Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OBEZITATEA
Obezitatea cea mai frecventa boala metabolica si se asociaza adesea cu boli cronice severe cum
ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, apneea in somn etc. Ea este caracterizata printr-un
tesut adipos. In mod normal organismul barbatilor contine un procent de 15-20% de tesut adipos,
iar organismul femeilor un procent de 25-30% de tesut adipos.
Organizatia mondiala a sanatatii a definit si clasificat grade de obezitate pe baza IMC
În cele mai multe cazuri, obezitatea este cauzată de un aport caloric excesiv, care poate sau nu să
fie asociat cu o activitate fizică scăzută. Practic, în cele mai multe cazuri, obezitatea apare la
persoanele care consumă mai multe calorii decât au nevoie şi nu fac suficientă mişcare.Aportul
caloric nu este în permanenţă legat de cantitatea de alimente, ci şi de calitatea acestora, existând
persoane care consumă alimente hipercalorice în cantitate moderată (astfel având impresia că nu
mănancă prea mult)
.
Obezitatea este un factor de risc cheie in dezvoltarea bolii cardiovasculare. Chiar o modesta crestere a
IMC (ex IMC > 30 kg/m2)induce o crestere de 4 ori a riscului de boala cardiovasculara, atat la barbati,
cat si la femei.
Obezitatea reprezinta atat un factor independent (cu fiecare kg peste greutatea normala riscul
coronarian creste cu 3,1%, cat si o conditie care induce sau favorizeaza alti factori de risc
cardiovasculari sau cum sunt diabetul zaharat tip 2, hipertensiunea arterial, dislipidemiiile, starea
procoagulanta
Stilul de viață familial –Obezitatea tinde să apară în aceeași familie. Dacă unul sau ambii părinți
sunt obezi, riscul pentru apariția obezității este crescut, din cauza genelor, și a tendinței de a
împărtășirea de obiceiuri alimentare și de stiluri de viață similar;
Inactivitatea fizică -Un stil de viață sedentar nu facilitează arderea multor calorii;
Dieta nesănătoasă, de ex. alimente tip fast-food și băuturi hipercalorice, cu porții
supradimensionate
Genetica- Prader-Willi, Cohen pe care le putem suspecta în cazul copiilor la care obezitatea severă
apare în primii 10 ani de viaţă
Boli endocrine- hipotiroidie, boala Cushing, etc.;
Anumite medicamente: insulina, unele antidiabetice orale, steroizi, unele antipsihotice,
anticonvulsivante
Vârsta (înaintarea în vârstă);
Lipsa de somn sau excesul lui– pot determina schimbări hormonale urmate de creșterea apetitului;
Sarcina – creșterea în greutate din timpul sarcinii poate contribui la dezvoltarea obezității la femei;
Factori socio-economici
Lipsa educatie
Stresul cotidian
Consumul mare de alcool
Unele tulburari psihologice ca:anxietatea, depresia, tulburarile de personalitate, pot constitui
factori etiopatogenici ai obezitatii prin introducerea de tulburari de comportament alimentar.
Cele mai frecvente tulburari sunt: bulimie, hiperfagia, consumul crescut de alcool, care prin
aportul caloric si stimularea apetitului, actionaeaza ca factor favorizant.
Accidente, handicapuri fizice, imobilizare postoperatorie
Simptomele obezității pot varia înfuncție de persoana afectată. Principalele semene și simptome
generale asociate cu obezitate asunt:
Greutate corporala crescută și un indice de masa corporală (IMC) ≥ 30
Stare de letargie
Dificultăți în respirație – apnee de somn
Strat adipos flasc
Apariția timpurie a pubertății (la adolescenți)
Creșterea în volum a grăsimii abdominale (cu apariția de pete albe sau violet). Astfel,
bărbatii cu o circumferinţă abdominală mai mare de 102 cm şi femeile cu o circumferinţă
abdominală mai mare de 89 cm prezintă un risc mai mare pentru apariţia complicaţiilor
legate de obezitate.
Dureri osteoarticulare (spate, articulații mari)
Capacitate scăzută la efort
Persoanele care au obezitate, comparativ cu cele cu o greutate normala sau sănătoasă, prezintă un risc
crescut pentru multe boli grave și condiții de sănătate precum:
PREVENIREA OBEZITĂȚII
O modificare permanentă în mediul înconjurător este cea mai bună modalitate de a asigura
schimbări pe viață. Modificări mici în stilul de viață, pot preveni boli cronice, ca de exemplu
obezitatea, bolile cardiace, hipertensiunea, accidentul vascular cerebral, osteo-artrita, diabetul
zaharat de tip 2, diferite tipuri de cancer.
1. Plan de nutriție echilibrată:
Consum de alimente cu conținut caloric scăzut, dar cu densitate nutrițională mare, ca de ex. fructe,
legume, cereale;
Creșterea aportului de fructe și legume și evitarea aportului de grăsimi saturate;
Limitarea consumului de dulciuri și alcool;
Să se consume trei mese regulate pe zi, cu puține gustări între mese.
2. Activitate fizică regulatăși moderată - în funcție de vârstă și starea de sănătate (copii <17 ani –
60 min/zi, adulți > 150 min/săptămână)
3. Verificarea regulată a greutății corporale - recomandat cel puțin o dată pe săptămână.
4. Cunoașterea și evitarea capcanelor alimentare,se poate realiza prin:
Identificarea situațiilor care determină mâncatul fără control cu dezvoltarea unor strategii
individuale de control al comportamentelor alimentare;
Jurnalul alimentar, în care să se noteze când, cât, ce se mănâncă, starea de sațietate fiind un
instrument de identificare a unor modele de alimentație;
Promovarea alăptării la sân –studiile epidemiologice indică scăderea riscului de
supraponderalitate la copiii alăptați la sân.
Bibliografie:
https://www.scribd.com/upload-document?archive_doc=139519718&escape=false&metadata=%7B
%22context%22%3A%22archive_view_restricted%22%2C%22page%22%3A%22read%22%2C%22action
%22%3A%22download%22%2C%22logged_in%22%3Atrue%2C%22platform%22%3A%22web%22%7D
https://www.csid.ro/health/sanatate/obezitatea-cauze-si-efecte-grave-asupra-sanatatii-explicate-de-dr-
alexandru-popa-18275328/