Igienă – Sănătatea Mediului

DETERMINAREA CONTAMINĂRII MICROBIENE A AERULUI ŞI

SUPRAFEŢELOR

În aerul atmosferic există

 floră microbiană proprie solului, apei (psihrofilă), ce se dezvoltă la 22°C
 floră microbiană de contaminare de provenienţă animală/umană ce se dezvoltă la
37°C (floră mezofilă)

Determinările se realizează pentru aerul din încăperi, unde prezenţa germenilor

patogeni reprezintă un risc de îmbolnăvire. Acest risc creşte proporţional cu densitatea
bacteriilor.
Încăperi cu un control strict al numărului de germeni patogeni:
 încăperi din spitale – risc de infecţii nosocomiale
 industria farmaceutică, laboratoare galenice – contaminarea produselor
 industria (secţii/fabrici) alimentară – risc de contaminare a alimentelor şi tia
 unităţi de ocrotire a copiilor - creşe/grădiniţe – unde există copii de vârstă
mică cu rezistenţă scăzută
 laboratoare de microbiologie

Germenii microbieni se găsesc în aer sub formă de particule :

1. picături Flügge – picături de secreţie nazală, buco-faringiană şi bronşică
- conţin mucus, resturi celulare rezultate din descuamarea epiteliilor şi germeni
- sunt eliminate de orice persoană prin vorbit/strănut/tuse
- datorită existenţei mucusului, ce acţionează ca un strat protector, germenii îşi
păstrează întreaga puterea de contagiozitate (100%)
- datorită dimensiunilor mari (100 μ) contaminarea se face pe distanţe mici 1-2
metri – contaminare prin contact direct
2. nucleii de picături
- picăturile Flügge pierd apa şi devin nuclei de picături, particule cu dimensiuni
mici care pot fi deplasate pe distanţe de 10-12 m – modalitatea de contaminare
între încăperi, între etaje.
- puterea de contagiozitate este scăzută la 50%, fiind deci o formă prin care se
transmit germenii rezistenţi în mediul exterior
- datorită acestor caracteristici
o se face izolarea copiilor cu boli contagioase (ale copilăriei)
o spitalele de contagioase sunt distribuite pe pavilioane
3. praful microbian
- prin unirea nucleilor de picături cu particule în suspensie din aer formând
conglomerate de dimensiuni mari care se depun pe suprafeţe
- prin această formă se transmit sporii agenţilor patogeni
- datorită acestei forme în spaţiile medicale
o nu se mătură şi nu se scutură (s-ar readuce în aer praful microbian) ci se
spală
o nu se recomandă în cabinetele medicale existenţa de ornamente (covoare,
şerveţele, bibelouri, etc)

1
Igienă – Sănătatea Mediului

Pentru aprecierea contaminării microbiene a aerului se utilizează 2 tipuri de indicatori:

 direcţi – se referă la determinarea agenţilor etiologici transmişi pe cale aeriană.
 Klebsiella, pneumococul, meningococul, bacilul Koch, Legionella etc
 virusuri - rujeolic, rubeolic, gripal, paragripal, urlian, adenovirus etc.
Deoarece aceste microorganisme sunt dificil de evidenţiat, datorită diluţiei a
acestora în masa de aer, aceşti indicatori se determină numai în context
epidemiologic (există boala şi trebuie găsită calea de transmitere)
 indirecţi (utilizaţi în mod curent, numiţi şi indicatori sanitari bacteriologici)

1. Numărul total de germeni care se dezvoltă la 37°C

o Este un indicator cantitativ, global, orientativ
 este cantitativ deoarece determină un număr de germeni
 este un indicator global deoarece include atât germeni patogeni şi
nepatogeni din flora mezofilă (care se dezvoltă la 37°C) dar şi unii
germeni psihrofili de origine telurică
 este orientativ – deoarece cu cât valoarea este mai mare cu atât creşte
probabilitatea de existenţă a germenilor patogeni
o Se poate determina în paralel cu o determinare a NTG la 22°C, temperatură la
care se dezvoltă flora psihrofilă, efectuându-se un raport care trebuie să fie în
favoarea florei telurice (3/1)

2. Streptococii
o Reprezintă un indicator care ne arată contaminarea aerului cu floră nazo-
faringiană şi bucală
o Este un indicator indirect deoarece streptococii viridans sunt tulpini
nepatogene ce se găsesc la majoritatea persoanelor în nazo-faringe
o Prezenţa însă a streptococilor β-hemolitici are o semnificaţie epidemiologică
pe lângă cea sanitară deoarece fiind germeni patogeni, semnalează prezenţa
unei persoane bolnave sau a unui purtător sănătos. Purtătorii sănătoşi pot fi
persoane care fac tratamente incomplete cu antibiotice (dispariţia simptomelor
nu înseamnă sterilizare) sau personal medical prin contactul permanent cu
persoane/germeni (neprotejare cu mască la efectuarea unor manevre)

3. Stafilococii
o Prezenţa în aer indică de asemenea o contaminare de origine umană.
o Tulpini nepatogene pot fi prezente în nazo-faringe şi pe suprafaţa cutanată

4. Bacterii coliforme
o Se utilizează pentru determinarea contaminării obiectelor şi suprafeţelor
o Reprezintă un indicatori de salubritate deoarece sunt germeni de origine
intestinală.

Mediile de cultură :
 Geloză simplă pentru NTG
 Geloză sânge pentru streptococi şi stafilococi

2
Igienă – Sănătatea Mediului

Metodele de determinare a microorganismelor din aer

Metoda sedimentării

Sunt reţinuţi germenii microbieni din aer de la nivelul particulelor sedimentabile (picături
Flugge, praf microbian)

Tehnică :
 pentru fiecare încăpere se vor folosi 2 grupe de placi Petri a câte 10 cm diametru,
fiecare grupă cuprinzând câte o placa de geloză simplă și o placă de geloză sânge,
ambele plăci cu medii fără lichid de condensare;
 un grup de plăci se va expune în mijlocul încăperii pe o masă/la înălțimea unei mese
(la 60-100 cm de pardoseală), al doilea grup va fi expus într-un colț al încăperii la
înalțimea unei mese (la 60-100 cm de pardoseală). Numarul de placi necesare se
calculeaza in functie de volumul incaperii.
 e) Expunerea se va face prin ridicarea capacului cutiilor Petri si asezarea capacelor
cu deschiderea in jos alaturi de cutiile Petri cu mediile selectate constă în expunerea
plăcilor Petri cu medii de cultivare în încăpere astfel :
 În cele 4 colţuri ale camerei şi în centru pentru fiecare indicator
 Camere mici - 1 în centru şi 1 în colţ
 Timpul de expunere variază între 5-15 minute până la 1 oră în funcţie de gradul
presupus contaminare a aerului (în acest timp plăcile nu se manevrează, personalul îşi
desfăşoară activitatea normal)
 Factori în funcţie de care se apreciază timpul de expunere
o gradul de aglomerare
o ventilaţia
o starea de sănătate a persoanelor
o condiţiile igienico-sanitare ale mediului
 După expunere se acoperă şi se termostatează la 37°C, 24 de ore (pentru NTG la
22°C se incubează la 22°C)
 se numără toate coloniile de pe placă pentru NTG sau coloniile cu aspect specific
pentru ceilalţi indicatori luând în considerare numai plăcile Petri care au mai puţin de
300 de colonii. Din acest considerent expunem un timp variabil.

Avantaje :
 este simplă (poate fi efectuată de orice laborator de microbiologie)
 ieftină
 se pot efectua un număr mare de probe
Dezavantaje :
 reţine numai microbii de la nivelul particulelor sedimentabile (nucleii de picături nu
sedimentează) deci nu obţinem întregul spectru bacterian
 în acelaşi loc pot sedimenta 2 sau mai mulţi germeni – vom avea o singură colonie
pentru mai mulţi microbi
 nu ţine cont de volumul de aer ci numai de timpul de expunere
Pentru a rezolva acest aspect prin determinări experimentale comparative s-a ajuns la
concluzia că în 5 minute pe o suprafaţă de 100 cm 2 sedimentează microbii din 10 l de aer.

3
Igienă – Sănătatea Mediului

 Se calculează după formula (Omelianski):

n (număr colonii) x 10.000

N (germeni/m3) = –––––––––––––––––––––––––––––––
S (suprafaţa plăcii Petri) x K ( timpul expunerii/5)

Metoda prin aspirare

Dispozitivele constau din :

 pompă de aspirare a aerului
 gazometru – măsoară volumul de aer aspirat rezolvând problema anterioară
 dispozitiv de reţinere

În funcţie de dispozitivul de reţinere se deosebesc :

1. metoda prin filtrare
 filtre
o nisip steril – fenomen de atracţie electrostatică a bacteriilor
o solubile - zaharoză
o după aspirarea unui volum de aer se spală nisipul cu lichid steril care
se însămânţează, filtrele din zaharoză se dizolvă,
 membrane filtrante sterile care se aplică direct pe medii solide de cultură
2. metoda prin barbotare
 aerul aspirat se barbotează direct într-o soluţie sterilă care se însămânţează
3. metoda prin impact
 se folosesc aparate speciale care proiectează aerul aspirat direct pe suprafaţa
mediului de cultură
4. metoda electroprecipitării
 se ionizează particulele din aer şi se depun pe electrozi unde se găsesc medii
de cultură solide

Avantaje :
 metoda este foarte exactă
 se obţin şi nuclei de picături
Dezavantaje :
 numărul de probe obţinute este mic (1h – 6-7 probe)

Normele stabilite de Ordinul Ministerului Sănătății nr. 961/2016

a) Numarul total de germeni/mc aer nu trebuie sa depășească 500-1500 dupa gradul de
activitate din încăpere, începutul sau sfârșitul zilei de lucru.
b) În sălile de operații (în timpul lucrului), în saloanele de nou-nascuți și sugari se admit
maximum 300 germeni/mc aer, cu absența florei hemolitice.

4
Igienă – Sănătatea Mediului

Determinarea contaminării microbiene a obiectelor şi suprafeţelor

Se utilizează aceeaşi indicatori inclusiv coliformii.

În mediul spitalicesc aceste determinări se referă la:
 verificarea sterilizării materialului sanitar
 echipament de protecţie a personalului
 lenjeria bolnavilor
 alte obiecte şi suprafeţe (mese, veselă, noptieră)

Metodele de determinare
1. Metoda tamponului (ştergerea unei suprafeţe delimitate)
- un şablon metalic steril cu aria interioară de 25 cm2 (l= 5 cm)
- se şterge cu un tampon steril de vata (ştergerea umedă este mai eficientă decât cea
uscată)
- tamponul se descarcă în lichidul din eprubetă
- se însămânţează
- utilizată pentru mese, halate, pături
2. Metoda peliculelor adezive
- se aşează pelicula pe suprafaţa obiectelor
- se ridică cu ajutorul unei pense sterile şi se aplică pe suprafaţa mediului de cultură
3. Metoda spălării
- frecvent pentru controlul bacteriologic al mâinilor - se fac mişcări de spălare într-
un vas cu lichid steril
4. Metoda prin contact direct (amprentelor)
- constă în aplicarea suprafeţei de cercetat direct pe suprafaţa mediului de cultură
(ace de seringă, ace de sutura, ace de stomatologie, agrafe, ața chirurgicală,
comprese mici etc.)

Se consideră curată o suprafață/un material moale pe care se dezvoltă sub 5

colonii/cmp și nu sunt prezenți germeni patogen

Se consideră o mână curată aceea la care:

a. încărcătura microbiană nu este mai mare de 100 UFC/ml pentru personalul
îngrijitor și infirmiere;
b. încărcătura microbiană nu este mai mare de 40 UFC/ml pentru personalul mediu
și medical;
c. încărcătura microbiană nu este mai mare de 10 UFC/ml pentru personalul care
trebuie să efectueze intervenții aseptice;
d. nu trebuie să conțină germeni patogeni