Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Jinga,Ioan, ,, Evaluarea performanțelor școlare” , București, 1996
Funcţia prognostică are rol de prevedere și se concretizează în măsurile de îmbună-tățire, ce
urmează a fi luate în ceea ce privește desfăşurarea activităţii în etapele care ur-mează, pe care
funcţiile anterioare le evocă şi le stabilește.
,, Cunoaşterea rezultatelor, explicarea acestora prin factorii şi condiţiile care le-au produs,
precum şi prevederea desfăşurării activităţii în secvenţele următoare, constituie sensul şi funcţiile
esenţiale ale evaluării. Fiecare din aceste funcţii se presupun reciproc şi se corelează cu operaţiile
pe care le implică evaluarea, acoperind demersul de abordare a unui fenomen, punând în
evidenţă ,,ce este şi cum este?”, ,,cum se explică şi din ce cau-ză?”, ,,cum poate fi ameliorat şi care
va fi starea lui viitoare?”2.
Pornind de la esența acestor funcţii generale, deținute de evaluare în procesul de în-vățământ
constatăm că evaluarea deține și o multitudine de funcţii specifice, care îi vizează pe toți părtiașii
acestui proces: elevii, cadrele didactice, părinți, societate.
Funcţia de orientare se îndeplinește prin îndrumarea activităţii de învăţare a elevi-lor,
călăuzindu-i către conţinuturile fundamentale. Modalitatea de evaluare promovată de cadrul
didactic reliefează ce trebuie învăţat şi cum trebuie învăţat, conturându-le elevilor un stil de
învăţare.
Funcţia de informare se concretizează prin informarea elevilor în legătură cu rezul-tate pe
care le-au obținut. Cu ajutorul acestei funcţii li se dă elevilor posibilitatea de a cu-noaşte gradul de
realizare a sarcinilor didactice, de îndeplinire a obiectivelor activităţii.
Funcţia motivaţională are drept consecință stimularea activităţii de învăţare. Evalu-area
sprijină activitatea şi îi provoacă pe elevi să se claseze la un anumit nivel în conformi-tate cu
nivelul cererilor.
Funcţia de clasificare şi selecţie permite trierea şi ierarhizarea elevilor în funcție de
performanţele realizate.
Funcţia de reglare şi autoreglare urmăreşte ameliorarea activităţii de învăţare. Elevii
realizează spațiul pe care îl au de parcurs până la performanţele dorite, precum şi eforturile ce
necesită fi depuse pentru realizarea lor.
Funcţia socială se realizează cu ajutorul calificativelor şi a mediilor şcolare. Atât părinţii
cât și factorii de decizie şi societatea, în general, sunt înștiințati asupra randamen-tului procesului
instructiv-educativ. În temeiul acestor rezultate se pot pronunţa asupra efi-cienţei învăţământului,
pot confirma sau infirma însușirea de către cei instruiţi, a cunoş-tinţelor, deprinderilor şi
abilităţilor necesare.
2
Tomşa Gheorghe , ,,Psihopedagogie preşcolară şi şcolară”, Editura Coressi, Bucureşti, 2005, p.167
Funcţia pedagogică constă în înțelegerea performanţelor realizate, a lacunelor de-pistate
precum şi a cauzelor care le-au provocat, în constatarea importanței pe care o are asupra
dezvoltării psihice a elevilor, în evidențierea, precizarea scopurilor, în cunoaşterea şi dezvoltarea
aptitudinilor.
,, Din perspectiva evaluatorului, funcţia pedagogică îi facilitează perfecţionarea continuă a
activităţii sale, în raport cu datele conexiunii inverse, iar din perspectiva elevu-lui, reţine şi
conştientizează elemente cu rol de întărire, de confirmare a procedeelor de învăţare eficientă”3.
Factorul esenţial pentru ca procesul de evaluare a rezultatelor şcolare să îndrume întreaga
derulare a activităţii instructiv-educative, înlesnind adoptarea unor decizii echili-brate pe parcursul
desfăşurării ei, necesită realizarea lui în conformitate cu trei principii:
Garantarea reglării continue şi operative a activității de instruire şi concentrarea acesteia pe
obiectivele vizate;
Îndrumarea, sprijinirea şi stimularea activității de învăţare;
Înfăptuirea, nu doar cunoaşterea rezultatelor, ci şi a justificării acestora prin prezentarea
aspectelor pozitive ale procesului, dar şi a neajunsurilor care le-au produs.
În acest fel, evaluarea are menirea să evalueze progresele în învăţare şi să certifice
potențialul şi calitățile formate, să descopere la timp ceea ce elevul nu a înţeles sau nu stă-pâneşte
așa cum trebuie. În acelaşi timp, evaluarea urmărește să scoată în relief disfuncţiile atât în predare,
cât şi în învăţare, precum şi cauzele care au provocat aceste erori. De ase-menea, aceasta trebuie să
confirme calitatea predării şi a învăţării.
,,Înnoirea didacticii presupune reconsiderarea nu numai a tehnicilor de predare, ci şi a
acţiunilor de evaluare, în sensul realizării unităţii celor trei procese: predare – învăţare - evaluare.”4
3
Constandache, M.; Dima, G., ,,Evaluarea în învăţământul primar”, Editura Exponto, Constanţa, 2007, pag.15
4
Ion T. Radu ,, Evaluarea în procesul didactic”, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 2000, pag.211