Bacteriile sunt microorganisme procariote și alcătuiesc domeniul Bacteria (sinonim Eubacteria).

Prezintă
de cele mai multe ori o lungime de câțiva micrometri, dar sunt foarte diverse din punct de vedere
morfologic, regăsindu-se sub formă sferică, alungită sau spiralată (elicoidală). Bacteriile au fost printre
primele forme de viață care au apărut pe Pământ și sunt prezente în majoritatea habitatelor existente.
Se regăsesc în sol, apă, izvoare termale, deșeuri radioactive,[4] chiar și la adâncimi mari din scoarța
terestră. Bacteriile trăiesc în relații de simbioză sau sunt uneori paraziți ai plantelor și animalelor.
Majoritatea acestora nu au fost caracterizate, iar aproximativ doar jumătate dintre încrengăturile
bacteriene cuprind specii care pot fi crescute în laborator.[5] Știința care se ocupă cu studiul bacteriilor
se numește bacteriologie și este o ramură a microbiologiei.

Într-un gram de sol se regăsesc aproximativ 40 milioane de celule bacteriene, iar într-un mililitru de apă
dulce se regăsesc aproximativ 1 milion de celule bacteriene. Un calcul ar indica faptul că pe Pământ
există circa 5×1030 bacterii,[6] așadar acestea alcătuiesc o biomasă cu mult mai mare decât cea
corespunzătoare plantelor și animalelor la un loc.[7] Bacteriile sunt organisme vitale în multe cicluri
ecologice, având rolul de circulare al nutrienților, precum este cazul fixării azotului din atmosfera
terestră. Un alt exemplu este descompunerea cadavrelor, bacteriile fiind responsabile de etapele de
putrefacție ale acestui proces.[8]

În ecosistemele care au ca habitat izvoarele hidrotermale sau izvoarele reci, bacteriile extremofile joacă
un rol esențial în aducerea aportului de nutrienți necesari pentru viață, prin transformarea unor
compuși precum hidrogenul sulfurat și metanul în energie. În octombrie 2012, datele adunate de către
cercetători au sugerat faptul că bacteriile prosperă în Groapa Marianelor, care este cel mai adânc punct
de pe suprafața Pământului, fiind aflat la o adâncime de 11 kilometri.[9][10] Alți cercetători au dedus
prin studii similare faptul că bacteriile se dezvoltă chiar și în interiorul rocilor la o adâncime de 580 de
metri sub fundul oceanic cu o adâncime de 2,6 kilometri, din apropiarea coastei nord-vestice a Statelor
Unite.[9][11] Conform unuia dintre savanți, „Microbii pot fi întâlniți oriunde – sunt organisme extrem de
adaptabile la orice condiții, și pot supraviețui oriunde se află.”[9][12]

Nu de mult a fost demontat mitul conform căruia numărul de celule bacteriene din corpul uman îl
depășește pe al celulelor umane în raport de 10:1. Aproximativ 39 de bilioane (39·1012 sau 3,9·1013) de
celule bacteriene se află în microflora normală a unei persoane de referință de gen masculin, ce
cântărește 70 kg și are o înălțime de 170 cm, numărul total de celule umane fiind de 30 de bilioane
(30·1012). Așadar, deși numărul de bacterii este mai mare, acesta este doar cu 30% mai mare, nu cu
900%.[13]

Cel mai mare număr de bacterii se regăsește în flora intestinală și de asemenea un mare procent este
reprezentat și de microflora pielii.[14] Vasta majoritate de specii bacteriene care trăiesc în corpul uman
sunt considerate ca fiind inofensive, datorită mecanismelor de apărare specifice organismului, precum
este sistemul imunitar. Există și bacterii care sunt chiar benefice, în special cele ce aparțin florei
intestinale. În ciuda acestui fapt, unele specii sunt patogene și, odată pătrunse în organism, produc
diverse boli infecțioase, printre care se numără holera, sifilisul, antraxul, lepra și ciuma bubonică. Cele
mai comune patologii infecțioase bacteriene fatale sunt infecțiile respiratorii, tuberculoza fiind cauza de
deces a aproximativ 2 milioane de persoane în fiecare an, cu precădere în Africa Subsahariană.[15]