Suplimentul“. inteligent citind `n `ntregime fraza de mai textul din „Cultura“. de pagini, 23.90 RON

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 76, 13-19 MAI 2006 7 interviu


interviu `ntrebarea moarte n-are

Telenovela Versiunea secretarului de stat `n MCC Ioan Onisei despre „scandalul «Bookfest»“:
„Bookfest“
Ministerul Culturii – scos
vinovat pentru neputin]a [i
Un comentariu de
George Onofrei
Conflictul dintre Ministerul Culturii [i
Cultelor [i Asocia]ia Editorilor din

orgoliile industriei editoriale


România a atins s\pt\m`na trecut\
punctul culminant. ~n cadrul unei
conferin]e de pres\ organizate de AER
(dar la care a participat [i secretarul
de stat Ioan Onisei), pre[edintele
organiza]iei, Gabriel Liiceanu, a
anun]at c\ renun]\ la sprijinul
„Suplimentul de cultur\“ a

© foto: R. Chiru]\
ministerial pentru organizarea
Salonului de Carte „Bookfest“, `n fapt, invitat `n acest num\r cele dou\
la plata chiriei spa]iului de la „p\r]i adverse“ `n ceea ce s-ar
Romexpo din bani publici.
Istoria ne`n]elegerilor dintre AER [i
putea numi „Telenovela
MCC este una destul de lung\. ~n «Bookfest»“ – pe secretarul de
toamna anului trecut, AER anun]a c\ stat Ioan Onisei [i pre[edintele
inten]ioneaz\ s\ organizeze un t`rg de executiv al AER, Doina Marian.
carte atipic pentru România: dedicat
editorului, cu o component\ cultural\ Aceasta a declinat invita]ia
pronun]at\ – mai multe evenimente, o noastr\ `n ultima clip\, de[i ne
altfel de gestionare a spa]iilor. Spre asigurase `n mai multe r`nduri
sf`r[itul lui 2005, AER depune la MCC
un proiect de t`rg, pe care nu s-a dat
c\ vom primi preciz\rile sale cu
OK-ul „de la Minister“ nici p`n\ azi. privire la acuza]iile aduse AER
Ministerul Culturii a sus]inut c\ de oficialul MCC `n interviul de
pentru a putea contribui financiar la mai jos. Totu[i, `n cadrul
realizarea acestui proiect, are nevoie
de consensul tuturor asocia]iile de discu]iei telefonice pe care a
editori, indiferent de „cota de pia]\“ a avut-o cu reporterul
acestora. Practic, aici s-au blocat „Suplimentului de cultur\“,
lucrurile. AER a fost acuzat\ de o
serie de asocia]ii de editori sau de
doamna Marian a negat
difuzori de carte c\ `ncearc\ „s\ fure“ existen]a „ExpoBook“ SRL, o
t`rgul organizat p`n\ `n 2005 de Mihai firm\ despre care Ioan Onisei
Oroveanu, „Bookarest“. Este adev\rat afirm\ c\ ar fi fost `nfiin]at\ de
c\ `n afar\ de AER mai exist\ o serie
de institu]ii asem\n\toare, `ns\ nici o AER pentru a se ocupa de T`rgul
alta nu a depus vreun proiect de t`rg „Bookfest“ din 2007. Potrivit
care s\ suplineasc\ dispari]ia protocolului `ncheiat pentru
„Bookarestul-ui“, r\mas f\r\ spa]iul
tradi]ional de la Teatrul Na]ional din
organizarea t`rgului din aceast\ Culturii [i Cultelor pot fi prev\zute, `n aceea[i coresponden]\ reiese c\ AER a lucrurile acestea fire[te c\ s`nt de na-
var\ `ntre MCC [i asocia]iile loc distinct, fonduri pentru sus]inerea `nfiin]at un alt SRL, „ExpoBook“, care, tur\ s\ genereze suspiciuni.
Bucure[ti, acolo unde func]ioneaz\ organiz\rii `n ]ar\ a unor festivaluri, de fapt, ar urma s\ se ocupe de organi-
acum Centrul Na]ional al Dansului. de editori, `n urma acestei edi]ii t`rguri, saloane, expozi]ii de carte, pre- zarea acestui t`rg. Toate aceste am\- Ce presupune amenajarea unui
~ntre timp, AER l-a cooptat `n ar fi urmat a fi `nfiin]at\ o s\ [i multimedia, inclusiv `n colabora- nunte, ca [i altele asem\n\toare, au ge- stand?
organizarea „Bookfest“ [i pe Mihai re cu organiza]iile profesionale ale edi-
Oroveanu, pre[edintele Funda]iei firm\, denumit\ provizoriu nerat foarte multe suspiciuni, mult\ ne-
Din experien]a pe care o am, pe care
torilor [i difuzorilor...“. Noi ne-am `ncredere `ntre AER [i celelalte asoci-
Artexpo. „Casa C\r]ii“, care s\ g`ndit s\ o facem `n primul r`nd pentru a]ii de editori.
inclusiv domnul Gabriel Liiceanu o recu-
~n urma unor sesiz\ri ale altor gestioneze din punct de vedere noa[te, trebuie s\ v\ spun c\ [i la ma-
profitul evident intelectual al iubitorilor ~n regulamentul general [i tehnic al
asocia]ii depuse la MCC, secretarul de rile saloane interna]ionale de carte exist\
stat Ioan Onisei a dorit ini]ierea unui
financiar „Bookfest 2007“. de carte [i de lectur\. viitorului t`rg, transmis de AER, s`nt o
dou\ variante de a-]i organiza standul
(George Onofrei) serie de prevederi cu totul contradicto-
dialog `ntre AER [i celelalte institu]ii propriu: ori `nchiriezi spa]iul [i ]i-l
A]i acuzat AER c\ `ncearc\ s\ rii, care, o dat\ `n plus, au `ngrijorat amenajezi a[a cum consideri, ori alegi
de profil pentru a stabili datele ob]in\ profit din organizarea aces- celelalte asocia]ii de editori. De pild\, din mai multe variante de dot\ri, pe ca-
t`rgului din var\. Un t`rg `n cadrul Interviu realizat de R. Chiru]\ tui t`rg. Ce e r\u `n asta? „dac\ un expozant este `mpiedicat s\ re organizatorii ]i le ofer\, una dintre
c\ruia ministrul Adrian Iorgulescu se
Nu neap\rat profitul este problema. Mai `[i ocupe standul, indiferent de motiv, acestea, `n func]ie de interes, capacita-
[i gr\bise la `nceputul lui 2006 s\ Din ce ra]iuni a decis MCC s\ se
degrab\ ne-a deranjat lipsa de corecti- organizatorul este autorizat s\ aplice tea financiar\, considerente estetice. Or,
anun]e un Salon al C\r]ii Francofone. implice `n organizarea T`rgului de
tudine [i transparen]\. ~n protocolul `n- prevederile articolului 36 al regulamen- AER-ul, fiind cunoscut ca av`nd o mai
AER, prin vocea pre[edintelui s\u Carte „Bookfest“?
cheiat, `n prezen]a reprezentan]ilor tului“. {i ce spune acest articol? „~n bun\ capacitate de organizare, s-a obli-
executiv, Doina Marian, [i-a exprimat
indignarea pentru faptul c\ MCC Chiar de anul trecut, c`nd mai era MCC, `ntre AER [i celelalte asocia]ii cazul neocup\rii standului de c\tre un gat s\ amenajeze spa]iile. Din p\cate,
`ncearc\ s\ „liciteze“ proiectul privat doamna Mona Musc\ ministru al Cul- de editori, se stipula faptul c\ tarifele expozant, indiferent de motiv, sumele noi nu mai avem pe pia]\ nici un alt
al T`rgului „Bookfest“. turii, am discutat cu asocia]iile de edi- percepute pentru editurile care vor par- v\rsate [i/sau restante, cu titlul de tax\ operator cultural specializat `n acest
„Nu pot exista interese private tori necesitatea organiz\rii unui t`rg de ticipa la t`rg vor fi cu 5% mai mici de- de participare, r\m`n organizatorului, domeniu.
`ntr-un proiect care prive[te `ntreaga carte m\car de anvergura celui care a c`t plafonul minim practicat `n 2005, ca daune interese pentru neexecutarea
industrie editorial\“, a sus]inut Ioan fost la Teatrul Na]ional din Bucure[ti iar chiria negociat\, cu sprijinul sub- obliga]iilor asumate de expozant prin
Cu ce sume s-a angajat Ministerul
Onisei. ~n cele din urm\, la `nceputul („Bookarest“ – n.r.). Pe de alt\ parte, stan]ial al MCC, `ntre AER [i Ro- acceptarea condi]iilor prezentului regu- Culturii s\ contribuie la organiza-
lunii martie s-a semnat un protocol `n noiembrie, AER-ul a venit la MCC mexpo a fost de 10 euro pe metru p\- lament, chiar [i `n cazul reatribuirii rea „Bookfest“?
`ntre AER, celelalte asocia]ii [i MCC cu un proiect de organizare a unui t`rg trat. De aici [i p`n\ la ofertele pe care standului unui alt expozant.“ Este
na]ional de carte. Am examinat proiec- AER le-a f\cut editorilor s-au n\scut aproape de ne`n]eles, este aberant! Cu Este vorba de vreo 2,5 – 3 miliarde de
pentru organizarea „Bookfest“. lei vechi. Aproximativ 80.000 de euro.
Ultimele s\pt\m`ni au adus `ns\ tul [i, dincolo de observa]iile [i propu- suspiciunea, ne`n]elegerea [i lipsa de alte cuvinte, dumneavoastr\ `mi lua]i
noi replici dure `ntre pre[edintele nerile pe care le-am f\cut, am ]inut transparen]\. Pentru c\, pe de o parte, locul care mi-a fost rezervat, pl\ti]i [i
AER, Gabriel Liiceanu, [i secretarul de cont de un aspect foarte important: a- [tim c\ metrul p\trat de stand neame- dumneavoastr\, pl\tesc [i eu, dar eu Dumneavoastr\ spune]i atunci c\
cela c\ `ntre timp elaborasem o ordo- najat ar trebui s\ fie de 10 euro, adic\ r\m`n cu banii lua]i [i f\r\ stand. De ceea ce trebuia s\ fie un ajutor
stat `n MCC Ioan Onisei, pe marginea dat editorilor s-a `ntors `mpotriva
regulamentului de organizare a nan]\ pentru modificarea [i completa- circa 350.000 de lei. Dar, `n corespon- asemenea, se prevede c\, `n cazul `n
MCC...
„Bookfest“ [i a pre]ului pe metru rea Legii 186/2003 privind promovarea den]a trimis\ editorilor, AER cere pen- care plata facturilor nu este realizat\ `n
p\trat stabilit de AER pentru culturii scrise. Actul normativ dore[te tru metrul p\trat de stand neamenajat o termenul stipulat, expozantul `[i pierde Ministerul pare s\ ias\ cel mai prost.
participan]i, pe care Onisei nu s-a tocmai s\ vin\ c`t mai mult `n ajutorul tax\ minim\ de 1,3 milioane de lei. dreptul de a participa la t`rg, `ns\ r\- Doar c\, de fapt, AER-ul este cel care
ferit `n Jurnalul TVR Cultural s\ `l autorilor, editorilor, difuzorilor de car- Deci o diferen]\ substan]ial\. Tot `n m`ne responsabil pentru `ndeplinirea nu a dat curs acestor invita]ii la dialog.
califice drept „oneros“. ~n cadrul te. Am s\ v\ citez un articol din a- protocolul despre care vorbeam se sti- tuturor obliga]iilor de plat\. Adic\, a- {i trebuie s\ v\ spun c\ `n data de 20
conferin]ei de pres\ organizate de ceast\ ordonan]\, despre care eu cred pula faptul c\ profitul realizat de pe ur- vansez, potrivit regulamentului, 30% aprilie am avut o reuniune cu conduce-
AER, Gabriel Liiceanu a anun]at c\ c\ este l\muritor, `n sensul implic\rii ma t`rgului va fi v\rsat `n contul unei din valoarea standului amenajat, pentru rile tuturor asocia]iilor, la care repre-
renun]\ la sprijinul financiar al MCC MCC `n organizarea t`rgului „Book- viitoare organiza]ii non-profit, numit\ c\ a[a vrea AER, [i dac\ nu beneficiez zentan]ii AER au lipsit. Am primit, sub
(de circa 80.000 de euro). fest“: „~n vederea promov\rii produc- provizoriu „Casa C\r]ii“, care ar urma de stand s`nt obligat s\ pl\tesc `n con- semn\tura domnului Liiceanu, o adres\
]iei editoriale, `n bugetul Ministerului s\ organizeze t`rgul anul viitor. Din tinuare p`n\ la integralitatea sumei. Or, prin care m\ anun]a c\, citez, „din

8 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 76, 13-19 MAI 2006


`ntrebarea moarte n-are interviu

Gabriel Liiceanu: Generozit\]ii totale


i s-a r\spuns cu o calomnie `n pres\
Pre[edintele executiv al AER, fost prezen]i [i Ioan Onisei, [i pre[e-
din]i ai altor asocia]ii de editori, veni-
Doina Marian, ne-a rugat s\ turile organizatorului „Bookfest“ re-
inser\m `n locul r\spunsurilor zultate din plata taxelor de participare
promise, urm\toarele r`nduri: de c\tre cei 171 de expozan]i `nscri[i
ajung la circa 142.500 de euro. Chel-
„Doina Marian nu mai face co- tuielile organizatorului s`nt `ns\ de
mentarii `n aceast\ privin]\ (a 216.800 de euro. Deficitul este deci de
t`rgului – n.r.) dec`t dup\ ce 74.300, a ar\tat Gabriel Liiceanu, ca
«Bookfest» se va fi `ncheiat, r\spuns la declara]iile lui Onisei din
26 aprilie, potrivit c\rora „profitul
deoarece fiecare jum\tate de acestui t`rg nu trebuie s\ fie al
or\ care trece este important\ AER-ului, ci al cititorilor [i editori-
pentru organizarea Salonului.“ lor“. Secretarul de stat a spus atunci
c\ exist\ „o diferen]\ foarte mare `ntre
„Nu mai dorim s\ lu\m aceast\ chirie. chiria facturat\ la Romexpo [i ceea ce
Vom `ncerca s\ facem rost de bani din vor pl\ti editorii“, prima sum\ fiind
alt\ parte. Nu se pune problema cre[- de 10 euro pe mp, iar cea de-a doua,
terii chiriei pe metru p\trat pl\tit\ de de 57 de euro pe mp.
expozan]i“, a declarat Gabriel Liiceanu, Gabriel Liiceanu a explicat c\ 10
pre[edintele AER, `ntr-o conferin]\ de euro pe metrul p\trat reprezint\ pre]ul
pres\ desf\[urat\ joi, 4 mai a.c. pentru un spa]iu brut, neamenajat, pe
Pre[edintele AER s-a considerat ca- c`nd pre]ul de 57 de euro pe metrul
lomniat [i jignit de secretarul de stat p\trat se refer\ la un stand standard
Ioan Onisei, care declarase cu o s\p- amenajat.
t\m`n\ `n urm\ c\ AER ar urma s\ „Acest proiect este rodul ideilor
aib\ un profit din organizarea t`rgului, AER, al board-ului asocia]iei [i al
rezultat ca diferen]\ `ntre chiria solici- meu personal, toate venite din dorin]a
tat\ editurilor pe metrul p\trat [i chi- de a face un lucru bun pentru ob[tea
ria pl\tit\ la Romexpo. ~n replic\, Ioan cultural\ din România. Nu am urm\rit
Onisei a declarat c\ celelalte asocia]ii nici o clip\ nimic altceva. Acestei in-
de editori s-au pl`ns la Ministerul Cul- ten]ii de o generozitate total\ i s-a
turii [i Cultelor de lipsa de comunica- r\spuns cu suspiciune [i, `n final, din
re a AER [i de pre]urile solicitate. partea dumneavoastr\ personal, cu o
Potrivit bugetului prezentat de calomnie `n pres\“, i-a spus Gabriel
AER la conferin]a de pres\ la care au Liiceanu secretarului de stat.

p\cate, programul zilei de 20 aprilie nu `mi denumirea pe care domnul Liiceanu a


permite s\ fiu prezent la aceast\ `nt`l-
nire. Membrii Consiliului Director [i
dat-o conferin]ei de pres\ a fost una c`t
se poate de tenden]ioas\: „Este cu pu- „Lumea difuzorilor [i editorilor de carte
din România este dezbinat\“
directorul executiv al asocia]iei nu au tin]\ un parteneriat `ntre AER [i Minis-
putut confirma `nc\ disponibilitatea terul Culturii pentru realizarea Salonu-
particip\rii la `nt`lnire“. AER are un Con- lui «Bookfest» 2006?“. Spre surprinde-
siliu Director destul de larg [i un direc- rea, probabil, a domnului Liiceanu [i a
tor executiv pl\tit ca atare. {i dac\ oa- celor prezen]i, eu am participat la a- De ce e at`t de greu de organizat un t`rg de carte `n Cum vede]i pe viitor rezolvarea acestor probleme?
meni care s`nt intelectuali [i se afl\ `n ceast\ conferin]\ de pres\ tocmai pen- România? {i nu m\ refer neap\rat la aspectele fi-
conducerea altor asocia]ii de editori au Cred c\ pentru a sc\pa de aceste conjuncturi, o s\ orga-
tru c\ noi am `ncercat s\ p\str\m un nanciare.
putut participa la aceast\ reuniune, m-a niz\m o licita]ie, pentru a g\si operatori specializa]i care
echilibru firesc [i legal `ntre operatorii Un t`rg de amploare, un t`rg de carte na]ional ar trebui s\
surprins foarte tare c\ nimeni din par- s\ se ocupe, `n ni[te condi]ii foarte clare, impuse `n caie-
culturali interesa]i de acest t`rg, mai cu
tea AER nu a fost prezent. Eu cred c\ fie un lucru firesc. Dar, la noi, lumea difuzorilor [i edito- tul de sarcini, de organizarea t`rgului. Ministerul nu va fi
seam\ c\ am fost, la un moment dat,
AER nu a fost prezent pentru c\ nu era rilor de carte din România este dezbinat\. Exist\ [apte a- el propriu-zis organizatorul, ci doar vom supraveghea con-
acuza]i c\ am avea partipriuri. AER e
capabil, la momentul acela [i nici acum socia]ii de editori, ceea ce este un caz unic `n Europa. Dac\ tractul c`[tigat la licita]ie de orice editor care dore[te s\
cea mai mare asocia]ie de editori din
nu pare, s\ dea toate explica]iile nece- ar fi o uniune a acestora, am avea un interlocutor clar, co- participe.
România, dar nu este nici corect, nici
sare. La ultima conferin]\ de pres\ (de erent, credibil, mult mai eficace. Iat\: avem un interlocu-
legal, din punctul nostru de vedere, s\
joi, 4 mai a.c., ultima `nainte de acest tor clar `n UNITER [i am f\cut Festivalul Na]ional de Tea-
ignori opiniile celorlalte asocia]ii.
interviu – n.r.) organizat\ de domnul tru, care sper\m c\ anul acesta va deveni un festival cu
Liiceanu, a fost pentru prima oar\ c`nd
Mai este timp pentru o bun\ orga- participare interna]ional\, avem un interlocutor `n Uniu-
s-a prezentat o schem\ de amenajare a
t`rgului [i c`nd s-au dat unele dintre ex- nizare a t`rgului, av`nd `n vedere nea Scriitorilor [i particip\m la „Zile [i Nop]i de Litera-
plica]iile ce trebuiau date editorilor.
c\ acesta ar trebui s\ aib\ loc `n tur\“ la Neptun. Pe de alt\ parte, mi-am adus aminte de o
iunie? vorb\ de spirit atribuit\ actorului Gheorghe Dinic\, care
De ce nu a]i l\murit aceste aspec- Regret foarte sincer c\ s-a `nt`mplat ar fi spus:„}ar\ mic\, valori multe, scaune pu]ine“. Mi-e
te pe alte c\i [i a]i ie[it `n public? ceea ce s-a `nt`mplat. Dar spun foarte team\ c\ mai degrab\ aici e vorba despre oameni cu orgo-
Eu public nu m-am exprimat dec`t `n r\spicat, fiind `n posesia tuturor docu- lii accentuate, care vor s\ fie un fel de [efi peste tot felul
urma protestelor pe care le-am primit mentelor cu care pot s\ probez acest lu- de asocia]ii [i societ\]i, pun`nd deasupra interesului edito-
la MCC [i dup\ reuniunea din data de cru, c\ MCC a `ncercat s\ `[i fac\ da- rilor [i cititorilor orgoliile personale.
20 aprilie, la care nimeni din partea toria [i r\m`ne deschis s\ colaboreze la
AER nu a fost prezent. Eu cred c\ am „Bookfest“. Eu sper c\ domnul Liicea- Care este rostul `nfiin]\rii unei noi societ\]i, „Casa
fost `n limite respectabile [i rezonabile. nu nu se va apuca s\ se foloseasc\ de C\r]ii“?
{i spuneam c\ unii editori se pl`ng de tot ce s-a `nt`mplat ca de un pretext [i
faptul c\ t`rgul s-ar putea s\ fie organi- s\ spun\ c\ nu a mai avut cum s\ orga- Asocia]iile de editori a[a au g`ndit [i au prev\zut acest lu-
© foto: R. Chiru]\

zat `n condi]ii oneroase. Asta l-a deran- nizeze t`rgul din cauza noastr\, `n con- cru `n protocolul deja amintit. Rostul acestei noi societ\]i
jat pe domnul Liiceanu, care a luat toa- di]iile `n care deja se `ncearc\ scoaterea era tocmai ca `n viitor s\ existe o singur\ organiza]ie, rodul
te aceste lucruri la modul personal. Iar noastr\ ca vinova]i pentru neputin]a, colabor\rii tuturor, care s\ se ocupe de organizarea t`r-
conferin]a de pres\, la care am fost [i lipsa de dialog [i orgoliile nem\surate gului. Dar acum nu [tiu dac\ sub auspiciile „Casei C\r]ii“
eu prezent, a debutat `ntr-o atmosfer\ ale celor care ar fi trebuit s\ se implice se vor g\si [i meseria[ii necesari s\ lucreze efectiv.
de tribunal al poporului. De altfel, [i direct.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 76, 13-19 MAI 2006 9


dosar
dosar prob\ scris\

Partea a doua a dezbaterii

Muzeele –
mai mult
dec`t istorie
la conserv\?
Potrivit statisticilor recent difuzate de Centrul de Studii [i Cercet\ri `n
Domeniul Culturii (CSCDC), peste 60% din popula]ia României nu intr\
niciodat\ `n muzee sau la expozi]ii, iar 50% dintre români nu au vizitat
nici un muzeu `n ultimele 12 luni.
Profilul vizitatorului de muzee, a[a cum reiese din Barometrul
cultural realizat de acela[i Centru, arat\ astfel: femeie, din mediul
urban, cu v`rsta cuprins\ `ntre 21 [i 30 de ani, absolvent\ de studii
postuniversitare. Celelalte categorii de popula]ie reprezint\ practic un
public nesemnificativ.
„Suplimentul de cultur\“ a adresat speciali[tilor o serie de `ntreb\ri:
S`nt muzeele ni[te institu]ii perimate? Care crede]i c\ s`nt problemele
cele mai acute cu care se confrunt\ muzeele ast\zi? Au acestea o
problem\ de adaptare la cerin]ele societ\]ii contemporane? Ce crede]i
c\ ar trebui schimbat la expozi]iile permanente din muzeele de istorie
[i art\, care, potrivit acelora[i statistici ale CSCDC, au un public [i
mai restr`ns (`ntre 5 [i 15% din totalul vizitatorilor de muzee) dec`t
cel al muzeelor de [tiin]ele naturii, respectiv dec`t muzeul satului?
Ce mai reprezint\ „cultura de muzeu“ [i care s`nt perspectivele
acesteia? ~[i `ndeplinesc muzeele rolul de institu]ii de cercetare
[tiin]ific\? Cu un astfel de prezent, care este viitorul muzeelor
din România?

Dosar realizat de Adrian Cioflânc\ [i Emilia Chiscop

Ideea c\ istoria nu mai are audien]a de alt\dat\ este fals\


Muzeul `nt`rzie pu]in timpul, pentru ca noi s\ `l ne par inaccesibile [i arogante, greu de imaginat [i concertele din arealul s\u neafec- rilor, la dispozi]ia c\rora s`nt puse hai-
t`ndu-i seriozitatea, menirea, prestigiul. ne, arme [i m`nc\ruri din epoc\. Evi-
ajungem uneori din urm\. Perceput\ `ns\ drept [i de `n]eles. Muzeul intimideaz\, f\c`ndu-i pe Marile muzee instruiesc cu aerul c\ ne dent, pu]ine muzee `[i pot permite a[a
civiliza]ie a vitrinelor, aceast\ institu]ie nu mai are oameni s\ se simt\ incul]i, s\ `l ocoleasc\. {i nu distreaz\, d`nd vizitatorului impresia ceva, esen]ial\ nefiind „re]eta“, ci dis-
ocazia de a se face popular\. Ne pune doar `n fa]a este o reac]ie exagerat\: oricare dintre noi ar c\ se folosesc de cuno[tin]ele lui, de ponibilitatea noastr\ de a cultiva senti-
ceea ce el [tie deja de la [coal\. Cu alte
unor trecuturi expirate, care nu mai spun mare evita, `n mod instinctual, acele locuri unde s-ar cuvinte, `l ajut\ pe individ s\ `[i aduc\ mentul de „alt\dat\“.
lucru. Prin rigiditatea punerii lor `n scen\, acestea sim]i `n plus, umilit. aminte [i, totodat\, s\ capete o mai bu- Ne preocup\ excesiv ap\rarea patri-
n\ p\rere despre propria persoan\. Stra- moniului, nu valorificarea lui, men]i-
C\t\lina [i Andi Mihalache, voie `ntr-un muzeu. De altfel, mul]i Nimeni nu mai vrea ast\zi tegiile de asemenea factur\ pot fi eti- n`nd muzeul `n situa]ia [tiut\: o co-
dintre ei apar]in`nd categoriilor „defa- chetate `n fel [i chip, ca reality history, lec]ie de posterit\]i uzate, ]inute `n via-
cercet\tori la s\ `mp\ieze istoria
vorizate“, no]iunea de timp liber nici nu cultur\ pop sau showbiz, dar cu sigu- ]\ cu mult\ cheltuial\. Or, neadunate
Institutul de Istorie exist\. Ideea c\ istoria nu mai are audien]a de ran]\ c\ ele mai dau o [ans\ culturii, `ntr-o poveste, r\m\[i]ele nu mai fasci-
„A.D. Xenopol“ Ia[i De obicei, localnicii nu `[i petrec alt\dat\ este complet fals\. Nu au fali- care poate fi receptat\ cu relaxare, `ntr-o neaz\. Dimpotriv\, ne deprim\, deoa-
weekend-ul la muzeu [i nu `[i `nt`lnesc mentat dec`t vechile modalit\]i de re- manier\ ludic\, mai pu]in grav\. De
Muzeul nostru este acea institu]ie care ceptare (cartea, [coala, comemorarea), rece au un iz de sf`r[it [i de `nfr`ngere.
exemplu, muzeele americane `n aer li-
prietenii acolo. Pu]inii curio[i s`nt, `n dar au ap\rut altele, care ne dau sen- Nimeni nu mai vrea ast\zi s\ `mp\ieze
adun\ obiecte de pre], risc`nd s\ con- ber [i-au atras clien]ii, `ntr-o prim\
funde raritatea cu valoarea [i vechimea general, str\ini de con]inutul muzeului, za]ia c\ o pot transmite „`n direct“ (fil- etap\, cu ajutorul angaja]ilor care, istoria, ci s\ i se dea iluzia c\ mai poa-
cu originalitatea. De vreme ce mai are de ora[ul care `l g\zduie[te. mul, calculatorul). ~n cazul muzeului, `mbr\ca]i corespunz\tor, mimau scene te participa la ea. Ne displace a[adar
[i acum destui fani, am spune c\ este Tr\ind `ntr-un cotidian al minutelor e suficient s\ accept\m c\ oamenii nu de via]\ din alte vremuri. Vizionarea tot ce poart\ amprenta definitivului [i
neactualizat, nu perimat. [i secundelor, ace[tia vin de departe, `[i pot `nsu[i timpul la modul concret, istoriei a devenit la un moment dat in- ne calmeaz\ numai virtualul, pentru
Deocamdat\, pe primul plan nu se tocmai pentru a g\si [i consuma un alt dar `[i doresc asta, folosindu-se, dese- suficient\, trec`ndu-se, `ntr-o a doua simplul motiv c\ nu e „pe bune“, c\ e
timp, m\surat `n secole. Iar „familiari- ori, de obiecte sau m\car de imaginile etap\, la retr\irea ei, adic\ la impli- revocabil. Iar muzeul se `nscrie perfect
afl\ omul, ci inventarul, procesul-ver-
tatea“ lor fa]\ de asemenea durate nu lor. Din ve[nica tenta]ie de a atinge ex- carea vizitatorului `n reconstituirea unui `n acest regim al imagina]iei. El ne
bal, gestiunea. Ca s\ nu stric\m re- ponatele, deducem nevoia de contact ev oarecare. Ceva ecouri sesiz\m [i `n
gulile casei, prefer\m un vizitator so- constituie o `mpietate, un semn al igno- poate furniza timpuri de prob\, regre-
direct cu trecutul, inten]ia turistului de România, o mostr\ de „istorie vivant\“
bru, nu prea curios, cu lec]iile `nv\]ate ran]ei: s`ntem dezinvol]i numai cu tim- a lua cu el c`te ceva din ceea ce vede, fiind expozi]ia „Carol I [i armata ro- siuni experimentale [i identit\]i provi-
de acas\. Nu avem o ofert\ pentru in- pul altora, gust`nd pe `ndelete doar pentru amintirile de mai t`rziu. mân\, 1866-1914“, anun]at\ de Muze- zorii, d\ruindu-ne cea mai r`vnit\ din-
dividul „comun“, ceea ce face ca pu- epoci apuse, de care nu s`ntem respon- Peste tot `n Occident, muzeul face ul Militar Na]ional pentru luna mai tre libert\]i: aceea de a ne alege noi `n-
]ini oameni obi[nui]i s\ intre de bun\- sabili. cas\ bun\ cu ideea de loisir, cafenelele 2006. Manifestarea se adreseaz\ tine- [ine contemporanii.

10 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 76, 13-19 MAI 2006


prob\ scris\ dosar
Ruptura de trecutul
viu al unei comunit\]i
Pare destul de u[or de observat c\ un muzeu este mai pu]in o institu]ie de cercetare
(chiar dac\ marile muzee ale lumii fac aceasta, de o manier\ sau alta!), c`t una de
tezaurizare a mo[tenirii culturale, precum [i de educare a membrilor comunit\]ii `n
raport cu aceasta, ca parte a efortului de transmisiune a mo[tenirii culturale de la o
genera]ie la alta, dar [i a educa]iei publice `n general. De aceea, cred c\ `nainte de a
vorbi despre o criz\ a muzeului `n sine, respectiv, a felului `n care este administrat
un muzeu (de la gestiunea patrimoniului existent [i recuperarea celui virtual la felul
`n care acesta este pus `n valoare), a[ vorbi despre respectul nostru pentru aceast\
mo[tenire cultural\, oricare ar fi ea, precum [i despre lipsa dramatic\ de interes
pentru sine, a românilor, ca subiec]i culturali.

Florea Ioncioaia, istoric, zeu era legat profund de cultura statu-


lui opresiv, ca [i de iluziile c\ut\rii iden-
Universitatea „Al.I. Cuza“ Ia[i
tit\]ii `ntr-un trecut na]ionalizat. El ne
Ar trebui s\ vedem muzeul a[adar ca o vorbea despre o cultur\ osificat\, pentru
problem\ cultural\ mai important\ de- care creativitatea uman\ este redus\ la
c`t institu]ia ca atare. Poate ca un soi de un patrimoniu cvasi-material, anonim
metafor\ privind rela]ia unei comuni- [i fatalmente genial.
t\]i cu patrimoniul s\u, precum [i cu
valorile culturale `n general. A merge
la un muzeu implic\ o anume op]iune Mai important\ mi se pare
de via]\: a plasa muzeul, [i implicit atitudinea indivizilor [i
patrimoniul, `n centrul vie]ii tale intelec- a comunit\]ii
tuale. Este vorba aici, pe de o parte,
despre reflexul de a vizita acel spa]iu Probabil `ns\ c\ marea problem\ a aces-
instituit ca atare, iar pe de alta, despre tui tip de muzeu era ruptura sa de cul-
capacitatea ([i cultivarea acesteia!) de tura ambiant\: de ceea ce am putea
a `n]elege un muzeu, de a-l semnifica numi trecutul viu al unei comunit\]i.
social. Aceasta `ntruc`t orice muzeu este Muzeul ora[ului Br\ila nu vorbea de-
un „obiect etnologic“: vorbe[te despre spre trecutul comunit\]ii locale, sau nu
o lume care nu mai exist\, dar `n raport `n principal, ci despre contribu]ia Br\-
cu care ne afl\m `ntr-o postur\ de u- ilei la glorioasa nara]iune biografic\ a
cenici. Partidului [i Statului. De aceea, fie [i
Din aceast\ perspectiv\, `mi pare c\ incon[tient, br\ilenii sau oricare alt\
lumea noastr\ nu a dep\[it `nc\ mo- comunitate local\ din România nu ata-
mentul de impas care a `nsemnat tre- [au muzeului dec`t o func]ie propagan- dezer]iunea a fost instantanee [i `n mas\. Cuza Vod\, pentru care se a[teapt\ un acestora. Sentimentul de culpabilitate.
cerea brusc\ de la dresajul totalitar la distic\, `n oricare sens am `n]elege Iar aceasta se vede poate mai pu]in `n cutremur salvator etc. Voluntariatul [i entuziasmul. Nu s`nt
educa]ia de tip democratic, care presu- acest cuv`nt. Ei nu erau `ndemna]i s\ se muzee, oric`t de goale ar fi acestea, c`t ~mi este greu s\ spun cum se poate nici optimist, nici sceptic `n aceast\
pune participarea voluntar\ a subiectu- proiecteze `n acest trecut [i s\ `ncerce `n spa]iul public `n general, respectiv `n ie[i din aceast\ schem\. Putem apela privin]\. Vestea (par]ial) bun\ este c\
lui [i posibilitatea alegerii. Ne amintim s\-l protejeze atunci c`nd muzeul `n lipsa de grij\ pentru trecutul din jurul din nou la autorit\]i [i administra]ie. muzeul a devenit parte a culturii de di-
cu to]ii de ternele vizite obligatorii din sine nu o putea face. nostru. Ie[enii [tiu c\ vorbesc de Biser- Din punctul meu de vedere, a[ prefera vertisment, ceea ce ne oblig\ s\ lu\m
copil\rie prin muzeele tovar\[ului Cea- De aceea, `n momentul `n care re- ica Armean\, `n stare de ruin\ pe- s\ le ignor. Cel pu]in pentru discu]ia de act de importan]a sa, fie [i comercial\.
u[escu: lec]ii de patriotism totalitar [i la]ionarea la acest tip de muzeu nu a riculoas\, de Crucea lui Feren], trans- fa]\. Mai important\ mi se pare atitu- Vestea (par]ial) proast\ ar fi c\ este
de legitimare dinastic\. Acest tip de mu- mai fost sprijinit\ de statul totalitar, format\ `n spa]iu industrial, de strada dinea indivizilor [i a comunit\]ii. Furia vorba despre muzeele [i cultura altora.

De ce este nevoie de un „nou tip de muzeu“


Muzeografia româneasc\ nu mai Mirela Cre]u, Muzeul cem“ efecte asupra „cititorului de ia folos dintr-o `nt`lnire; s\ fie cel
poate fi exprimat\ `n epitete, ci expozi]ie“. ce culege.
de Etnografie Universal\ Prin expozi]ie se `n]elege „o for- Obiectul trebuie ar\tat, mesajul
trebuie prezentat\ `n termeni ca: „Franz Binder“, Sibiu m\ de comunicare a unei informa]ii trebuie s\ fie hai s\ vezi, hai s\ pri-
„metod\“, „concep]ie“,
~n prezent, noul discurs muzeologic complexe [i specializate `n acela[i ve[ti ceea ce a apar]inut trecutului
„cauzalitate“. Plec`nd de la [i ]i-a r\mas ]ie mo[tenire – ce gest
este `ncercarea de a de(re)construi. timp, folosind drept mijloc de comu-
conjunc]ia ac]iunii prezente cu `]i asumi fa]\ de EL, M\ria Sa o-
O asemenea confruntare implic\ `ns\ nicare expunerea ordonat\ a obiecte-
obiectul trecut al acestei ac]iuni, o recunoa[tere a limitelor [i puteri- biectul – `l p\strezi sau `l arunci, `l
lor [i imaginilor, de o schem\ adec-
subliniem c\ discursul muzeografic lor proprii. Intervine [i noua di- vat\ scopului comunic\rii“ – este una `n]elegi sau `l distrugi.
de p`n\ `n 1989 se apropia, prin lem\ a vizitatorului – muzeograful dintre defini]iile date de Radu Flo- Inten]ion\m s\ a[ez\m expozi-
rela]ia privilegiat\ pe care a avut-o „descoper\“ sau „inventeaz\“ mo- rescu `n Cursul de bazele muzeologiei. ]iile sub sintagma educa]iei `n spi-
cu fic]iunea, de fuziunea delul de nara]iune pe care `l folo- ritul tradi]iei culturale.
postmodern\ dintre fapt [i se[te. A comenta `nseamn\ a admite, Aceast\ abordare este o necesi-
imagina]ie. Infla]ia de observa]ii [i prin defini]ie, un surplus al semni- Muzeul viu tate datorit\ structurii expozi]ionale
detalii, obsesia exactit\]ii au uneori ficatului fa]\ de semnificant, un rest Ceea ce vrem s\ realiz\m este un vii implicat\ de prezen]a me[terilor
efecte contrare, d`nd realului neformulat al g`ndirii pe care lim- muzeu ce m\rturise[te despre me- `nso]i]i de „ucenicii“ lor [i impera-
bajul `l las\ `n umbr\. Interpretarea moria obiectului [i memoria noas- tivelor muzeologiei secolului XXI:
contururi halucinante. Muzeograful
nu mai trebuie privit\ ca o reg\sire tr\. Este un „muzeu-[coal\“, dar – s\ cunoa[tem [i s\ satisfacem
era doar un „arheolog al nevoile vizitatorului (cel modern,
a unui adev\r sau ca o atribuire de nu unul plin de etichete explicative,
trecutului“, `ns\rcinat s\ scoat\ la sens, ci ca evaluare a pluralit\]ii „absent“, venit ca participant la
suprafa]\ r\m\[i]ele [i s\ le ci cel care-l `nva]\ pe omul actual
textului expozi]ional. via]a monden\ [i cel ce caut\
asambleze `n „muzeul cunoa[terii drumul spre acas\, drumul spre recu-
Noi, muzeografii de ast\zi, c\u- valoarea [i se caut\ pe sine);
moderne“. Se `ncerca astfel perarea sinelui, a inimii [i sufletului – s\ expunem patrimoniul material
t\m `n fiecare obiect (sau bun cul-
crearea unei imagini prin s\u. [i imaterial;
tural – cum este denumit `n limba-
jul de specialitate) ceea ce autorul a Acest muzeu te `ndeamn\ s\ pri- – s\ dep\[im limitele „muzeului
`nregistrarea „obiectiv\ [i
vrut s\ spun\, f\r\ a refuza s\ g\- ve[ti sau s\ `nve]i s\ prive[ti at`t conserv\“, suger`nd paradigma
dezinteresat\“ a trecutului, a unui
sim ceea ce obiectul m\rturise[te, ceea ce se vede, c`t [i ceea ce as- „muzeului viu“;
„a fost“ ce nu trebuie nici cunde un obiect. Drumul spre un
`nl\turat, nici evitat sau controlat, independent de inten]iile creatoru- – s\ transfigur\m sala de expozi]ie
lui s\u. Pentru noi, obiectele s`nt astfel de muzeu este foarte dificil, clasic\, conven]ional\, `ntr-o
ci trebuia s\ se ajung\ la „o este un „adev\rat traseu ini]iatic“ `n
cuvinte pe care le abord\m nu ca agora (spa]iu public al dialogu-
`n]elegere“ cu el. Construirea care conteaz\ atitudinea fa]\ de o- lui cultural [i social dintre vi-
unit\]i singulare, ci `n secven]e, ca
nara]iunilor sau explica]iilor un discurs. Expozi]ia devine un mod biect, puterea noastr\ de a ne de- zitatori [i creatorii autentici,
muzeografice se f\cea pornind de de organizare a faptelor pe care le ta[a de propriile cli[ee. ~ntr-o lume vii, originali, ai valorilor artis-
la reprezent\ri ale trecutului, de la comunic\m: select\m anumite as- confuz\, Muzeul `[i caut\ un stil tice [i culturale din satul româ-
„urmele“ sale – documente, pecte, le valoriz\m, le prezent\m propriu `n care publicul s\ devin\ nesc contemporan); ceva care
m\rturii, materiale de arhiv\ etc. `ntr-o ordine, astfel `nc`t s\ „produ- partenerul nostru; s\ devin\ cel ce deschide/ `nchide, ca un iv\r.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 76, 13-19 MAI 2006 11 actualitate


actualitate ordinea de zi
Hamlet-ul israelian prezentat `n cadrul Festivalului Shakespeare
De la Tel Aviv la Constan]a prin Port Said
Pe 6 mai, Teatrul Cameri din Tel
Aviv a prezentat pe scena
Hamlet, contemporanul nostru
Na]ionalului bucure[tean unul
dintre cele mai importante Hamlet se plimb\ ascult`nd muzic\ la walkman, Ofelia face
karaoke, iar Fortinbras tocmai a venit dintr-un raid prin F`[ia
spectacole programate `n cadrul Gaza. Hamlet de Tel Aviv este un adolescent rebel, nevrotic,
Festivalului Interna]ional numit de presa din Israel the hottest new kid on the block.
Shakespeare. Hamlet a fost distins
Oana Stoica
luna trecut\ cu cinci premii ale
Modernizarea textelor clasice este una dintre problemele tea-
Academiei de Teatru din Israel: cel trului contemporan. Reu[itele s`nt pu]ine, de obicei este vor-
mai bun spectacol, cel mai bun ba despre o actualizare for]at\. ~n spectacolul Teatrului Cameri,
regizor (Omri Nitzan), cel mai bun textul shakespearian beneficiaz\ de o traducere alert\ din care
dispare at`t proverbiala nehot\r`re hamletian\, dar [i parte
actor (Itay Tiran), cea mai bun\ bun\ din filosofia piesei, f\r\ a se strica deloc substan]a textu-
traducere (T. Carmi [i Dan lui. E o poveste ritmat\ despre conflictul dintre genera]ii, `ntre
Almagor) [i cele mai bune lumini p\rin]i [i copii, `n care Hamlet [i Ofelia s`nt ni[te adolescen]i
rebeli ale c\ror repere, `nc\ fragile, nefundamentate, s`nt arun-
(Keren Granek). cate `n aer. Hamlet nu a[teapt\, nu filosofeaz\, ci ac]ioneaz\
Hamlet ar fi trebuit s\ se joace pentru a rezolva o problem\ politic\. Melancolia este `nlocuit\
pe 3 mai [i la Craiova, dar pentru de furie tradus\ printr-o ironie continu\, verbal\, muzical\ chiar,
dar mai ales la nivelul gesturilor, al mimicii, al atitudinii. Hamlet
c\ decorurile au ajuns din gre[eal\ nu e nebun, e fi]os, mimetic-ironic, are mofturi de teenager.
de la Tel Aviv la Port Said, `n loc de Magneticul Itay Tiran dispune at`t de un talent dramatic ex-
Constan]a, a fost anulat. cep]ional, c`t [i de abilit\]i muzicale (c`nt\ cu virtuozitate la pian
Mozart, Beethoven, Bizet) [i aptitudini coregrafice. E perma-
„Suplimentul de cultur\“ v\ ofer\ nent preg\tit s\ r\stoarne lumea cu tupeul tinere]ii pubere, dar
dou\ cronici ale spectacolului are timp [i s\-i ia la mi[to pe to]i, totul la un metru de spec-
realizate de Mihaela Michailov [i tatori sau chiar pe genunchii acestora, infect`ndu-i cu energie.
Fierberea o ascunde sub masca unei nervozit\]i cinice. Idolul
Oana Stoica.
s\u? Tat\l, cu nimic mai presus dec`t unchiul uciga[, ceea ce
duce la interpretarea lui Claudius [i a Fantomei de c\tre a-

Petale din gloan]e


]iuni. Pentru c\ Hamlet face, mai dent fa]a. Danemarca e un show cela[i actor, Gil Frank. Abil, alunecos, gargarist, carismatic,
mult dec`t g`nde[te, iar atunci mortal. Claudius atac\ [i z`mbe[te mereu, f\r\ s\ piard\ vreodat\
c`nd ezit\, cu ochii injecta]i [i Referirile la spa]iul politic controlul. C`nd totul se n\ruie, are capacitatea de a `ncerca o
z`mbetul cinic seduc\tor, se pre- israelian, la confrunt\rile arma- ultim\ stratagem\, agit\ steagul alb `ntr-o tentativ\ grotesc\
g\te[te de atac. E ca un animal te iminente s`nt perfect asumate de a se salva. Fragil\ [i inocent\, Ofelia, copilul-femeie, pierde
Hamlet seam\n\ cu Micul Prin]. Numai c\ `[i `n cu[c\, incendiat de furie [i tot `n scurt timp [i g\se[te un singur vinovat pentru asta, r\z-
de vreme ce totul st\ sub semnul
exprim\ mult mai exploziv revolta [i poart\ `n loc de ros de o r\zbunare pe care nu sf`r[itului. Modernitatea specta-
boiul. Cu min]ile r\t\cite (deprimat\, am spune), ia gloan]ele
din arma fratelui ei [i le ofer\ drept flori de nu-m\-uita. Polo-
pelerin\ o hain\ neagr\ cu glug\. Cuvintele [i cu]itul poate s\ nu o comit\. Hamlet e colului vine din turbulen]a dra-
nius, excelent portretizat ca majordom regal, Laertes, `nrolat din
addicted to action. F\r\ `ndoia- matic\ pe care o surprinde, din
pe care `l ]ine `n m`n\ toac\ dezordinea din l\, ac]iunea crimei [i crima ac- muzicalitatea (disco, muzic\ cla-
teribilism `n armat\, [i Fortinbras, un militar rudimentar care
Danemarca. The word is the sword. Hamletul ]iunii ancoreaz\ frica [i vina sic\) tensionat\ ca rupere de
se instaleaz\ f\r\ scrupule cuceritor pe `nc\ un teritoriu, d`nd
rezisten]ei la t\cere, pe care fie- cu indiferen]\ la o parte le[ul lui Hamlet de pe tron, s`nt `n-
israelienilor e un motor la tura]ie maxim\ `ntr-o ritm, `ncheiat\ cu sunetul meta- semnele unei lumi `n care r\zboiul e parte din via]\. E Israel
care gest al actorului israelian o lic al spadelor `ncle[tate.
discotec\ a crimei organizate. Nimic melancolic, surp\ din r\d\cini. Hamlet or- Hamlet e un spectacol rota-
[i e lumea `ntreag\, amenin]at\ de terorismul universal. „S`n-
nimic static, ci doar filosofie a ac]iunii, golit\ `ns\ chestreaz\ tot concertul dev\l- tiv, `n care perspectiva unghiului
te]i martori“, spune Hamlet la final [i cuvintele nu sun\ deloc
pre]ios, pentru c\ regizorul Omri Nitzan schimb\ perspectiva
m\[iei unei lumi care se clo-
inten]ionat de orice g`ndirism. Direct\, acid\ [i neaz\ din obsesia puterii. C`nt\
din care prive[ti se schimb\ per- spectatorilor, mut\ ac]iunea `n mijlocul [i `n jurul acestora [i `i
manent. Relativizarea sensurilor
frontal\ ca un pumnal. Hamlet nu e nebun, e la pian Oda bucuriei, `n timp ce puse `n discu]ie ajunge s\ fie ex-
pune pe scaune rotative spre a se putea mi[ca dup\ jocul ac-
torilor. Astfel, implicarea publicului e mai mare, jocul actorilor,
ireprimabil furios [i are [i de ce. regele [i regina privesc `nm\r- trem\ [i de fiecare dat\ e sur- mai puternic, iar senza]ia c\ se `nt`mpl\ acum, aici, nou\ este
muri]i cursa de balet grotesc `n
prins\ din alt centru de greutate cu at`t mai vie.
Mihaela Michailov care s`ntem de obicei obi[nui]i. care s`nt prin[i. Nici un cuv`nt,
al ac]iunii – iatacul reginei, ca-
Interven]iile lui s`nt brutale, ra- doar mi[c\ri de striptease pe
Cheia spectacolului Teatrului mera Ofeliei, cu scrisorile lui
pide, spontane, viscerale, dintr-o care perechea lor din spectacol,
Cameri din Tel Aviv st\ `ntr-o Hamlet prinse de oglind\, tri-
bucat\, perfect asumate. Nebu- actorii performeri ai crimei `m-
replic\. „G`ndirea ne face la[i“, buna l`ng\ care se v\d cele dou\ Teatrul Cameri din Tel Aviv,
nia nu e nici o clip\ narcisist\, bibate de un erotism morbid, le Hamlet de William Shakespeare.
spune la un moment dat Ham- accentueaz\ lasciv. La sf`r[it, tronuri etc. Spectatorii s`nt a[e-
nu e form\ de spectacol, ci ma- Adaptarea [i regia: Omri
let, cenzorul oric\rei melancolii nivela care face s\ curg\ lovi- c`nd regele nu mai poate rezista, za]i pe scaune care se rotesc,
flanc`nd f`[ia de scen\ unde joa- Nitzan.
[i gravit\]i problematizante, cu turile sacadate ale fiec\rei ac- un reflector `i lumineaz\ stri- Scenografia: Ruth Dar.
c\ actorii [i parcurg`nd printr-o
simpl\ `nv`rtire succesiunea fil- Lumini: Keven Granek.
mic\ a spa]iilor. Traseul circular Muzica: Yossi Ben Nun.
al privirii scaneaz\ pe buc\]i ca-
drele coliziunii permanente, de-
cupate de r\zvr\tire [i pasiune.
Ofelia e rebel\ [i candid\ `n a-
cela[i timp, amestec de demen]\
Cu:
[i erotism `n\bu[it. Danseaz\ [i Itay
c`nt\ frenetic cu o disperare Tiran,
care-]i d\ fiori. ~n rochie de mi- Sara von
reas\, cu o privire halucinant\, Schwartze,
`mparte gloan]e `n loc de flori [i Neta Garti,
trage dup\ ea trena mor]ii. {i pe Gil Frank, Itzhak
to]i cei care cred c\ pot s\ scape Heskia, Asaf Pariente, Amir
de ea: Claudius, cerebral [i po- Krief, Aviv Zemer, Alon
sedat p`n\ `n ultima clip\ de bis- Dahan, Yoav Levi, Alon
turiul manipul\rii, Gertrude, re- Dahan, Ezra Dagan, Aviv
gina-fa]ad\, Laertes, blondul cu Zemer, Yoav Levi, Asaf
arm\ automat\. Nimeni nu sca- Goldstein, Noa Cohen, Morris
p\ de t\cerea sf`r[itului. Restul Cohen.
Gertrude, Hamlet [i Claudius , o familie modern\ e poveste.

12 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 76, 13-19 MAI 2006 arta grea


)
arta grea

)
lovitur\ de teatru

SCRISOARE PENTRU MELOMANI


Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga
„Muzica nu trebuie în]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Cu Enescu peste mun]i,


v\i [i oceane
Am z`mbit citind zilele trecute Urbana-Champaign, au [colile [i liceele României,
un anun] de pres\ despre `ntreprins pentru a-l serba pe pentru a populariza Oedipe-ul
plimbarea unui muzicolog Enescu anul trecut, la `mplinirea de la Illinois [i a omagia
bucure[tean prin Statele Unite, a 50 de ani de la moartea lui. {i know-how-ul cultural
sponsorizat de Institutul e bine c\ prima interpretare `n american. Am z`mbit, `n al
Cultural. Muzicologul le prezint\ Statele Unite a operei Oedipe doilea r`nd, fiindc\ `ntr-o
pe film americanilor [i este documentat\ pe film. Am plimbare peste oceane mi s-ar
româno-americanilor ceea ce z`mbit `ns\ fiindc\ `n firea fi p\rut infinit mai normal ca
americani de origine român\, lucrurilor, mai normal ([i util) mi un muzicolog de la Bucure[ti
precum Sherban Lupu [i s-ar fi p\rut ca un turneu s\ proiecteze un film despre
colaboratorii s\i de la muzicologic s\ se fi desf\[urat felul `n care Enescu a fost
Universitatea Illinois din `nt`i peste v\i [i mun]i, prin c`ntat [i serbat la el acas\.

D
ar `i pas\ cuiva cu ade- dintre ei. La fel se `nt`mpl\ lu- n-am auzit `nc\ s\ fi fost pre- martie, c`nd Cophignon a
v\rat de arhivele muzi- crurile [i cu cartea enescian\. zentat `n presa cultural\ româ- fost invitat de Radio France
cale române[ti? Ac]iuni, Inutil s\ le repro[ezi principale- neasc\, except`nd un scurt anun] Musique, la Papier ŕ musi-
plimb\ri [i bani s\ ias\! Am lor edituri române[ti c\ anul tre- la Radio România Muzical. que, pentru o emisiune de
sentimentul, chiar de la dep\rta- cut nu au publicat nimic demn Nu [tiu mare lucru despre popularizare a lui Enescu, am
rea Prag\i, c\ indiferen]a, auto- de a fi tradus [i distribuit `n autorul noii monografii enescie- mai aflat c\ a f\cut studii de fi- „Mi-ar lua `nc\ sute de ani, elegant\ `ncheiere despre soarta
deriziunea s`nt prea ad`nc `n- str\in\tate despre Enescu. Ni- ne. Alain Cophignon este pre- losofie [i [tiin]e politice [i c\ a dac\ a[ putea a[terne pe h`rtie lui George Enescu, pe care ro-
r\d\cinate, pietrificate stalagmi- meni nu le-a oferit ceva, nimeni zentat de Fayard ca formator [i lucrat `n domenii diverse, de la tot ce am `n cap“, scria Enescu mânii, a[ zice, nu trebuie s\-l
tic, imposibil de demontat chiar nu s-a g`ndit din timp la a[a ce- consultant cultural, autor al unei edituri la Internet [i manage- `naintea mor]ii, un Enescu per- „apere“, ci s\-l promoveze `n
de pu]inii bine inten]iona]i. Pro- va, nici m\car la o publicare teze de doctorat, la Universita- mentul cultural. fec]ionist [i ale c\rui idei [i ope- lume. Enescu, conchide auto-
babil c\, nu `nt`mpl\tor, Cara- reactualizat\ a monografiilor tea Panthéon-Sorbonne, intitu- Monografia lui Cophignon re par nu o dat\ `n mod fals a fi rul, ar a[tepta acum „probabil
giale asculta muzic\ la Berlin, viabile p`n\ ast\zi, realizate de lat\ Opera muzical\ a lui Geor- urm\re[te evolu]ia lui Enescu [i fost precedate de ale altora. A- cu `ncredere, de departe, s\-i a-
iar Ploie[tiul a r\mas `n istorie o muzicologie parc\ mai t`n\r\, ge Enescu [i reflec]ia sa asupra `i prezint\ opera `n 14 capitole, lain Cophignon constat\ `n fina- par\ aurora“. S\ sper\m al\turi
mai faimos pentru rivalu]ia lo- mai dinamic\ [i mai entuziast\ destinului. Autorul este [i unul organizate cronologic, [i un lul volumului [i c\ idolul dis- de el... S\ sper\m [i c\ banii In-
cal\, dec`t muzica lui Paul Con- `n urm\ cu c`teva decenii, `n dintre membrii fondatori ai So- Postludiu compus din trei scurte p\rut a fost omagiat. Dar, scrie stitutului Cultural, at`]i c`t exis-
stantinescu. Este adev\rat c\ ci- ciuda regimului criminal. ciet\]ii muzicale franceze Geor- eseuri. Li se adaug\, `n finalul el, „`n ciuda manifest\rilor ofi- t\, vor fi folosi]i [i mai util,
nicii, optimi[tii din fire [i al]ii {i `n cazul acesta ne „sal- ge Enescu. N-am g\sit mare lu- volumului, note copioase, un ciale [i a francofiliei adesea en- pentru a publica [i difuza `n lu-
mizeaz\ cu succes pe o realita- veaz\“ – s\ spun ne spal\ obra- cru ca informa]ie despre Socie- util Catalog al operei muzicale tuziaste a muzicologilor ro- me concertele inedite Enescu,
te. Se va g\si `ntotdeauna prin- zul? – al]ii. La o editur\ de tatea francez\ Enescu, dar am enesciene, cu anii de compozi- mâni, absen]a unei for]e econo- ce a[teapt\, nu [tiu c`t de r\b-
tre str\ini unul care s\ se pasio- prestigiu, cum este cea pari- aflat c\ Alain Cophignon este un ]ie, data edi]iilor publicate [i cea mice suficiente (`ntre altele, `n d\toare, dat\ fiind fragilitatea
neze de cultura noastr\ `n con- zian\ Fayard, [i `ntr-o colec]ie personaj interesat de cultura ro- a primei crea]ii, textele `n limba materie discografic\) [i mai ales discurilor [i a benzilor de mag-
text est-european, s\ se pasione- de prestigiu, cum este cea a mo- mân\ [i c\ a fost autorul pre- francez\ ale liedurilor lui Enes- lipsa de voin]\ politic\ pentru netofon, prin diverse arhive mu-
ze `n cazul de fa]\ de Enescu. nografiilor muzicale, a ap\rut fe]ei, notelor [i al unei cronolo- cu, o ampl\ bibliografie gene- a-[i ap\ra (`nl\untru, `n Europa zicale. Dac\ nu cele din Româ-
Pianistul [i profesorul Ian Hob- acum dou\ luni volumul intitulat gii a c\r]ii lui George B\lan de- ral\, f\r\ preten]ia de a fi ex- [i `n lume) muzicianul ei „na- nia, distruse de vremi [i nep\-
son de la Universitatea Illinois, simplu George Enesco de Alain spre Emil Cioran, ap\rut\ `n 2003 haustiv\, discografia lucr\rilor ]ional“, manifestat\ de o ]ar\ ce sare, cele americane, de exemplu.
organizator `mpreun\ cu Sher- Cophignon*. ~mi st\ pe limb\ la Paris. Teza sa enescian\, con- enesciene [i, separat, cea a in- avea s\ traiasc\ din ce `n ce mai
ban Lupu al manifest\rilor E- s\ `ntreb c`nd va pleca la Paris dus\ de Costin Miereanu, a fost terpretului [i dirijorului [i un la mult `n autarhie, au devenit pa- * Alain Cophignon, Georges
nescu, pe care le vindem a- un muzicolog bucure[tean s\-l sus]inut\ „trčs honorable avec fel de util indice de nume [i tente p`n\ la bulvers\rile politi- Enesco, Fayard, Paris, 2006.
cum... americanilor, este unul v`nd\ francezilor? Eu unul félicitations“, `n anul 2000. ~n opere. ce din 1989“. Transparent\ [i 692 p. + ill

Concursul „Ioan Petru Culianu“, edi]ia a II-a


A doua edi]ie a concursului de debut „Ioan Petru duc\ acela[i motto, precum [i un CV al autoru-
Culianu“ pentru c\r]i de studii [i eseuri organi- lui. Ambele plicuri vor purta men]iunea: „Pentru
zat de Editura Polirom se va desf\[ura `n pe- concursul Ioan Petru Culianu“. Manuscrisele
rioada mai-octombrie 2006. Lucr\rile prezentate nu se `napoiaz\.
trebuie s\ se `nscrie `n domeniile istoria religiilor, ~n anul 2006 vor fi luate `n considera]ie ma-
studii culturale, mentalit\]i, antropologie. Pot nuscrisele sosite `n perioada 15 mai-1 noiembrie
participa [i manuscrise din alte domenii precum a.c. Este de preferat ca manuscrisele s\ con-
[tiin]e socio-umane (psihologie, sociologie, istorie, ]in\ `ntre 200 [i 300 de pagini a c`te 2.000 de
[tiin]e politice, studii de gen, asisten]\ social\),
semne. Manuscrisele vor fi examinate de un
comunicare, rela]ii publice, studii media.
juriu cu aceea[i componen]\ ca la prima edi]ie
Valoarea premiului este de 1.000 de euro,
(Dan Petrescu, Liviu Antonesei, Tereza Culianu
lucr\rile premiate urm`nd a fi publicate de Edi-
tura Polirom. S`nt acceptate `n concurs [i ma- Petrescu, Silviu Lupescu, `n func]ie de manu-
nuscrise ale autorilor care au participat cu ma- scrisele primite urm`nd a fi inclu[i [i speciali[ti
teriale `n volume colective deja publicate. din domeniul respectiv).
Manuscrisele vor fi expediate `n plic, f\r\ Laurea]ii primii edi]ii au fost Adela Toplean
semn\tur\ [i prefa]ate de un motto, pe adresa (premiul I, pentru volumul Pragul [i neantul),
editurii din Ia[i, B-dul Carol nr. 4, C.P. 266, `n Gabriel Troc (Postmodernismul `n antropolo-
format electronic [i print (ambele obligatorii). gia cultural\) [i Liviu Borda[ (Iter in Indiam) ale
~n plic separat, concuren]ii s`nt ruga]i s\ intro- c\ror volume au ap\rut recent la Editura Polirom.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 76, 13-19 MAI 2006 13 fast-food


fast-food fe]e-fe]e

Iulia BLAGA
S\ rezi[ti la „Azucena“ e o misiune
imposibil\
CRONIC| DE FILM

Am mai spus-o, dar tocmai ce, dac\ nu m\ `n[el, anul trecut


a fost proiectat `n Statele Unite,
de aceea o spun [i acum: la o manifestare a diasporei ro-
nu a[ fi scris & vorbit mâne.
despre noua „premier\“ Iar\[i am mai spus-o, [i nu
m\ deranjeaz\ s-o repet – Azuce-
româneasc\ cu Azucena – na nu este un film. ~n cele 105
`ngerul de abanos dac\ ar minute ale sale, scenele de nudi-
fi fost o produc]ie tate abund\. Olimpia Olari intr\
independent\, ca s\ zic `n cadru [i pac!, `n urm\toarele
dou\ secunde `[i scoate tri-
a[a, realizat\ `n afara coul... Apare (la `nceput) Diana
concursului de finan]are Munteanu, dup\ un minut se
organizat de Centrul dezbrac\ [i ea! Nicoleta Luciu
face figur\ de „guest star“, c\ci
Na]ional al Cinematografiei s`nii ei se las\ a[tepta]i [i apar
(C.N.C.). Dar pentru c\ e f\r\ s\ fie anun]a]i. Ea furni-
vorba de bani publici, nu e zeaz\ [i singurele replici la care
posibil s\ omit acest film am reu[it s\ m\ decontractez [i
s\ r`d. ~ntr-un r`nd `i spune gr\-
despre care, de fapt, nu-]i nicerului interpretat de Alin
vine s\ spui nimic. Vorbele Panc c\ e virgin\, ca s\ nu ne
s`nt neputincioase, dar m\ a[tept\m la prostii, dar pe urm\,
st`nd `n cerdac `n vreme ce gr\-
voi str\dui. nicerul urca `n ma[in\, `i arunc\
un „Nu s`nt virgin\!“ plin de
Proiectul lui Mircea Mu- c\ Mircea Mure[an (care a luat, mandare, nu poate st`rni intere- Gr\nicerul e incoruptibil, dar rare pe ]iganc\ [i care confun-
promisiuni.
re[an (scenariu [i re- s\ nu uit\m, `n 1966 Caméra sul publicului dornic de diver- cedeaz\ `n post avansurilor fi- dase persoanele; (...) care ]i-
Am impresia c\ singura fe-
gie) a trecut printr-un d’Or-ul la Cannes pentru R\s- tisment de o anumit\ calitate. icei buliba[ei, pe urm\ `i ce- ganc\ se revolt\ `mpotriva tra-
meie din film care nu se dez-
concurs C.N.C., a brac\ e Cesonia Postelnicu. Cred coala!) a intuit prost preferin]ele Probabil c\ Nicoleta Luciu nu deaz\ de c`te ori are ocazia, de[i di]iei [i, vr`nd s\ ajung\ `n Ita-
fost citit de o co- c\ [i dac\ scenele ar fi fost publicului. Nu c\ acesta [i-ar fi mai e la mod\. la `nceputul filmului avea iubit\; lia, cade `n plasa unui traficant
misie care i-a mai toride [i tot n-ar fi fost `nmul]it a[tept\rile dup\ A doua S\ ne `n]elegem. Filmul nu e (...); o femeie dubioas\ `l atra- de carne vie care o trimite `n
dat OK-ul, a- mai mult\ lume `n s\li. Eu am c\dere a Constantinopolului [i ge (nesexual) f\c`ndu-l s\ `n- Bosnia. Toate personajele, cu ex-
catastrofal pentru c\ are scene
poi a fost rea- v\zut filmul la un cinemato- Sexy Harem Ada-Kaleh, ci c\ g\duie trecerea ilegal\ a frontie- cep]ia eroului, a ]ig\ncii [i a
de nuditate, ci pentru c\ mizea-
lizat `n timp graf specializat pe premiere poate vedea acum acas\ filme de rei de c\tre un grup de „c\rnuri prietenului ucis, dispar cu totul
[i are acum z\ pe ni[te s`ni („regia“ scene-
din centrul Bucure[tiului. adul]i la televizor, pe canale lor las\ mult de dorit) pentru a vii“;(...); din simpatie, c`nd odat\ ce-au ie[it din cadru. Nu
o premi- Num\ram pe degete spec- specializate, 24 de ore din 24. un alt transport, de ast\ dat\ de mai s`nt relevante. S\ mai conti-
er\ tardi- vinde o poveste inexistent\, o in-
tatorii [i-mi erau de ajuns Banda de pe afi[ - „Interzis co- indieni, trece grani]a [i e prins, nui sau v-a]i dat seama c\ e vor-
v\, dup\ dou\ m`ini. M\ g`ndesc piilor sub 14 ani“– nu e o reco- trig\ conceput\ ca la gr\dini]\,
gr\nicerul duce acas\ o t`n\r\ ba despre o poveste trist\ de dra-
personaje palide, capete de idei, (Nicoleta Luciu) pe nume Indi- goste, una care transcende pre-
replici de toat\ jena. S\ `ncerc ra (!?) zis\ [i Doly (sic). De judec\]ile de ras\ sau orice alt
Azucena – `ngerul de abanos, 2004 s\ leg o poveste din aceste cape- ce? Era ud\ [i tu[ea. Dar ea se gen de prejudec\]i, o poveste cu
te de idei care, odat\ `ncepute, dovede[te a fi tot o dubioas\, puternice implica]ii sociale & u-
s`nt l\sate balt\ atunci c`nd nu pentru c\ `l ucide cu o „lovitur\ mane? Z\u, orice comentariu e
Scenariul [i regia Mircea Mure[an, cu: Olimpia Olari,
Alin Panc, Nicoleta Luciu (foto), Diana Munteanu, s`nt f\cute praf, cre`ndu-]i pro- de maestru“ pe prietenul basa- de prisos! Pur [i simplu, acest
Cesonia Postelnicu, {erban Ionescu, {tefan Sileanu bleme `n a c\uta firul epic [i a rabean ({erban Ionescu) al gr\- film e at`t de terifiant, `nc`t `]i ia
reconstitui evenimentele. nicerului, care o iubea cu dispe- maul.

R\zvan }UPA

MUZIC| PE LITERE Gypsy punk sau America dup\ re]ete est-europene


Acordeonul, vioara, bateria [i chitarele electrice s`nt instrumentele de Condus\ de Eugene Hutz, Gogol Bor- clar\ manifestare a globalismului `n seasc\ cel ce vrea s\ `[i p\r\seasc\ pa-
dello `mbin\ muzica Klezmer (amestec muzic\“. Atunci c`nd ascul]i `ns\ piese- tria.
baz\ pentru Gogol Bordello. Trupa care de muzic\ tradi]ional\ evreiasc\ [i so- le de pe albume precum Voi-la Intruder Unele piese ale trupei (al c\rei nu-
adun\ imigran]i ru[i, ucraineni [i israelieni norit\]i `mprumutate din Estul Eu- (`mp\r]ite `n „Movement One – Songs me trimite la literatura rus\) se inspir\
[i-a f\cut un nume `n lumea muzical\ ropei) cu punk-ul. of Immigration in Voi-la Minor“ [i din romanele celebre ale secolului XX.
new-yorkez\ promov`nd un stil pe c`t de Influen]ele muzicale multi- „Movement Two – Optzay Pertruder“, Dup\ modelul impus de Bulgakov `n
ple au atras aten]ia presei, Go- albumul G.B. din 1999) sau Multi Kon- Maestrul [i Margareta, piesa Whispe-
nea[teptat pe at`t de gol Bordello ajung`nd s\ fie tra Culti vs. Irony (2002), `]i dai seama ring of the Blood descrie aventura unui
spectaculos: considerat\ – `n mod c\ este vorba mai degrab\ despre un refugiat din Hutzovina, o ]ar\ slav\ i-
gypsy-punk. paradoxal pentru o globalism anarhic, o antologie de c`n- maginar\, `n care lumea secolului al
trup\ care `[i a- tece care nu ]in cont de sisteme politi- XVII-lea coexist\ cu cea a secolului XX.
sum\ revolta ce ori de grani]e. Mutarea familiei `n vestul Ucrainei –
punk – drept „Cultura este un lucru viu. ~n mo-
dup\ accidentul nuclear de la Cernob`l –
„cea mai mentul `n care nu mai exist\ provoc\ri
l-a f\cut pe Kutz s\ descopere fascinan-
pentru ea, moare. Ca s\ o ]ii `n via]\,
ta muzic\ ]ig\neasc\. „Ajunsesem
trebuie s\ `]i asumi contracultura“, de-
clara pentru „The New York Times“ `ntr-un mediu rural destul de dur, unde
Eugene Hutz, liderul trupei. Lui Euge- totul trebuia f\cut de la zero. }iganii
ne Hutz `i apar]ine [i formularea care f\ceau viori din copacii lovi]i de tr\s-
pe mul]i i-a amuzat: „Pentru ucrai- net. Nimerisem `ntr-o zon\ foarte fer-
neni, revolta fa]\ de politica oficial\ til\ pentru mitologie [i deliruri supra-
este ca sp\latul pe din]i“. naturale“, povestea Kutz.
~ntr-un interviu, liderul trupei de-
scria muzica Gogol Bordello drept „o
„O circumcizie, un botez circumcizie, un botez [i o `nmorm`n-
[i o `nmorm`ntare“ tare, toate la un loc“. Tot el `i explica
Produc\torul primului album Gogol unui jurnalist c\ „de[i unii spun c\
Bordello le-a propus teme ce au fost re- s`ntem un fel de Iggy Pop din vestul
luate [i pe albumele ulterioare – imi- Ucrainei, iar al]ii cred c\ am fi un fel
grantul care trebuie s\ `[i inventeze o de Nick Cave din Iugoslavia, mie mi se
nou\ ]ar\ sau frenezia ob]inerii docu- pare c\ sem\n\m mai degrab\ cu Beatles
mentelor pe care trebuie s\ le folo- din Liverpool“.

14 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 76, 13-19 MAI 2006


fe]e-fe]e fast-food
Cristi NEAGOE (cristineagoe@gmail.com)

SCARA DE BLOG

Cel care hr\ne[te


[i este hr\nit
Cred c\ am descoperit Feeder acum vreo jum\tate de an, poate
mai bine. Arz`nd-o pe Net `n c\utare de pove[ti care s\ m\ sur-
prind\, d\deam peste tot de linkuri c\tre chestia asta „hr\nitoare“,
cu un logo aduc`nd a Pac-Man. Feeder sun\ foarte bine [i foar-
te din alt\ parte, numele se `ntip\re[te rapid `n minte, a[a c\ a-
Ideea de a colecta documente privind proiecte criterii. Au ap\rut arhivele de proiecte artistice tunci c`nd m-am hot\r`t, `ntr-un final, s\ dau click am crezut c\ o
Matei BEJENARU artistice s-a n\scut odat\ cu apari]ia lucr\rilor de contemporane, care constituie, pe de o parte, un s\ ajung pe vreun site din visul american. Dar americanii nu scriu
art\ conceptual\, multe dintre ele neav`nd o form\ important material de studiu pentru teoreticienii [i `n român\ despre ceea ce fac românii.
material\ concret\. Era necesar ca acestea s\ fie practicienii artei, iar pe de alt\ parte, o „materie Feeder e un fel de organ oficial al culturii alternative. Nu prea
ARTE VIZUALE „tezaurizate“ `n fotografii, filme, texte, h\r]i sau prim\“ pentru diferite forme de expozi]ii adresate
exist\ eveniment underground pe care s\ nu-l anun]e. Party-uri
electronice de prin ]ar\, festivaluri obscure pentru cei mai mul]i
schi]e. Galeriile de art\, muzeele [i institu]iile publicului larg. ~n func]ie de conceptele [i criteriile (`ns\ obligatorii pentru al]ii), lans\ri de comics, de carte sau re-
„Vector Art Data Bank“ (VAD) specializate [i-au creat astfel departamente unde de selec]ie, arhivele pot da informa]ii despre un viste, vernisaje de art\ contemporan\, release-uri ale unor label-uri
este un proiect artistic [i de cer- aceste documente au fost organizate dup\ diferite context artistic [i despre o anume perioad\ de timp. virtuale, pasiuni ap\s\toare (Boariu, de pild\, colec]ioneaz\ ima-
cetare dezvoltat sub forma unei gini cu capace de canal), aventuri `n lumea foarte mic\ a designului
curat\ de Marius Babias [i An- social-politice [i culturale regio- Al\turi de arhiva VAD, Aso-
arhive ce documenteaz\ ini]iati- gelika Nollert. Arhiva va fi, de nale, documentarea politicilor cia]ia Vector din Ia[i va lansa, `n cutting edge, gadgeturi [i instrumente minunate prin c`t s`nt de
ve artistice [i institu]ionale din asemenea, reflectat\ `n revista de interconectare a institu]iilor aceast\ var\, un program de re-
inutile, web 2.0, nop]i de clubbing f\r\ Scooter, sport extrem, fo-
Ia[i, Cluj, Bucure[ti, Chi[in\u, „Vector – art\ [i cultur\ `n con- cu cele similare din regiune [i ziden]e artistice la Ia[i, `n ca-
tografie, muzici recente [i demente. Tripuri ale altora puse la us-
Kiev, Sofia, Belgrad, Novi Sad text“ [i la Galeria Vector, at`t din spa]iul occidental, precum drul proiectului „Backyard Re-
cat pe retina ta. Sau, dac\ faci chestii tari, poate tripuri de-ale ta-
etc. ~ntr-o prim\ faz\, arhiva le pe retina altora. Anun]uri care fie te fac s\ ie[i din cas\ rapid,
publica]ia, c`t [i spa]iul expozi- [i studierea comparativ\ a sce- sidency Programme“, adresat fie s\ nu te mai ridici din fa]a calculatorului, alunec`nd din link `n
„Vector Art Data Bank“ va fi ]ional [i educa]ional fiind dou\ nelor artistice regionale. ~n a- arti[tilor din regiune. Proiectul
prezentat\ sub forma unui pro- link.
ini]iative ale Asocia]iei Vector cest fel, arhiva poate constitui de reziden]\ este realizat printr-un Feeder e foarte monden, `[i alege cu grij\ post\rile, nu ar pro-
iect artistic, care va con]ine pro- din Ia[i, `n cadrul unui proiect un element de leg\tur\, un punct parteneriat cu alte dou\ organi- mova niciodat\ chestii care nu intr\ `n target. Pe de alt\ parte, e
iecte reprezentative pentru fie- mai larg dezvoltat sub forma nodal al unei posibile re]ele de za]ii: Kuda.org din Novi Sad, fancy `ntr-un fel relaxat, f\r\ pi[coturi [i recep]ii sclipitoare. Nu o
care dintre contextele men]io- unui Centru de expertiz\ artis- centre artistice regionale, care Serbia, [i Platform Istanbul. ~n s\ trimit\ pe nimeni la Hilton, nici m\car la Paris Hilton, dec`t dac\
nate mai sus, `n cadrul Bienalei tic\ regional\. „Vector Art Data ar facilita cunoa[terea [i schim- acest mod, se va realiza, pe l`ng\ domni[oara se va apuca vreodat\ s\ fac\ grafic\ publicitar\ de
Interna]ionale de Art\ Contem- Bank“ (VAD) `[i propune colec- burile, precum [i realizarea de circuitul informa]ional gestionat st`nga, s\ pun\ visual-uri prin vreun club concept design sau s\
poran\ „Periferic 7: Focussing tarea unor proiecte care reflect\ proiecte comune, fapt aproape de arhiv\, [i mobilitatea arti[ti- organizeze event-uri cu arti[ti interna]ionali printr-o hal\ indus-
Ia[i“ / Procese sociale, sec]iune aspecte relevante ale tranzi]iei inexistent `n prezent. lor [i curatorilor. trial\ dezafectat\.
Func]ion`nd pe motor de blog, Feeder pare s\ aib\ `n spate o
adev\rat\ industrie, un birou plin de oameni care nu dorm nop]ile
{tefan Iordache, „cel mai iubit“ de la TIFF [i care sorteaz\ evenimente pe linia de produc]ie pentru a le pu-
ne apoi `n spa]iul public spre uzufructul \lora care `ntreab\: „Ce-i
Premiul de Excelen]\ al celei de-a cincea edi]ii a Festivalului prin ora[, b\?“. Dar Feeder e, deocamdat\, doar Igu. Un singur
Interna]ional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj va fi acor- om care prime[te prea multe invita]ii.
dat pe 10 iunie actorului {tefan Iordache. Cariera cinematogra- ~ntr-un an [i ceva de c`nd a c\p\tat fa]\ nou\ (fiindc\ exist\,
fic\ a lui {tefan Iordache, `nceput\ `n 1963, cuprinde 25 de ti- de fapt, de vreo doi ani, dar la `nceput a fost foarte cuminte, dedi-
tluri, printre care „Eu s`nt Adam“ [i „Hotel de lux“, `n regia cat c`torva prieteni), blogul lui Igu a ajuns s\ aib\ circa 30.000 de
lui Dan Pi]a, „Cel mai iubit dintre p\m`nteni“, `n regia lui vizitatori unici pe lun\, iar num\rul lor se dubleaz\ la cam patru
luni. Ca [i num\rul evenimentelor interesante de prin ]ar\. La ca-
{erban Marinescu, [i recentul „Faraonul“ de Sini[a Dragin.
re Feeder e aproape mereu partener media, fiindc\ organizato-
Premiul `i va fi `nm`nat actorului la Gala de `nchidere a fes-
rii s`nt con[tien]i de valoarea unei „endors\ri“ din partea lui Igu.
tivalului, a c\rei prim\ parte va fi transmis\ `n direct de Tele-
Feeder e important [i ca arhiv\. Aici se p\streaz\ istoria re-
viziunea Român\ pe 10 iunie, de la ora 18.00, urm`nd ca par-
cent\ a evenimentelor din cultura alternativ\ (primordial vizual\ [i
tea a doua s\ fie difuzat\ pe 11 iunie.
muzical\). O zi petrecut\ pe
~n cadrul Galei, vor fi decernate [i premiul „Best act“
Feeder te poate introduce `n
`ntr-un film autohton prezentat `n cadrul Zilelor Filmului Ro- tem\ f\r\ mari eforturi. Cine,
mânesc, oferit de HBO, [i premiul pentru Cel mai bun film rea- ce face, unde [i cu ce vine
lizat `n cadrul programului „Let’s Go Digital“. nou? Doar c\, deocamdat\,
Lansat anul trecut, workshop-ul „Let’s Go Digital“ va reuni nu exist\ o func]ie avansat\
acum 15 tineri cu v`rsta `ntre 14 [i 18 ani, pasiona]i de cine- de c\utare pe blog, alta dec`t
ma, care vor avea [ansa s\ `nve]e s\ filmeze cu o camer\ digi- cea integrat\ prin Google.
tal\ [i apoi s\ editeze un film cu o durat\ maxim\ de trei mi- Igu are asta `n vedere, pe
nute. Cursan]ii vor fi l`ng\ alte `mbun\t\]iri le-
asista]i, `n perma- gate de u[urin]a navig\rii
nen]\, de profesio- [i, cel mai probabil, de un
ni[ti `n domeniu [i sistem de profitabilitate care
vor `nv\]a s\ folo- s\-i permit\ s\ angajeze
seasc\ echipamente de ul- c`]iva colaboratori. Deocam-
tima or\. dat\, `n afar\ de ni[te invi-
La final, toate ta]ii la event-uri, Igu nu a
cele cinci filme, avut mare lucru de c`[tigat
realizate `n echi- de pe urma blogului s\u
pe de c`te trei, vor fi de succes. Dar lucrurile
prezentate `ntr-o proiec]ie spe- se schimb\ incredibil de
cial\, iar publicul `l va vota pe repede `n Internetul româ-
cel mai bun. nesc.

Colegiul editorial: Rubrici permanente: Adriana Babe]i, Film: Iulia Blaga Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ „Suplimentul de cultur\“ este `nscris
Emilia Chiscop, Florin L\z\rescu, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Teatru: Mihaela Michailov, Oana Stoica 252294 `n Catalogul presei interne la pozi]ia
Brumaru, M\d\lina Cocea, {erban Distribu]ie / Abonamente: 2378.
Lucian Dan Teodorovici Foar]\, Radu Pavel Gheo, Casiana Arte vizuale: Matei Bejenaru
Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333 Pentru abonamente v\ pute]i adresa
Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ Redactor-[ef: Ioni]\, Florin L\z\rescu, Cristi Neagoe, Caricatur\: Lucian Amarii (Jup) Media Distribution S.R.L., tel. 0232/
Ada Milea, Doris Mironescu, Lucian oric\rei Agen]ii Rodipet din ]ar\ sau
George Onofrei Grafic\: Ion Barbu 216112
Proiect realizat de Editura Polirom Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu oric\rui oficiu po[tal.
în colaborare cu „Ziarul de Ia[i“ [i Secretar general de redac]ie: TV: Alex Savitescu Tipar: S.C. Print Multicolor S.R.L., Ia[i
Carte: Lumini]a Marcu, Doris Cititorii din str\in\tate se pot abona
„Gazeta de Sud“. Victor Jalb\ Mironescu, C. Rogozanu, la adresa: export@rodipet.ro.
Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, 0724/
Suplimentul se distribuie gratuit Redactor: Bogdan-Alexandru St\nescu Tarife de abonament:
574355, fax: 0232/ 214111, e-mail: supliment@polirom.ro,
împreun\ cu „Ziarul de Ia[i“. Ana-Maria Onisei Muzic\: Victor Eskenasy, R\zvan }upa http://www.polirom.ro/supliment.html „ 18 lei (180.000) pentru 3 luni
„ 36 lei (360.000) pentru 6 luni
• Potrivit articolului 206 CP, responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului • „Suplimentul de cultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri MEDIAFAX • „ 69 lei (690.000) pentru 12 luni

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 76, 13-19 MAI 2006 15 vedeta culturala


)

)
vedeta culturala

)
)
mediatiza]i [i de[tep]i

Luiza VASILIU Carambolurile existen]ei wilt anice


EN}ICLOPEDIA
ENCARTA
Tom Sharpe a consacrat ratatul simpatic
Papa lor Fermec\torul [i, `n acela[i timp, mereu-`ncurcatul
Wilt (un joc cu termenul din englez\ ne-ar putea
Tom Sharpe a primit `n 1986 Le XXXIII-ème
Grand Prix de l’Humour Noir Xavier Forneret
Papa e mic de statur\ [i are duce cu g`ndul la „wit“ – „`n]elepciune“ [i „umor“,
voce de copil isteric. Vrea s\ nimerite atribute ale personajului `n cauz\) a
se joace de-a v-a]i ascunse-
lea („Cine m\ g\se[te are inaugurat seria romanelor de succes ale lui Tom
dreptul s\-mi m\n`nce [ose- Sharpe. Marele umorist britanic, adept al satirei,
tele!“), `l enerveaz\ c\ iar\[i
vin copiii \ia cu deficien]e
gagului, stilului alert [i `ncurc\turii perpetue
motorii `n vizit\, nu poate s\-i investe[te `n personajul s\u – pe parcursul a patru
sufere. Se ascunde at`t de
bine, `nc`t cardinalul nu-l
romane – at`t elemente autobiografice, c`t [i fantezie
g\se[te la timp pentru slujb\ social\, plas`ndu-l `n posturi penibile, dar definitorii
[i angajeaz\ o sosie, un evreu pentru satirizarea unor aspecte esen]iale ale
din Brooklyn, care nu poate
sta lini[tit, ia microfonul [i societ\]ii `n deriv\. Astfel, lipsa interesului pentru
`ncepe s\ povesteasc\ istorii studiu, mania sexual\, comportamentul deviat, lupta
amuzante cu nevast\-sa,
ca-ntr-un bar din Broadway f\r\ cauz\ [i superficialitatea lumii editoriale s`nt
(faza are un succes teribil, doar c`teva dintre pretextele lui Sharpe.
se vorbe[te despre „un nou
tip de conduc\tor spiritual“). ve[tilor), fie c\ ne trezim cu Wilt
~ntre timp, papa ajunge, din Ana Maria Onisei
-

implicat (desigur, f\r\ voia sa [i


gre[eal\, `ntr-o pivni]\ a Vati- Adept al comicului de situa]ie, tot dintr-o `ncurc\tur\) `n an-
canului, unde sclavi sl\b\- Tom Sharpe `l joac\ pe degete cheta unei crime, fie c\ asist\m
nogi lucreaz\ `ntr-o fabric\ pe Henry Wilt, crea]ia sa cele-
de ostii. Totul se `nt`mpl\ `n
la `ncerc\rile disperate de a-[i
br\, (pre)destinat\ eminamente salva profesia din „ghearele“ u-
Popetown, serialul de ani-
unei soarte crude, ironice. ~l con- nor studen]i dezinteresa]i.
ma]ie pe care MTV Germa-
nia l-a inclus `n grila nou\ de sacr\, cu fiecare roman, drept
exponent al ratatului simpatic,
programe. ~ns\ `nainte ca
prins mereu `n chingile dilema-
Ac]iune [i erotism
primul episod s\ fie difuzat,
catolicii au luat pozi]ie. MTV tice ale profesiei de care este Aparent, Wilt e tipul omului
a `nceput cu o campanie nemul]umit, ale nevestei care `l mediu, cu un bagaj intelectual
agresiv\, chiar `nainte de face nefericit, ale hazardului care decent, `n existen]a c\ruia nu
Pa[te: un Iisus relaxat, co- `l plaseaz\ `n anchetele poli]iei s-ar putea petrece nimic spec-
bor`t de pe cruce, care st\ sau... `n bra]ele unei p\pu[i taculos. Profesor la un colegiu,
pe un fotoliu [i se uit\ la tele- gonflabile. Curios lucru, perso- cu o via]\ de familie `nchegat\,
vizor. Sloganul – „Mai bine najul nu e nici idiot (de[i te face eroul nostru pare totu[i sortit s\
r`zi, dec`t s-at`rni aiurea“ s\-]i imaginezi de multe ori o poarte povara „`nt`mpl\rilor ne-
(sau „dec`t s\ pierzi vremea“, anume privire t`mp\ `n fa]a ine- fericite“, din categoria celor care gari, m\celari – interesa]i exclu- cere, iar din acel moment via]a not\ palpitant\, dezv\luind, cu
pentru ca verbul folosit are siv de scandaluri, b\t\i [i sex. t`n\rului profesor o ia complet fiecare volum, fa]ete noi ale
vitabilului [i te provoac\ s\ r`zi te fac s\ ro[e[ti p`n\ `n v`rful
dublu sens). Episcopul din razna: la petrecere se face de r`s, protagonistului. ~n Alternativa
cu poft\), nici frustrat. E un a- urechilor. Este u[or de b\nuit c\ Situa]ia `i st`rne[te invariabil g`n-
München a cerut interzicerea
venturier al destinului, unul din- la conturarea lui Henry Wilt a duri negre, cu at`t mai mult cu `n]epenindu-se accidental (dar lui Wilt (`n curs de apari]ie la E-
serialului, grup\rile de tineri
tre acei „b\tu]i de soart\“, ghi- contribuit serios [i experien]a c`t promovarea `n `nv\]\m`nt `i foarte sugestiv) `ntr-o p\pu[\ ditura Polirom, `n traducerea lui
catolici au f\cut liste peste
liste de semn\turi, au ap\rut nioni[ti p`n\ `n p`nzele albe, autorului `n `nv\]\m`nt (ambii, este refuzat\ sistematic [i nici gonflabil\. Rezultatul? So]ia `l Radu Pavel Gheo) `l vom reg\si
zeci de site-uri `mpotriva de- care nimeresc `ntotdeauna `n lo- autor [i protagonist, s`nt profe- c\snicia nu-i merge. ~nnebunit, p\r\se[te, iar p\pu[a devine pro- categoric evoluat, eliberat de fan-
senului animat, iar cre[tin- cul nepotrivit, la momentul ne- sori la un colegiu tehnic). ~n ro- Wilt cocheteaz\ cu ideea de a-[i tagonista unei anchete legate de teziile de nest\p`nit, `ns\ b`ntuit
democra]ii au s\rit ca ar[i. potrivit. manul care introduce seria de ucide nevasta, `ns\ „sf`r[itul“ `i o presupus\ crim\. de idealuri politice, angajat `n
Edmund Stoiber, pre[edinte Fiecare fars\ a lui Sharpe personaj, Wilt (1976), acesta se va veni altfel. Femeia cunoa[te Specific\ pentru Sharpe, a- lupta cu birocra]ia, nostalgia
CSU [i [eful guvernului con]ine o doz\ de satir\ la adresa chinuie s\ predea literatura unor un cuplu de americani obseda]i ceast\ `nl\n]uire de spectaculos sau infatuarea.
bavarez (cel care spunea societ\]ii (ceea ce d\ miez po- elevi de la seral – zidari, strun- de sex, care `i invit\ la o petre- erotico-poli]ist ]ine cititorul cu
despre aleg\torii de st`nga sufletul la gur\. Asist\m la `n- Nu v\ `ncrede]i `n autor
din fosta DDR: „Numai vitele cerc\rile disperate ale protago-
Comparat adesea cu P.G. Wodehouse, Tom Sharpe este unul dintre cei mai mari prozatori Jocurile lui Tom Sharpe au ca
cele mai proaste `[i aleg sin- nistului bucluca[ de a-[i pune
umori[ti britanici contemporani. S-a n\scut `n 1928 la Londra [i a urmat cursurile prestigioaselor rezultat [i una dintre cele mai
gure c\l\ii“), preg\te[te un ordine `n via]\ [i nu ne putem
Lancing College [i Pembroke College, Cambridge. ~n 1951 pleac\ `n Africa de Sud, unde a avut savuroase satire la adresa indus-
proiect de lege prin care `nfr`na dorin]a de a descoperi
convingerile [i simbolurile re- mai multe slujbe, ajung`nd chiar s\ de]in\ un studio fotografic `n triei editoriale [i a orgoliilor din
ora[ul Pietermaritzburg. Romanele lui s-au bucurat de un
un final la fel de imprevizibil ca
ligioase s\ fie mai bine pro- [i restul ac]iunii. spatele c\r]ii. Marea aspira]ie
imens succes, au fost traduse `ntr-un num\r impresionant de
tejate de atacuri [i calomnie. Seria de romane care `l are este povestea unui agent literar,
S`nt germanii mai catolici limbi la scurt timp dup\ apari]ia lor `n Marea Britanie, iar une-
ca personaj central pe profe- Frensic, care prime[te un roman
dec`t papa, german [i el ([i le au fost ecranizate pentru marele [i micul ecran. ~n 1986 a
sorul Wilt va continua `n aceea[i pseudo-pornografic – povestea
care, de altfel, `nc\ nu s-a primit Le XXXIII-ème Grand Prix de
l’Humour Noir Xavier Forneret. ~nc\
iubirii dintre un adolescent [i
pronun]at asupra serialului)? o femeie de optzeci de ani –
~n dezbaterea public\ s-a de la primele dou\ romane publicate,
`n care fructific\ experien]a sa afri- [i `[i d\ seama c\ i s-a oferit
spus c\ ar fi „o provocare la
can\, Tom Sharpe a c\p\tat faima de [ansa de a da o lovitur\ co-
adresa cre[tinilor din Germa-
mare scriitor comic. Printre cele mai iu- mercial\. Din dorin]a de suc-
nia“ [i c\ ar „r\ni sentimen-
tele religoase“. Serialul `ns\ bite c\r]i ale sale se num\r\ romanele ces, acesta va convinge `n
e copil\resc, cam de prost- care `l au drept personaj principal pe cele din urm\ un scriitor ne-
gust, cinic dincolo de su- Henry Wilt: Wilt (1976), The Wilt Alterna- publicat, slab de `nger [i con-
portabil [i, din p\cate, lipsit tive (1979), Wilt on High (1985) [i Wilt in formist, s\ se dea drept au-
de substan]\. E o satir\ de Nowhere (2004). ~n colec]ia „Biblioteca torul c\r]ii respective.
pamplezir, care nu cred c\ Polirom“ au fost traduse Marea aspira]ie A[a `ncepe [irul de r\s-
are at`ta for]\ `nc`t s\ zgu- (2005) [i Wilt (2005). ~n cur`nd va a- turn\ri de situa]ie, „`ncur-
duie credin]a din temelii, p\rea `n române[te [i romanul Alter- c\ri“ [i descurc\ri ce se de-
d`ndu-i fiori de dezgust. {i nativa lui Wilt. ruleaz\ `ntr-un ritm fantastic
totu[i, BBC a renun]at s\-l ŕ la Sharpe.
difuzeze. Deci secolul XXI va Spectaculos [i debord`nd
fi religios. de umor, britanicul nu ezit\
nici o clip\ `n a atrage publicul
`ntr-o poveste savuroas\, proas-
p\t\, haioas\ ca aceasta (ca
toate celelalte), `n nici un caz
u[oar\, simplist\ sau lipsit\ de
acurate]e literar\.

16 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 76, 13-19 MAI 2006