Sunteți pe pagina 1din 7

Educație pentru pace

Sălăjan Georgiana Alina

Chiș Teodora

Oltean Iasmina Nicoleta


,,Evitarea conflictelor este misiunea politicii.

Construirea păcii este misiunea educației. “

(Maria Montessori)

Educația pentru pace constituie cea mai sigură cale de eliminare a agresivității, a
violenței, a terorismului și a conflictelor intre comunități. Ea reprezintă un factor capabil
de a contribui la crearea unei societăți democratice.

,,Dacă vrem să ajungem la o adevărată pace în această lume, atunci va trebui să


începem de la copii” (Ghandi)

Copilăria este o perioadă de asimilări masive, de formare a unor atitudini și abilități care
se vor transforma în instrumente pentru tot restul vieții, iar școala prin autoritatea sa
morală, poate aduce o contribuție substanțială în formarea unor atitudini și
comportamente pacifiste și tolerante la copii.

Copiii se nasc cu dorința pentru pace.Pacea este un subiect minunat, un subiect despre
care ne place să vorbim și mai ales ne place să o simțim, pentru că aceasta-i natura
noastră omenească, originală.

Pacea nu este numai un dar de la Dumnezeu, este un dar pe care ni-l oferim unul celuilalt,
nu este departe, este în interiorul nostru!

Pacea este o aspirație a popoarelor, un imeperativ fundamental al epocii noastre și o


finalitate prioritară a educației de astăzi și de mâine.

Cu toate diferențele dintre continente și țări, cu toate diferențele culturale și ideologice


finalitățile luptei pentru un viitor mai bun al lumii este pretutindeni același. Pretutindeni
se pune problema apărării păcii, a asigurării unei educații de bază pentru toți oamenii, a
eliminării foametei și a protejării sănătății, a apărării valorilor mediului natural, a salvării
identității culturale a diferitelor grupuri umane.

Educația pentru pace nu se face într-un ,, numansland” social, ea are de-a face permanent
cu conflicte, fie ele deschise sau ascunse. Obiectul strădaniilor ei este deconspirarea
obiectului acestor conflicte și oferirea unor posibilități de discuție. Manevrarea
conflictelor a fost considerată uneori ca fiind centrul preocupărilor din cadrul educației
pentru pace. Uneori, educația pentru pace poate influența în mod pozitiv cursul
conflictelor, în cel mai bun caz ea poate găsi chiar și soluții. În tot cazul, ea contribuie în
mod decisiv la transformarea conflictelor în acțiuni mai puțin violente.

Cu toate acestea, nu trebuie ca de dragul unei false păci sau armonii să ne obișnuim cu
potențialul conflictual. Educația pentru pace se află, din această cauza, mereu în
contradicție cu realizarea ne-pașnică, neputându-se debilita în a ,,tolera” conflictele
izbucnite de pe urma realității sociale la nivelul indivizilor sau ai societății ca întreg, ci
trebuind să analizeze interesele ce stau la baza acestor conflicte (principiul capacității de
conflict). Acest nou înțeles dat termenului de conflict a atras multe voci critice la adresa
educației pentru pace, acesta reproșându-i că de abia prin de-tabuizarea și
problematizarea lor, conflictele sociale devin o problemă.

Educația pentru pace are ca scop inițierea proceselor sociale și politice de învățare în
sensul dezvoltării comportamentului pro-social și a capacității de participare politică. Cu
toate că educația pentru pace se înțelege că o educație care are la rândul ei model
valorice, ar fi contrar principiilor sale să îndoctrineze populația cu aceste valori și norme
unilateral stabilite. De aceea, felul în care se desfășoară procesele de învățare inițiate este,
în principiu, deschis (principiul deschiderii).

Un alt principiu este cel al concordanței: scopurile, conținuturile și metodele


educaționale trebuie să fie în concordanță. Acest lucru înseamnă și că în procesul
educațional nu poate fi folosită sau produsă nici o formă de violență – nici în situații
concrete și nici în organizarea proceselor de învățare, pentru a nu contraveni scopului de
manevrare non-violentă a conflictelor individuale, din cadrul societății sau din mediul
internațional (principiul non-violenței).

Educația pentru pace, în plus, să se orienteze după nevoile și problemelor adresaților săi
(principiul orientărilor după nevoi) și se va conecta la stadiul la care a ajuns cercetarea (în
domeniu păcii), fără să fie doar o simplă mediatoare a acesteia (principiul verificării).

Educația pentru pace se constituie ca o educație a atitudinilor și mentalității , a conduitei


în societate, școală, familie. Își propune autoconștientizarea facultăților și proceselor
fiecărui individ , pentru a putea fi utilizator apoi în activitățile sale, în afara relațiilor
interpersonale din școală, familie, societate . Între obiectivele urmărite se remarcă și:

- respectul față de om ca valoare sociala supremă;

- respectul față de valorile culturale și acceptarea diversității culturale;

- receptivitatea la ideile și sugestiile altora


- capacitatea de a dobândi contacte satisfăcătoare și de a dialoga

- toleranța, acceptarea unor comportamente diferite

- descurajarea agresivității și violenței

- formarea spiritului critic și autocritic

- protejarea florei și a faunei

Educația pentru pace , presupune cultivarea unor atitudini superioare și formarea


oamenilor în vederea uitării conflictelor și a promovării dialogului constructiv, cultivarea
receptivității și flexibilității, a respectului față de valori și de aspirații, față de sine și de
alții, a priceperii de a identifica punctele comune și de a respecta diversitatea situațiilor și
stilurilor de viață. Aceste obiective sunt piatra de încercare în procesul de formare a
fiecărei personalități.

Profesorul Stefan Barsavescu propune constituirea unei "pedagogii a păcii" care trebuie
sa urmărească:

 educația copiilor să se debaraseze de impulsuri agresive, și de comportamente ostile,

 formarea tinerilor în spiritul ideilor de înțelegere mutuala, cooperare , toleranta;

 ed. tinerilor în ideea unei concepții despre lume, care să le permită să se entuziasmeze
de valorile spirituale ale omenirii.

Educatia pentru pace poate fi privita ca o parte intermediara între teorie (studiul pacii si
al conflictelor) si practica (educatie pentru pace) care aduce o contributie importanta în
cadrul analizei si a tratarii conflictelor si violentei la nivel individual, specific grupurilor,
national si international, prin crearea unor teorii proprii si prin dezvoltarea de modele de
învatare astfel, disciplina Educatie pentru pace poate avea un impact benefic in vederea
rezolvarii sau atenuarii conflictelor dintre elevi,
Educatia pentru pace este o educatie sociala si politica: educatie sociala ca transpunere a
‚principiului pedagogic’, de deconstructie a ‚structurilor suverane’ si de amplificare a
participarii si co-determinarii a tuturor celor ce participa la viata scolara. Educatia
politica (pentru pace) ar trebui structurata în jurul unor „probleme-cheie“."
Intr-un stat de drept se impune cunoasterea notiunilor fundamentale de pace si exersarea
acestora. Informarea elevilor cu privire la ce este pacea cu adevarat, ce inseamna opusul
ei, care sunt caile prin care se poate obtine pacea, principiile si cum se pot evita
conflictele devine tot mai necesara in zilele noastre. Disciplina optionala Educatie pentru
pace va incerca sa raspunda acestei necesitati. Studierea acestei discipline este ocazia
special creata pentru ca elevi sa reconsidere lumea in care se dezvolta, sa o analizeze in
vederea intelegerii evenimentelor si a oamenilor cu care tinde sa se confrunte in fiecare
zi.
Principalul castig in studiul acestei discipline ramane, pentru elevi, acela de a invata noi
lucruri despre lumea inconjuratoare, de ce se iau anumite decizii care ii afecteaza si pe ei,
de ce in unele tari este razboi iar in altele pace, de ce nu se pot rezolva unele conflicte, de
ce uneori se recurge la violenta sau au loc alte repercursiuni si cum pot face ca pe viitor ei
sa evite a lua parte la conflicte. Aceasta disciplina vizeaza intelegerea din partea elevului
atat a pacii la nivel national si mondial cat si la nivel individual, incercarea de a intelege
atat conflictele majore la nivel statal cat si cele ce ii privesc direct pe ei, cum pot face sa
traiasca mereu in armonie, cum sa se descurce in situatii tensionante pt ca apoi sa castige
linistea.
Pacea domneste într-un sistem international numai atunci când conflictele care au loc în
acesta sunt solutionate fara a se face uz de forta militara organizata. Pacea este asadar un
proces ce are loc într-un sistem international si care este caracterizat de un mod non-
violent de solutionare a conflictelor.
OBIECTIVE CADRU
1. Familiarizarea cu termeni specifici educatiei pentru pace;
2. Cunoasterea si intelegerea notiunii de pace si a opusului ei;
3. Observarea, descrierea si realationarea strategiilor de pace;
4. Observarea neclaritatilor notiunii de pace;
5. Intelegerea procesului de pacificare ca pe un proiect de civilizare;
6. Dobandirea capacitatii de a actiona in spirit pacifist;
7. Rezolvarea constructiva a conflictelor;
8. Dezvoltarea capacitatii de comunicare oral/scrisa.
OBIECTIVE DE REFERINTA
1. Familiarizarea cu termeni specifici educatiei pentru pace;
1.1 Sa distinga semnificatia unor termeni simpli referotori la pace;
1.2 Sa compare in termeni simpli obiecte, situatii;
1.3 Sa formuleze enunturi referitor la pace;
2. Cunoasterea si intelegerea notiunii de pace si a opusului ei;
2.1 Sa cunoasca termenul de pace, ce este si la ce foloseste;
2.2 Sa distinga modalitati de creare a pace si a opusului ei;
2.3 Sa oberve care sunt cauzele care duc la distrugerea pacii;
2.4 Sa inteleaga care este opusul pacii, si cum poate fi el evitat;
3. Observarea, descrierea si realationarea strategiilor de pace;
3.1 Sa observe care sunt elementele care sustin procesul de pace;
3.2 Sa analizeze efectele diferitelor strategii pentru pace folosite, indicând însa si limitele
acestor strategii.

S-ar putea să vă placă și