Cuprins

1. Obiective:............................................................................................................................2
2. Metodologie........................................................................................................................2
2.1. Metode de colectare și prelucrare a datelor.............................................................2
3. Localizare...........................................................................................................................2
3.1. Vecinătăți:...................................................................................................................3
4. Rezultate și discuții............................................................................................................4
4.1. Spaţiile verzi................................................................................................................4
4.2. Evaluarea atractivității parcului Carol....................................................................7
4.3. Calitatea apei............................................................................................................13
4.4. Surse de poluare.......................................................................................................14
5. Incompatibilitățile de mediu din arealul de studiu.......................................................15
 Evaluarea calității mediului într-un ecosistem urban

1. Obiective:
1. Analiza caracteristicilor componetelor de mediu în arealul de studiu (aer, apă, spații verzi,
zone functionale).
2. Identificare zonelor critice si a incompatibilităților de mediu din arealul de studiu (-zgomot,
scoli, benzinarii, afise)
3. Evaluarea elmentelor de atractivitate din parcul studiat bazată pe perceptia populatiei.

2. Metodologie
Materiale cartografice pe baza cărora s-au realizat hărțile de identificare a zonelor cu
potențial de generare a conflictelor au fost opensource (www.openstreetmap.org). Suportul de
hartă utilizat pentru a realiza limita administrativă a orașului și pentru a reprezenta
aliniamentele stradale și disfuncționalitățile de mediu, a fost preluat din ESRI basement.
Softurile utilizate pentru realizarea hărților ArcMap 10.2.2, Corel Draw pentru a
identifica arealele de proveniență a vizitatorilor din parc, Excel pentru centralizarea datelor.

2.1. Metode de colectare și prelucrare a datelor

Primul obiectiv al studiului presupune analiza caracteristicilor componetelor de mediu
în arealul de studiu. Astfel pentru realizarea acestuia și pentru a putea evalua caracteristicile
aerului, apei, spațiilor verzi și zonelor funcționale a fost necesar prelevarea unor probe de apă
din doua puncte distincte având ca sursă lacul din Parcul Carol ce au fost analizate ulterior cu
Turbidimetru pentru turbiditate, pHmetru pentru pH și conductivitate, Spectofotometru pentru
nitrați și amoniu.
Analiza spațiilor verzi din arealul de studiu a constat în aplicarea unor chestionare
evaluând percepția populației asupra atractivității parcului.
Identificare zonelor critice si a incompatibilităților de mediu s-a bazat pe cartarea
arealului pe teren și localizarea principalelor surse de poluare și disfuncționalități.
 3. Localizare
Arealul de studiu analizat se află situat în zonele administrative ale sectoarelor 4 și 5
între Bulevardul Regina Maria – George Coșbuc, Șoseaua Viilor - Calea Șerban Vodă –
Bulevardul Dimitrie Cantemir.

3.1. Vecinătăți:
- Pe Bulevardul Regina Maria predomină funcția rezidențial individuală –
administrativă, fiind prezentă și Primăria Sectorului 4.
- Pe Bulevardul George Coșbuc predomină funcția comercială prin hipermarket-uri.
- Șoseaua Viilor se află sub influența Institutului de Pneumologie Marius Nasta
- Pe Calea Șerban Vodă predomină funcția de servicii, recreativă determinată de
prezența celor 2 parcuri Carol și Tineretului, educațională dată de Colegiul Tehnologic
Grigore Cerchez. În cadrul acesteia se regăsește și Cimitirul Bellu
- Pe Bulevardul Dimitrie Cantemir predomină funcția rezidențial – colectivă blocuri
P+10, educațională fiind prezent Liceul Gheorghe Șincai și comercială reprezentată
prin magazinele aflate la parterul locuințelor.

Figură 1 Localizare areal de studiu

 4. Rezultate și discuții

4.1. Spaţiile verzi

În interiorul oraşelor, spaţiile verzi sunt importante pentru a se asigura calitatea
factorilor de mediu şi a stării de sănătate a populaţiei. Acestea au capacitatea de a îmbunătăţii
condiţiile microclimatului, reduc intensitatea zgomotului şi pun la dispoziţie o ambianţă
estetică armonioasă.
Perimetrul analizat este încadrat de Bulevardul Dimitrie Cantemir, Calea Şerban
Vodă, Şoseaua Viilor, Bulevardul George Coşbuc, Bulevardul Regia Maria şi Splaiul
Independenţei.
De-a lungul acestor artere de circulaţie, spaţiile verzi sunt dispuse astfel:
- Bulevardul Dimitrie Cantemir: un număr total de 186 de arbori, distribuiţi în rabat
de pământ individual, fiind delimitate cu gard metalic comun sau individual; au fost
identificate trei rabate fără arbori, iar distribuţia rabatelor este discontinuă, din cauza
accesului spre anumite funcţii; speciile identificate sunt platan (Platanus sp.), arţar (Acer sp.) ,
Catalpa bignonioides, frasin (Fraxinus excelsior); la nivelul subtratului rabatelor se întâlneşte
vegetaţie sporadică ierbacee.
- Calea Şerban Vodă: un număr total de 184 de arbori, distribuiţi în rabat de pământ
individual şi rabat parţial betonat, fiind delimitate cu gard metalic individual; au fost
identificate două rabate fără arbori, iar distribuţia acestora este discontinuă, din cauza
amplasării de puncte comerciale stradale; speciile identificate sunt platan (Platanus sp.), arţar
(Acer sp.), castan sălbatic (Aesculum hippocastanum), tei (Tilia sp.); la nivelul subtratului
rabatelor se întâlneşte vegetaţie sporadică ierbacee.
- Şoseaua Viilor, un număr total de 187 de arbori, distribuiţi în rabat parţial betonat,
nefiind delimitate cu gard; au fost identificate 23 rabate fără arbori, iar distribuţia acestora
este discontinuă, din cauza accesului spre anumite funcţii sau amplasări de puncte comerciale
stradale; speciile identificate sunt: platan (Platanus sp.), glădiţă (Gleditsa sp.), Quercus sp.,
frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer sp.); la nivelul subtratului rabatelor se întâlneşte
vegetaţie sporadică ierbacee.
- Bulevardul George Coşbuc şi Regina Maria, un număr total de 217 de arbori,
distribuiţi în rabat parţial betonat, nefiind delimitate cu gard; au fost identificate 21 de rabate
fără arbori, iar distribuţia rabatelor este discontinuă, din cauza amplasării de puncte
comerciale stradale şi accesului spre anumite funcţii; speciile identificate sunt: platan
(Platanus sp.), glădiţă (Gleditsa sp.), Quercus sp., frasin (Fraxinus excelsior), Catalpa
bignonioides, ulm (Ulmus minor); la nivelul subtratului se întâlneşte vegetaţie sporadică
ierbacee.

Figură 2 Aliniamente stradale

În conformitate cu legea nr. 24/2007 actualizată şi republicată în 2009, privind

reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, arealul luat în
studiu se compune din următoarele tipuri de spaţii verzi:
- Scuarul – este prezent sub forma unui spaţiu verde situat în jurul Colegiului Naţional
Gh. Şincai de pe Calea Şerban Vodă, al Institutului de Pneumologie de pe Şoseaua Viilor, în
Piaţa Regina Maria şi la intersecţia Bulevardului Regina Maria cu Splaiul Independenţei.
- Aliniamente stradale – folosite atât cu scop estetic, cât şi cu rol de absorbţie a
noxelor. de reducere a poluării fonice, crearea umbrei şi diversificarea peisajului, sunt situate
de-a lungul celor cinci bulevarde luate în studiu.
- Spaţii verzi aferente locuinţelor de tip condominiu – se regăsesc pe Bulevardul
Dimitrie Cantemir, Şerban Vodă şi Şoseaua Viilor şi este reprezentat de cadrul vegetal
adiacent blocurilor de locuinţe, având rol fonic şi de îmbunătăţire a calităţii aerului.
- Parcuri – spaţiu verde public cu acces neliminat, se găsesc localizate de o parte şi de
cealaltă a Căii Şerban Vodă: Parcul Tineretului şi Parcul Carol.

Figură 3 Spații verzi în fața blocului

În cadrul arealului de studiu, în urma observaţiilor efectuate pe teren s-a putut constata
că problemele principale care influenţează calitatea spaţiilor verzi sunt cele legate de prezenţa
pulberilor în suspensie şi a noxelor provenite de la traficul intens şi de la clădirile aflate în
proces de degradare, prezenţa parcărilor de autovehicule, amplasarea de panouri ori anunţuri,
prezenţa deşeurilor atât prin depozitare necontrolată cât şi prin neridicarea la timp a acestora
şi toaletarea copacilor, fiind prezenţi copaci uscaţi.

Din punct de vedere al distribuţiei aliniamentelor, s-a constatat că pe toate cele cinci
bulevarde studiate acestea sunt întâlnite. Prezenţa acestora este importantă pentru problemele
legate de poluarea aerului, astfel că arborii reduc poluarea aerului datorită faptului că reţin
particulele de poluanţi (praf, cenuşă, polen sau fum) care pot provoca oamenilor afecţiuni
Figură 4 Rabat parțial betonat în intersecția Calea
Șerban Vodă și Bulevardul Ghgeorghe Șincai
pulmonare; absorb CO2 şi alte gaze periculoase şi completează atmosfera cu O 2; absorb
monoxidul de carbon; îndepărtează gazele poluante prin absorbţia lor prin porii de pe
suprafaţa frunzelor iar particulele sunt reţinute şi filtrate de frunze, ramuri şi trunchiuri.
Poluanţii aerului afectează arborii producând pagube frunzişului şi deteriorează procesul de
fotosinteză, de asemenea îi sensibilează, făcându-i mai vulnerabili la atacurile de insecte şi
boli. Astfel că, la unii arbori din aliniamente au fost identificate necroze care au afectat fie
toată frunză fie a fost localizată pe marginea acesteia, de culoare maronie. De asemenea au
mai fost identificaţi 11 arbori uscaţi pe Bulevardul Dimitrie Cantemir (3), Calea Şerban
Vodă(3) şi Bulevardul George Coşbuc (5). Dintre speciile care au capacitate de bioacumulare,
în aliniamentele stradale analizate au fost identificate: castan, tei, paltin şi cer.
În câteva puncte, în lungul străzilor Şoseaua Viilor şi Dimitrie Cantemir s-a constatat
o depozitare necontrolată a deşeurilor, din cauza neridicării la timp a acestora, situate în jurul
rabatelor de arbori individuale şi a stâlpilor de iluminat.
Alte categorii de spaţii verzi sunt cele aferente locuinţelor de tip condominiu, având
un rol estetic. În cadrul acestora delimitarea se face cu garduri metalice sau garduri vii, şi sunt
întâlnite specii decorative (arbuşti, plante anuale) sau pomi fructiferi.

4.2. Evaluarea atractivității parcului Carol

Percepția este un proces complex care se formează la interferența mai multor factori
care sunt atât de ordin social ca vârsta, sexul, durata locuirii în acel loc sau nivelul de instruire
cât și motivaționali sau economici, percepția odată dobândită asupra unui eveniment
determinând o anumită atitudine și un anumit comportament care rezistă în timp indiferent de
informațiile receptate ulterior.
Studiul percepției vizitatorilor asupra atractivității parcului reprezintă o cercetare
cantitativă bazată pe un chestionar structurat ce cuprinde 9 întrebări grupate pe mai multe
categorii, astfel: date de identificare (8-9), motivația și scopul alegerii parcului (1-2), durata și
frecvența vizitării (3-4), elementele de atractivitate și problemele pe care le are parcul (5-6),
precum și modalitatea de a ajunge în parc (7). Acest chestionar a fost aplicat unui număr de
21 de persoane ce frecventează parcul Carol, aplicarea lui necesitând deplasarea pe teren și
purtarea unor conversații cu vizitatorii întâlniți, răspunsurile acestora fiind ulterior centralizate
și prelucrate sub forma unor grafice și a unei hărți.
Astfel, pe baza structurii pe grupe de vârstă și sexe a vizitatorilor parcului Carol, se
poate constata faptul că aceștia se încadrează în grupele de vârstă dintre <20 de ani și ≥60 de
ani, distribuția pe sexe fiind una aproximativ egală, fiind interogați 12 bărbați și 9 femei.
Grupele de vârstă cel mai bine reprezentate sunt cea de ≥60 de ani pentru sexul masculin și
cea cuprinsă între 40-49 de ani pentru cel feminin. În grupa de vârstă de <20 de ani se
încadrează 3 persoane, în cea de 20-29, 2 persoane, între 30-39 se încadrează 4, între 40-49
sunt 4, între 50-59 de ani se încadrează 3 persoane, iar în ultima grupă 5 persoane.

≥60
În
evaluarea
50-59
atractivității
40-49 unui parc, unul
Feminin dintre
Ani
30-39 Masculin
principalii
20-29 indicatori este
zona de
<20

4 3 2 1 persoane
Nr. 0 1 2 3 4

Figură 7 Structura pe grupe de vârstă și sexe a vizitatorilor din parcul Carol

Figură
proveniență a vizitatorilor săi pentru a putea 8 Zona dacă
identifica de proveniență a vizitatorilor
atracția acestuia este unaparcului
locală,Carol
bazată în principal pe vecinătatea acestuia față de spațiile rezidențiale, sau dacă reușește să
atragă vizitatori din toată aria Bucureștiului. Astfel, se poate observa faptul că majoritatea
vizitatorilor locuiesc în proximitatea parcului și numai o parte redusă numeric locuiește relativ
mai departe de acesta, fapt ce demonstrează influența locală pe care acest parc o exercită
asupra vizitatorilor săi.
 Zona de proveniență a vizitatorilor se reflectă în principal în modalitatea prin care
aceștia ajung în acest parc, constatându-se faptul că 38% dintre aceștia vin pe jos tocmai ca
urmare a proximității parcului de locuințele lor. 29% dintre persoane folosesc autovehiculul
personal, iar 28% aleg tramvaiul ca urmare a existenței unor stații în apropierea parcului. Cei
care utilizează autobuzul sunt în procent de 5%, tot ca urmare a amplasării unor stații în
proximitatea parcului.

Motivația vizitării
acestui parc reflectă zona de
Autovehicul
personal Pe jos proveniență a populației
29% 38%
Bucureștiului ce vizitează
acest parc, aproape jumătate
dintre aceștia alegând parcul
Tramvai Carol ca urmare a situării
29%
Autobuz acestuia în vecinătatea
5%
locuinței lor. O treime dintre
persoanele chestionate aleg
Figură 9 Modalitatea de accesare a parcului

acest parc ca urmare a faptului că este ușot de accesat, și numai un procent redus de 10% și
respectiv 9% aleg acest parc datorită faptului că este bine dotat sau au alte motive, de exemplu
pentru că sunt angajați la unitățile comerciale din interiorul parcului.

Alte motivații
(angajaţi)
10%

Vecinătate
Ușor de accesat 48%
33%

Bine dotat
10%

Figură 10 Motivaţia alegerii parcului

 Accesare Recreere Acest parc este vizitat
restaurante 10%
5% în special de persoanele
Practicare care au copii, lucru ce reiese
sporturi
Plimbare
24%
24%
din faptul că o treime dintre
persoanele interogate
Plimbare frecventează acest parc
Plimbare
câine
5% copii pentru plimbarea copiilor,
33%
alte scopuri ce dețin
procente ridicate fiind
plimbarea sau practicarea
sporturilor, fiecare însumând câte 24%. Celelalte scopuri pentru care parcul este destinat
precum plimbarea câinilor sau accesarea restaurantelor dețin ponderi mult mai reduse, de
numai 5% fiecare.
În ceea ce privește durata unei vizite, aceasta este pentru 43% dintre vizitatorii
chestionați între 2-3 ore, pentru 29% între 1-2 ore, pentru 19% peste 3 ore și numai pentru 9%

Figură 11 Scopul vizitei

este de sub 1 oră. Durata vizitei se corelează atât cu scopul cât și cu motivația acesteia,
putându-se concluziona că persoanele care au ca scop plimbarea petrec în parc peste 2 ore, iar
cele care practică sporturi sau accesează restaurantele petrec sub 2 ore în parc.

<1 oră Frecvența vizitării este pentru

10%
>3 ore
19% majoritatea vizitatorilor de 2-3 ori
pe săptămână sau chiar zilnic
1-2 ore
29% pentru 29% dintre aceștia, cei care
au o frecvență mai redusă a vizitării
2-3 ore
43% totalizând numai 19%, divizat în
9% săptămânal, 5% lunar și 5%
accidental. De asemenea, și acest
indicator poate fi corelat cu cei
Figură
anteriori prin conștientizarea faptului că cei care aleg parcul pentru 12 Durata
plimbări sauunei vizite
practicarea
unor sporturi revin zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână în acest parc.

Lu Acc
ide
nar ntal
5% 5% Zil
Săp nic
 âna ori %
l pe
10 săp
% tăm
ână
Terasele Locurile de Analizând elementele
Peisajul 4% joacă
52
11% 7% % de atractivitate ale parcului
Figură 13 Frecvenţa vizitării identificate de vizitatorii
Istoria
22% acestuia, se poate constata că
Vegetaţia
bogată răspunsurile au fost multiple,
22%
aceștia apreciind destul de
multe lucruri, fapt ce
Liniştea Curăţenia
22% 11% determină și revenirea
acestora în acest loc. Se poate
constata astfel că majoritatea
persoanelor care aleg să-și petreacă timpul în parcul Carol revin aici datorită liniștii, a
vegetației bogate care determină o umbră deasă sau a istoriei cu care acest parc este încărcat,
o pondere mai redusă fiind deținută de cei care preferă peisajul, curățenia, locurile de joacă
sau terasele.

Pe lângă elementele de atractivitate ale parcului, acesta deține și anumite elemente

considerate problematice de către vizitatorii lui, acestea fiind destul de numeroase. Printre
cele mai des identificate se numără cantitatea de deșeuri depozitată în parc, deteriorarea
dotărilor interioare ale parcului sau apariția țânțarilor și faptul că nu au fost luate măsuri în
acest sens. De asemenea, o pondere însemnată o dețin și calitatea apei lacului din parc sau
lipsa cișmelelor sau a altor dotări precum chioșcurile. Un lucru interesant în reprezintă faptul
că 14% dintre persoanele chestionate susțin că parcul nu întâmpină nicio problemă, acesta
fiind și motivul pentru care revin cu o frecvență mare și pentru o durată mare de timp.

Apa lacului
Nu are 14%
14%
Lipsa dotărilor
5% Figură 13 Atractivitatea parcului
Cantitatea de
Ţânţari deşeuri
18% 23%

Lipsa
Deteriorarea cişmelelor
dotărilor 9%
18%

Figură 14 Problemele pe care le are parcul

 4.3. Calitatea apei

Pentru calitatea apei lacului din parcul Carol am analizat două secțiuni ale lacului,
prelevrarea probelor de apă fiind la suprafață. Indicatorii analizați : ph, turbiditate,
conductivitate, amoniu și azotați.
Lacul din parcul Carol I are o suprafață de 2 hectare, acesta a fost amenajat odată cu
parcul prin dragarea unei zone depresionare mlăștinoase și este destinat agrementului.
Ph-ul este un factor important pentru ecosistemele acvatice, care este definit prin
concentrația ionilor de hidrogen din apă.
Valoare ph-ului în lacul Carol este cuprins între 6,52 și 6, 73 pentru cele două secțiuni
analizate, așadar apa lacului este neutră. Fiind într-o strare normală.
Concentrația maximă
Figură 15 Apa admisă pentru
lacului din turbiditate
parcul esteși≤deșeuri
Carol (stânga) 5 NTU, de undenecorespunzător
depozitate rezultă ca apa(dreapta)
lacului Carol are o turbiditatea mai mică în sectiunea 1, aceasta fiind de 1, 99 NTU pe cand în
secțiunea a 2 a valoare acestea crește la 4,43 NTU. În sectiunea a 2 a turbiditatea este mai
mare datorită faptului ca apa este mai “statută” și vizibil mai încarcată cu sedimente, totuși
aceasta nu depașește concentrația maximă admisă.
În ceea ce privește conductivitatea acesta înregistrează în prima secțiune valoarea de 1,
03µS iar în a doua secțiunea are o valoare de 0, 98 µS, motiv pentru care aceasta se
încadrează în valoarile concentrației maxime admise, respective de 2500 µS/cm.
Referitor la Amoniu (NH4+) concentrația maximă admisă este de 0, 5mg/l ceea ce
face ca secțiunile analizate să se încadreze în acestă valoare, în prima secțiune acesta nefiind
prezent, iar în cea de a doua fiind de 0, 32mg/l, încadrându-se în clasa a I a de calitate.
Ionii nitrați ( azotați –NO3ˉ ) reprezintă un stadiu avansat de oxidare a amoniului sau
se formează direct din azotul molecular.
NO3ˉ în ambele secțiuni înregistrează valoarea de 17, 27 mg/l acestă valoarea se
încadrează în valoarea maximă admisă a azotaților, respectiv de 50mg/l. Valorile peste 11,2
mg/l se încadrează în clasa a V a de calitate.
Azotați sunt generatori ai proceselor de eutrofizare a lacurilor și apelor.
În concluzie calitatea apei din secțiunea a doua a lacului este mai scazută comparariv
cu prima secțiune. Cea de-a doua secțiunea fiind un corp secundar al lacului unde se
cantonează diferite substanțe și deșeuri.

4.4. Surse de poluare

În arealul analizat s-au identificate o serie de surse poluare a mediului precum cele
rezidențiale, comerciale, spitalicești și cele din zonele de recreere. Acestea pot fi grupate, în
funcție de modul lor de influență în: liniare, mobile, zona rezidențială de tip individual, zona
rezidențială de tip colectiv, unități comerciale și de prestări servicii.
Sursele de poluare liniare sunt reprezentate de infrastructură care generează un
impact asupra mediului prin pulberi în suspensie și noxe provenite de la autovehicule, zgomot
provenit din trafic, dar în special de la tramvai. Acest tip de surse afectează în special pe
Bulevardele Dimitrie Cantemir și Regina Maria unde traficul este intens. Prezența pulberilor
în suspensie în cadrul arterelor rutiere este determinată și din cauza zonelor aflat în lucru dar
și stadiului de degradare în care se află asfaltul. De exemplu la intersecția dintre Calea Șerban
Vodă și Bulevardul Gheorghe Șincai unde se reabilitează porțiuni din carosabil. Acest lucru
determină și o ingreunare a traficului.
Surse de poluare mobile sunt în strânsă legătură cu sursele liniare fiind reprezentate
de autovehicule și transportul în comun care poluează prin arderea combustibililor fosili și
eliminarea gazelor de eșapament cu un conținut ridicat de SO2, NO2, CO, Pb, Cd și pulberi în
suspensie. Sunt caracteristice întregului areal de studiu.
Zona rezidențială de tip individual predominantă pe Șoseaua Viilor și Bulevardul
Regina Maria unde predomina locuințele individuale caracterizată prin clădiri degradate.
Acestea implică o poluare vizuală în primul rând, sunt generatoare de ape uzate și deșeuri,
sunt caracterizate prin insecuritate și prezintă un mediu propice pentru apariția animalelor
oportuniste și microorganismelor generatoare de boli. Zona prezintă un nivel scăzut din punct
de vedere al calității vieții.
Zona rezidențială de tip colectiv este caracteristică Bulevardului Dimitrie Cantemir
și o parte din Calea Șerban Vodă. În acest perimetru predomină blocurile de tip P+8 și P+10
majoritatea prezentând aparate de aer condiționat ce generează freoni pe care îi elimină în
atmosferă. Produc mari cantități de deșeuri asimilabile cu cele menajere, având în vedere că
se intrepătrund cu spațiile comerciale și unități de prestări servicii. De asemenea lipsa sau
numărul redus al unor puncte de colectare selectivă îngreunează gestionarea adecvată a
deșeurilor. Sunt generatoare de mirosuri neplăcute, apariția animalelor oportuniste și pot
reprezenta adevărate focare de infecție.
Zonele critice de poluare s-au identificat pe ambele bulevarde astfel:
- Pe Bulevardul Regina Maria sursele generatoare sunt redate prin prezența a
numeroase benzinării, vulcanizare, service auto, spălătorii, supermaket-uri și
prezența a unui număr mare de cladiri degradate și terenuri virane.
- Pe Bulevardul Dimitrie Cantemir s-a identificat un trafic intens, mai ales în orele
de vârf.

5. Incompatibilitățile de mediu din arealul de studiu

- Prezența a două instituții sanitare pe calea Șerban Vodă ( o policlinică și un institul de

pneumofiziologie) generatoare de zgomot, deșeuri sanitare, risc biologic.
- Prezența panourilor publicitare: poluare viziuală, îngreunarea mersului pietonilor,
surse de deșeuri; graffiti – poluare vizuală.
- Prezența aparatelor de aer condiționat generează freoni ce contribuie la accentuarea
efectului de seră.
- Prezența antenelor de telefonie mobilă, tv, poluare prin unde electromagnetice și
determină ionizarea pozitivă a aerului.
- Prezența șantierelor în lucru ( Tineretului și Unirii): pulberi în suspensie, zgomot,
îngreunarea traficului.
- Traficul rutier: zgomot și noxe.
- Prezența liniilor de tramvai: zgomot, este prezent pavajul cu piatră cubică.
- Prezența benzinăriilor: trafic mai intens, mirosuri specifice, compuși organici volatili,
hidrocarburi, prezintă un pericol pentru generarea de incendii.
- Prezența cabinetelor medicale de la parterul spațiilor de locuit colective care implică o
sursă de deșeuri asimilabile și pot determina o poluare biologică prin microorganisme
generând boli.
- Prezența unităților industriale( textilă): poluare chimică, ape uzate.
- Prezența clădirilor degradate locuite: pericol pentru persoanele care locuiesc în aceste
imobile
- Prezența unei piețe neamenajate ce împiedică fluidizarea traficului pietonal, zone
caracterizate de insecuritate, mediu favorabil pentru apariția unor animale oportuniste
și bacterii, generatoare de deșeuri menajere predominant compostabile.
- Spații comerciale, patiserii, gogoșerii, shaormerii sunt generatoare de mirosuri
neplăcute și surse de poluare fonică pentru spațiile rezidențiale.
Figură 16 Incompatibilități de mediu identificate în arealul de studiu
Concluzii
Disfuncţionalităţile identificate în perimetrul analizat (trafic auto intens, clădiri
degradate, spaţii comerciale) influenţează în mod negativ calitatea mediului, astfel că prezenţa
aliniamentelor stradale pe cele cinci artere de circulaţie luate în studiu au rolul de a proteja
mediu şi de a îmbunătăţii calitatea vieţii.
În concluzie, arealul analizat prezintă o serie de favorabilități, dar mai ales
restrictivități de mediu generate de factori antropici care impun o presiune foarte mare
regiunii. Printre factorii care influențează calitatea mediului putem enumera: traficul
aglomerat, parcările insuficiente cauzate de prezența în număr mare a mașinilor ce parchează
în zonă, surse de zgomot și vibrații, spații verzi insuficiente, deșeuri și clădiri degradate.
Acestea au o influență negativă asupra stării de sănătate a populației și a calității mediului.