Sunteți pe pagina 1din 7

1.

ACTIONĂRI MECANICE
1.1. Considerații generale

Sistemul de principala sursă energetică folosită


propulsie pentru acționarea mașinilor mobile

Pro = înainte, Pellere = a


Propulsie
în față conduce vehicule

Tractate (in pozitia de transport sunt sustinute numai


pe rotile proprii)

Purtate (in pozitia de transport sunt sustinute in


Mașini mobile totalitate pe tractor prin tirantii ridicatorului hidraulic)

Semipurtate (in pozitia de transport sunt sustinute


partial pe tractor si partial pe rotile proprii)
mecanism ce determină deplasarea
Sistemul de corpurilor solide pe pământ, de obicei, în
propulsie terestră scopul de transport.

Motor Roți
Sistemul de
propulsie
Cutie de viteze Osii

Acţionarea maşinilor, a organelor de lucru şi a mecanismelor acestora se


poate realiza prin următoarele sisteme de acţionare:

prin tractare (sau împingere) cu ajutorul sistemului de propulsie

de la priza de putere (sau roata de curea) a sistemului de


propulsie sau de la motorul propriu de acţionare

de la roata maşinii (de sprijin, de tasare – acţionare)

prin sisteme hidraulice de acţionare ale sistemului de propulsie


sau ale maşinii
În funcţie de felul în care este acţionată maşina de lucru, trebuie avut în
vedere şi modul în care se realizează cuplarea acesteia la sistemul de propulsie,
existând sisteme de cuplare pentru fiecare tip de maşină în parte (purtate,
tractate, semipurtate).

Cerinte impuse sistemelor de cuplare:

 Să permită cuplarea mașinilor în orice poziție

 Mașina să urmărească independent de sistemul de


propulsie terenul pe care se deplasează

 Să permită realizarea virajului

 Să permită transmiterea forței de tracțiune maxime

 Reglajele să fie simple și ușor de efectuat


1.2. Acţionarea prin tractare sau împingere

Acest mod de acționare se utilizează când organele de


lucru ale mașinilor execută procesul de lucru numai prin
imprimarea unei mișcări de translație pe direcția de
deplasare.

Acţionarea maşinii de lucru este posibilă dacă:

- Fm - forţa motoare a sistemului de propulsie (forţa tangenţială la

roţile motoare sau şenile);


- Rft – rezistenţa la rulare a sistemului de propulsie;
- Rfm – rezistenţa la rulare (deplasare în gol) a maşinii de lucru;
- Ro – rezistenţa opusă de organele de lucru ale maşinii.
 Ph 
30 Pe  tr
 h 
Fm 
nrm
Pe - puterea efectivă a motorului;
Ph – puterea necesară pentru acţionarea pompei instalaţiei hidraulice;
rm – raza dinamică a roţilor motoare;
h – randamentul transmisiei la pompa instalaţiei hidraulice;
n – turaţia roţilor motoare;
tr – randamentul total al transmisiei sistemului de propulsie.

Forţa de tracţiune (sau împingere) maximă disponibilă Ft (forţa la cârlig)


pe care o poate dezvolta sistemul de propulsie este:

Ft  Fm  R ft , dacă Fm  Ga
Ft  Ga  R ft , dacă Fm  Ga

în care: Ga este greutatea de aderenţă a sistemului de propulsie;


 – coeficient de aderenţă.
Fig. 1. Forţele şi momentele reduse la arborele motor
MT – motor termic;
M – momentul motor dezvoltat de motorul termic asupra arborelui motor 1;
Cu – cuplaj (ambreiaj) cu fricţiune;
1 – arbore motor;
2 – arborele la care se raportează momentul redus al tuturor forţelor ce lucrează
asupra sistemului precum şi momentul de inerţie redus la arborele de ieşire din
ambreiaj.
Momentul de inerţie poate fi reprezentat de momentul a două mase (3, 3’)
situate la o distanţă r de arborele 2.
Ca urmare se poate scrie:

J red  ms r 2

Ţinând cont de principiul conservării energiei cinetice se poate scrie:

J red  a2 n m v2 n J 2
  k k   k k
2 k 1 2 k 1 2

n vk2  k2n
J red   mk 2   J k 2
k 1  a k 1  a

a – viteza unghiulară a arborelui ambreiajului;


 a   mi
m – viteza de rotaţie a arborelui motor;
i – raport de demultiplicare.