1
Reducerea costurilor = prevenţia = reducerea factorilor de risc = modificarea
comportamentelor asociate
• Medicina comportamentală
Psihologia sănătăţii
• Exemplu: o problemă de sănătate cum este cancerul pulmonar. Specialiştii din
domeniul psihologiei sănătăţii analizează pe cazuri concrete, la nivel individual
sau comunitar, care este relaţia între această boală şi diverse comportamente
ale indivizilor implicaţi, de exemplu fumatul.
• Modul in care specialistii cauta tipare sociale care produc sau impiedica aparitia
bolilor
2
• Intervenţii în stilul de viaţă pentru prevenţia primară şi secundară în diverse boli
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) grupează cauzele principale ale mortalităţii din
secolul XX astfel:
1. boli cardiovasculare
2. cancer
3. boli cerebrovasculare
4. accidente rutiere
5. SIDA
• 10% din boli sunt cauzate de atitudini individuale greşite faţă de procedurile
medicale şi preventive, şi de greşeli medicale
3
• Complianţa la tratament în cazul unei boli diagnosticate depinde de multipli
factori.
Modelul biomedical
Modelul psihologic
4
• Domeniile psihologiei sănătăţii sunt:
• - comportamentele, care pot avea consecinţe fiziologice şi care influenţează
sănătatea, de exemplu în situaţia stresului
• - modul nostru de a trăi, obiceiurile, care pot avea efecte nocive asupra sănătăţii,
cum sunt, de exemplu, tabagismul şi lipsa exerciţiului fizic
- modul de comportare faţă de boală, ceea ce are o influenţă foarte importantă
asupra sănătăţii ulterioare
Modelul biopsihosocial
• omul este întotdeauna situat într-o colectivitate, chiar şi atunci când este izolat sau
suferă fenomenul de dezinserţie socială
• medicina trebuie să ţină seama de situaţia socială a pacientului
5
• componenta socială a bolii este un subiect controversat şi nu întotdeauna exact
înţeles
• precaritatea socio-economică, pauperismul, şomajul = factori producători de
boală?
• nu produc în mod direct boala, dar pot contribui în a-l face pe individ mai mult
sau mai puţin vulnerabil sau îi diminuează acestuia aptitudinile de a face faţă bolii
6
• rol social – asteptarile / realizarea rolului / tensiunea rolului
• conflict de rol
• comportament in sistemul social
• medicul = profesionist de inalta specializare
• orientarea spre profesie / vocatie
• statut: putere, cunoastere, devotament, eroism, putere de sacrificiu
Ierarhia profesiilor
• Medic
• Profesor universitar
• Jurist
• Stomatolog
• Functionar de banca
• Pilot de avion
• Functionar
• Sociolog
• Profesor de liceu
• Farmacist
• Fermier
• Sef restaurant
• Mecanic auto
• Brutar
• Vanzator in magazin
• Pompist benzina
• Receptioner hotel
• Salubritate
• Portar
• Lustragiu
In top:
• Profesor universitar
• Judecator
• Medic
Ierarhizare:
7
• Putere sociala – puterea cunoasterii
• duritatea si dificultatea pregatirii
• pregatirea continua
• responsabilitatea crescuta – tensiuni morale extreme
• orele suplimentare – sacrificiu de timp, de viata
• stapanirea de sine pentru toate acestea
– Competenta tehnica
– Universalism
– Specificitate functionala
– Neutralitate afectiva
– Orientare spre colectivitate
• Degrevarea de sarcini
• Sprijin pentru insanatosire
• Dorinta de a se insanatosi
• Obligatia de a coopera
• depinde de:
• Felul bolii (somatici / psihici)
• Gravitatea bolii
• Cronicizarea bolii
• Genul de tratament – (ambulator / spitalicesc sau stationar)
8
Rolul medicului si al pacientului (dupa Parsons)
• Obligatiile medicului
• Drepturile medicului
– dreptul de a examina pacientul
– autonomia profesionala
– dreptul de autoritate fata de pacient
• Relatia de complementaritate
– tulburari de comportament
– suferinta pacientului
– perturbarea ordinii publice
• persuasiunea
• negocierea
• incertitudinea functionala
• comportamentul non-verbal
9
Schimbari in relatia medic – pacient:
Datoria medicală
• “buna conduită”
• Etica – aparţine lumii ideilor, orientarea, justificarea teoretică a principiilor de
acţiune
• Cod etic strict în medicină
• Morala – aparţine realităţii, se inspiră din fapte trăite pentru a preciza reguli şi
principii de conduită
• Deontologia – “ce trebuie făcut” – fixează datoriile medicului, obligaţiile, limitele
acţiunii, serveşte ca bază instanţei juridice
• Cod deontologic (Colegiul Medicilor)
Bioetica
Consimtamantul informat
10
• 1947 – Tribunalul Medical American
• 1988 – Parlamentul Francez
• Informarea pacientului asupra riscurilor şi beneficiilor tratamentului
• Pentru toate tratamentele medicale – în special cele chirurgicale
• La pacientul minor sau inconştient – acordul familiei sau reprezentantul legal
Datoria medicală
11
Datoriile asistenţei deontologice ale viitorului medic:
12
• Asistenţa medicală se acordă fără discriminare, indiferent de situaţie socială, rasă,
etnie, sex, religie, convingeri psihologice şi politice
• Probitate, moralitate şi devotament în toate circumstanţele: participarea la
acţiunile medicinei comunitare sau de sănătate publică
• Asistenţa medicală conştiincioasă, clară şi modernă (la zi!) alături de
acompanierea fidelă şi adaptată nevoilor bolnavului până în ultimele clipe ale
vieţii lui
• Libertatea pacientului de a-şi alege medicul, dar şi de a se despărţi de el, dacă
încrederea nu este dobândită sau dispare
13
Riscul terapeutic obişnuit este legat de greşelile de prescripţie:
• prescriere ineficientă şi inadaptată, care nu stopează procesul morbid,
ajungându-se la moarte sau sechele;
• prescriere excesivă de medicamente, uneori toxice, sau erori de dozare
(supradozaj).
• Schimbare în acceptarea riscului de către pacient: bolnavul trebuie să fie informat
şi să-şi dea consimţământul.
14
Riscul privind medicina preventivă
• prin deficit: de exemplu, a uita vaccinarea unui copil care apoi contractează o
boală mortală;
• prin exces de zel: vaccinarea unui copil suferind de o boală infecţioasă, ducând la
complicaţii grave; vaccinarea unui copil alergic cu declanşarea unui şoc
anafilactic.
Conformitate, obedienta
Conformitate = concordanta
Cooperarea pacient – medic dezvolta “puterea referenta”
Pacientul se identifica cu medicul care vrea sa-l ajute, devin o unitate sociala
Relatie bazata pe respect si compasiune
Medicul trebuie sa modifice sentimentele negative ale bolnavului (frica) in
pozitive (speranta)
Pe langa stiinta medicala trebuie sa existe si bunatate, interes, simpatie
Altfel pacientul schimba medicul (vraci, tamaduitori)
Suport psihologic
Iuliu Hatieganu: “stiinta medicala e cea mai apropiata de suflet, fiind cea mai
apropiata de om”
“Unde e iubire de om e si iubire de arta medicala”
15
“Un bun medic e si vindecator de boli si educator”
Solidaritate afectiva, capacitate de identificare cu suferinta si simtul umorului
Jargonul medical
Folosit intre medici sau personalul medical, ascunde detalii pacientului (despre
boala, sau erori)
Protejeaza medicul de reactiile emotionale ale pacientului
16
Impiedica pacientul sa descopere neglijente
Controlul detinerii informatiei = puterea medicului asupra pacientului
Expresia faciala, tonul vocii, privirea, atingerea, gesturi care inlocuiesc limbajul,
tinuta si miscarile, distant si mirosul
Uneori mai importante decat cuvintele
Expresia faciala a medicului si pacientului interpretata reciproc
5 expresii faciale de baza: bucuria, tristetea, frica, surpriza, dezgustul
17
1. Ameliorarea simptomatologiei clinice
2. Declaratia pacientului
3. Monitorizarea medicamentelor
4. Analize sange, urina etc.
Definitia comunicarii
Scopul comunicarii
• Receptia mesajului
• Intelegerea mesajului
• Acceptarea mesajului
• Provocarea unei reactii
• Invatarea
• Influenta comportamentului
• Exprimarea sentimentelor
• Explicarea / intelegerea comportamentului
• Mentinerea conexiunilor, integrarea in comunitate
• Clarificarea problemelor
• Realizarea scopurilor
• Reducerea tensiunilor / conflictelor
18
• Stimularea interesului
Comunicarea verbala
• Vorbita / scrisa
• Mimica, gesturi, expresia faciala = non-verbale
• Claude Levy-Strauss (1978): ” com. verbala face parte din sistemele
fundamentale de schimburi sociale”
• Extensia vocabularului depinde de amplitudine, continut, complexitatea activitatii
culturale
• 6 functii ale limbajului in com.: emotional, persuasiv, referential, conectiv,
metalingvistic, poetic
Comunicarea non-verbala
19
• Distanta publica - > 3,60 m – social – tribunal, politica, presa, militar
• Concordanta intre comunicarea verbala si non-verbala !
Limbajul corporal
Expresia faciala
• Atitudinea profesionala
• Stilul de interview
• Problema incertitudinii
• Diferenta de clasa si standard social
• Diferenta de perspectiva
• Dificultatea de intelegere si memorizare
20
Non-verbal doctor-patient
Inefficient Efficient (encouraging)
communication
21
Equal to arm length
Distance Too close / too remote
22
Ce este bine de explicat pacientului ?
Profilul psihologic al
profesionistilor in sanatate
Conceptul de psihosomatica
23
• Alegerea cariereri medicale – in liceu
• FActorii care influenteaza alegerea profesiei de medic - discutie
• Elevi competitivi, motivati, disciplinati, mandri
• Mai putin sociabili, foarte interesati de prestigiu si bani (studiul Yale) –
expectanta inalta a scolilor medicale
• Frustrarea primilor 2 – 3 ani (studiu preclinic)
• Alegerea specialitatii
• Alegerea dupa personalitatea studentului:
– personalitate,
– valori,
– cunostinte academice
• Utilizarea adecvata a talentelor si abilitatilor
• Ex. psihiatrii – valori sociale si estetice inalte
• Chirurgii – pretentii inalte, toleranta pentru ore multe de munca si efort mare
24
• Femeile – pediatrie, psihiatrie, anesteziologie
25
• Depinde de antecedentele medicului / mediul de lucru / comportamentul
medicului
• Atitudine si comportament negativ fata de propria sanatate
– amana controale
– nu poarta centura de siguranta
– fumeaza,
– nu fac sport,
– nu iau micul dejun,
– supragreutate,
– nu mananca fibre
Conceptul de psihosomatica
26
• Considera nu doar factorii exogeni patogenetici, ci si problemele morale, afective
ale pacientului
• Atitudinea bonavului in fata bolii
• Caracterul + temperametnul persoanei
• Tulburari psihosomatice :
• Simptome de conversie (simptome somatice cu caracter simbolic, incercare de
rezolvare a unui conflict) – paralizia isterica, surzenia psihogena
• Sindroame functionale (nevroze de organe, schimbatoare – digestiv, cardio-
vascular, locomotor, respirator)
• Boli psihosomatice
27
Digestiv Inapetenta, Bulimie, anorexie, Ulcer gastric sau duodenal, colon iritabil,
Greutate epigastrica, spasme, diaree, rectocolita ulcero-hemoragica
constipatie
Greata
Pacientii cu tulburari PS
28
• Se perinda de la un medic la altul, in diverse spitale (“doctor and hospital
shopping”)
• Refuza recunoasterea cauzei psihice
• Ostilitate reciproca pacient - medic
Dismorfismul corporal
Tulburarea de conversie
Tulburarea hipocondriaca
Tulburarea de somatizare
Durerea somatoforma
29
Tulburarea somatoforma nediferentiata
30
• Non complianta pacientului
• Terapie individuala / de grup
• Selectia pacientilor (motivati, complianti, cu capacitate de introspectie,
comunicativi)
• Psihoterapia suportiva
• - “ - psihanalitica
• Hipnoza
• Terapia comportamentala
• Biofeecdback
• Terapia de relaxare
• Terapia de grup
• Psihoterapia de familie
• Terapia prin joc
Hipnoza in bolile PS
• Indicata in nevroze
• Astm, boli alergice, ulcer duodenal, HTA (raspund daca nu exista leziuni
ireversibile)
• Tratamentul durerii
• Anestezie
31
Terapia comportamentala in bolile PS
Biofeedback-ul in bolile PS
32
Stressul in stiintele comportamentului
33
• Viata privata:
• Probleme de educatie a copiilor
• Conflicte cu partenerul
• Incoordonare intre munca si familie
• Lipsa timpului pentru hobbyuri
• Exces de obligatii sociale
• Plictiseala
• Comportament deviant
• Manifestari isteroide
• Miscari bruste
• Panica
• Frica de moarte, frica de suicid
• Tentativa de suicid
• Falsa criza cardiaca
• Boala cardiaca veritabila
• Ulcer gastro-duodenal
• Afectiuni cutanate
• Etc.
• Balonari
34
• Greturi
• Crampe
• Anorexie / Bulimie
• Senzatie de gura uscata (xerostomie)
• Diaree / Constipatie (colon iritabil)
• Ulcer gastric / duodenal
• Creste glicemia
• Creste colesterolemia (ateroscleroza)
• Scade magneziemia
Stressul si sanatatea
“Coping” – ul
Proces de gestiune sau management a oricarei solicitari externe / interne considerata
excesiva
Factori personali / legati de situatie
Raportul cu influentarea factorilor
• Modul de rezolva problemele
• Facultatea de a exprima sentimentele
• Aprecierea auto-eficientei
35
• Stima de sine
• Credinta religioasa
• Sensul personal al vietii
Cercetarea pe om
36
Etica in cercetarea pe om
Medicina si religie
Bolile cronice
37
• Determinate de fenomene patologice ireversibile care duc la deteriorarea
organismului si la deces
• Supravietuirea de lunga durata depinde de asistenta medicala calificata, specifica
si perseverenta
• Ex: diabet zaharat, cancer, insuficienta renala cronica
• Ingrijirea bolnavului cronic se centreaza pe conceptul de calitate a vietii
Calitatea vietii
Include:
• Refacerea functionala a organismului
• Controlul simptomelor
• Functile biologice ale organismului
• Capacitatea de integrare in munca, familie si societate
• Societatea asigura conditii pentru asistenta bolnavului cronic prin finantarea
unitatilor sanitare, suport social, material si sustinerea cercetarii biomedicale
• Programele de sanatate sunt menite sa reduca morbiditatea si mortalitatea in
diverse boli si accesibilitatea larga la tratament
• Asumarea bolii
• Participarea activa la tratament
• Activarea mecanismelor de adaptare
38
Comportamentul medicului
• insatisfactii
• necesita pregatire speciala, rabdare, perseverenta
• satisfactia – relatia de incredere pe care medicul o impartaseste cu pacientul
• medicul urmareste cunoasterea particularitatilor psiho-emotionale intelectuale si
sociale ale pacientului pentru optimizarea comunicarii
• prin competenta si rabdare poate castiga increderea pacientului
Bolnavul terminal
• Educatie si autoeducatie
• Reactia emotionala - dezamagirea in fata limitelor medicinei
• Atitudine sobra de compasiune, dar nu indiferenta
• Evitarea identificarii cu pacientul
• Asistenta bolnavului terminal este dominata de profesionalism, nu de
sentimentalism
39
• Grupuri de suport pentru pacienti (psihologi)
• Locul ingrijirii: spital / acasa / “hospice”
• Terapie paliativa: care atenueaza sau suprima simptomele bolii, are doar efect
trecator
• Prelungeste viata bolnavului, amelioreaza calitatea vietii, cu respectarea
demnitatii umane
Medicina si religie
40
• In comuniune cu Dumnezeu viata omului are sens chiar si cand este marcata de
suferinta
• “…de aceea nu pierdem din curaj: dimpotriva, chiar daca omul nostru cel din
afara se trece, cel dinauntru se innoieste din zi in zi” (Apostolul Pavel)
Bioetica medicala
41
• Cercetarea trebuie sa respecte demnitatea umana – sacra
42
• Preturile mari ale serviciilor medicale
• Legile economiei de piata
• “marketingul serviciilor de sanatate”
• Liste de asteptare
• Dificultati in finantarea sistemelor de sanatate – limitarea accesului la ingrijiri
• Victime – categoriile defavorizate social
• Limitarea libertatii societatii
Perspectivele medicinii:
43
• Preventia cuaternara – asistenta bolnavilor terminali
• Boala – rezultatul agresiunii unui agent patogen – bacterie / virus / toxic / proces
degenerativ
• Pacientul se prezinta la medic pentru tratament
• Sanatatea = contrariul boii
• Nu se considera determinantii psihologici / culturali / sociali ai bolii si asistentei
medicale
Preventia = depistarea precoce a factorilor de risc si vaccinarea
Modelul acesta este insuficient (probleme complexe – cancer, boli psihice, boli
cardiovasculare, accidente)
Medicina preventiva
44
• Medicina predictiva = pune in evidenta predispozitiile genetice in aparitia bolilor
(cardio-vasculare, reumatice, ereditare dominante si recesive)
• Probleme etice si tehnice
Programe de sanatate
45
• Lectura periodica a revistelor de specialitate
• Invatatul de la congrese
• Invatatul de la colegii cu experienta
• Lectura on-line
• Metode interactive
• Asociatie de practicieni
• Schimburi de experienta
46