Sunteți pe pagina 1din 28

Industria de fabricare a berii

Îndrumător:

Asist. Dr. Petronela Cozma

Masteranzi:

Ababei Nicoleta și Șcheul Marinela


Cuprins :

1. Prezentarea/ Caracterizarea generală a industriei

1.1 . Descrierea profilului și a distribuției geografice pe plan modial și național

1.2. Caracterizarea produselor (tipuri, descriere)

1.3. Prezentarea producției și consumurilor la nivel regional și global

2. Descrierea procesului industrial supus analizei

2.1. Descrierea fazelor procesului

2.2. Schema bloc a procesului, schema fluxului tehnologic

2.3. Identificarea fluxurilor de materiale și energie – intrări de materii prime, ieșiri de poluanți,
separarea produselor

2.4. Consumuri specifice (reactivi chimici, materiale, energie, apă, etc.)

3.Inventarul emisiilor de fluxuri gazoase și lichide, deșeuri în procesul industrial analizat

3.1. Emisii rezultate din proces: emisii gazoase, efluenți lichizi, deșeuri solide, zgomot)

3.2. Identificarea și analiza pierderilor de proces

3.3. Inventarul substanțelor toxice și periculoase

4. Evaluarea performanței procesului pe baza indicatorilor de dezvoltare durabilă și a


bilanțului de materiale

4.1. Evaluarea calitativă și cantitativă a durabilității în procesele de producție pe baza rezultatelor


obținute din analiza procesului

4.2. Selectarea instrumentelor de evaluare a durabilității și analiza unor modele de durabilitate în


cazurile specific analizate în cadrul proiectului

5. Identificarea practicilor de prevenire și control a poluării/producție curată

5.1. Practici PP/CP (Modificări ale procesului/ și produselor/ Modificări ale echipamentelor și
instalațiilor/ Schimbarea materiei prime/ Practici de management al deșeurilor )

2
5.2. Propuneri de soluții particulare aplicabile procesului industrial studiat

5.3. Evaluarea performanței procesului eco-proiectat (beneficiile programelor PP/CP)

Concluzii generale

Bibliografie

3
1. Prezentarea/ Caracterizarea generală a industriei

Berea este cea mai răspândită băutură alcoolică, fiind cea mai populară băutură după apă și
ceai. Sursele sale sunt de origine naturală, cel mai adesea se obține din cereale, cele mai cunoscute
fiind malțul și orzul. De obicei concentrația de alcool a unei beri variază între 4% și 8/9 %.

Producția berii pe teritoriul Țărilor Române datează de la începutul secolului al XIX-lea, când
Johann de Gotha a inaugurat, în 1809, la marginea Bucureștilor o fabrică de bere. O dată cu cea de-
a doua parte a secololului al XIX-lea încep să-și facă apariția din ce în ce mai multe berării. Foarte
repede aceasta devine o “instituție” dar și un punct de întâlnire important al ziariștilor, politicienilor
sau oamenilor de teatru. Așa s-a creat și un limbaj specific, cum era de exemplu denumirea
măsurilor de vânzare a berii. Ambianța berăriilor bucureștene de la cumpăna dintre cele două
veacuri, transpare deseori în nuvelele lui Caragiale datorită în mare parte experienței sale de
“vânzător de bere”.

Aceasta datează însă de circa 3500 de ani și a fost descoperită pentru prima dată în
Mesopotamia, astăzi Iranul de Vest și fiind menționată pentru întâia oară în scrierea sumeriană
„Epopeea lui Ghilgameș”. Din acest moment omenirea a început să consume această licoare
amăruie, căreia i s-au descoperit numeroase calități nutritive. De la Faraoni la la romani, din Evul
Mediu și până la patri berii, Germania, berea devine una dintre cele mai consumate băuturi din toate
timpurile.

În ultimii ani, industria berii a înregistrat progrese considerabile pe plan modial în ceea ce
privește tehnologia și dotările cu noi tipuri de utilaje și instalații. Procesul de fabricare al acestei
bauturi naturale se bazează, încă de pe vremea anticilor, pe un principiu simplu: fermentarea
naturală a zaharurilor și extracția cerealelor malțificate cu ajutorul apei fierbinți. In zilele noastre,
întreg procesul este complex, desășurat sub un control strict al standardelor de calitate. Materiile
prime folosite în procesul de fabricare a berii rămân aceleași: orzul, apa și hameiul. Principalele
operații tehnologice sunt: fabricarea malțului, obținerea mustului de bere, răcirea și limpezirea
acestuia, fermentarea primară și secundară a mustului, maturarea berii, cupajarea, subrăcirea și
liniștirea berii.

1.1 . Descrierea profilului și a distribuției geografice pe plan modial și național

La nivel global, există 5 mari producători care dețin monopolul pe piața berii. Prima
companiei din această categorie, cu o cotă de piață de 18,8% este Anheuser-Busch InBev, care
cuprinde mărci precum: Becks, Budweiser, Stela Artois, Leffe sau Hoeggarden, Corona.

4
Pe locul doi se află concernul SABMiller, cu cota de piață 11,8%, care produce mărci precum:
Miller, Peroni NA, Grolsch, Piersnell Urquel.

Pe locul trei se află Heineken, cu o cotă de piață de aproximativ 9%, printre cele mai cunoscute
branduri pe care aceasta le produce se află Heineken și Amstel Beer.

Locul patru este ocupat de Carlsberg cu o cotă de circa 6% și produce branduri precum Carlsber,
Tuborg, Holsten sau Skol, urmat în deaproape de China Resources Enterprise Co., cel mai mare
producător de bere din Asia.

Fig. 1.

La nivel național cei mai mari producători de bere sunt grupați în Asociația Berarii României.
Membrii săi actuali sunt cei mai importanți producători de bere din România: Bergenbier SA,
Heineken România, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries și Martens,
alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din
cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai
producătorilor de materii prime: Soufllet Malț România și Asociația Producătorilor de Hamei.

Ursus Breweries, subsidiară a SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere
din România. Compania are sediul central în Bucureşti şi deţine 4 fabrici de bere în Cluj-Napoca,
Timişoara, Buzău şi Braşov, având peste 1.500 de angajaţi. Mărcile Ursus Breweries sunt: Peroni
Nastro Azzurro, Ursus, Redd’s, Timişoreana, Stejar, Ciucaş şi Pilsner Urquell. SABMiller plc este
una dintre cele mai mari companii de bere din lume, cu participaţii în societăţi producătoare de bere
sau acorduri de distribuţie pe 6 continente. Mărcile Grupului includ beri premium internaţionale,
cum ar fi Grolsch, Miller Genuine Draft, Peroni Nastro Azzurro şi Pilsner Urquell, precum şi o

5
gamă excepţională de mărci locale cu poziţii de lider, precum Aguila, Castle, Miller Lite, Snow şi
Tyskie. În afara SUA, SABMiller plc este, de asemenea, una dintre cele mai mari companii din
lume care imbuteliaza produse Coca-Cola.

În prezent, Ursus Breweries deține trei fabrici de bere în: Brașov, Buzău și Timișoara si o mini-
facilitate de producție în Cluj. În anul 2019 s-a adus o investiție de 22 milioane de euro pentru
extinderea fabricii de la Brașov grație cererii foarte mari.

1.2. Caracterizarea produselor (tipuri, descriere)

În funcție de temperatura de fermentație, berea poate fi împărțită în două categorii: de joasă sau
înaltă fermentație. În cele două categorii intră mai multe varietăți de bere, în funcție locul de origine
sau de metoda de procesare.

Berile de fermentație joasă sau Lager – obținute din fermentația drojdiei în două etape, mai întâi,
timp de 7 – 10 zile, la o temperatură între 5 și 13 grade, mai apoi al o temperatură de 0 – 2 grade.
Acestea pot fi:

Pilsner Lager - cu aproximativ 4 % alcool, este o bere “blondă”, cu reflexe aurii, de la


malțul deschis la culoare. Are o aromă discretă cu note de hamei. Compoziția și spuma sunt
mai ușoare decât în cazul celorlalte tipuri de bere. Se recomandă să se servească la o
temperatură de 5 grade.
Speciale Lager- Are o concentrație alcoolică de aproximativ 5 % alcool și culoare aurie cu
accente de chihlimbar. Gustul este bogat, de malț si hamei nobil. Se recomandă să fie
consumată la o temperatură de 5 grade.
Extra Lager- conținutul de alcool variază între 6 și 7%. Are o aromă intensă, cu o culoare
aurie cu accente de cupru datorate malțului prăjit. Spuma este cremoasă, iar gustul este
intens și puțin amărui, aroma persistând în gură după servire. Se servește la o temperatură de
5 grade.
Bock and Black- este o bere neagră, cu accente brune, cu o concentrație alcoolică de 5 %.
Are o aromă puternică și amăruie, cu o spumă cremoasă. Se servește la o temperatură între 5
și 8 grade.

Berea Ale de fermentație înaltă- Fermentația acesteia durează între 3 și 6 zile, la o temperatură
cuprinsă între 14 -25 grade. Fermentarea înaltă permite obținerea unor beri cu un gust mai complex,
arome fructate și în general sunt mai cremoase. Berile de tip Ale sunt:

Ale- cu o concentrație alcoolică între 5 și 6 % și culori de la auriu pal, la cupru sau chiar
roșu. Berea are o aromă complexă de drojdie și fructe fermentate.
6
Abbey- Concentrația alcoolică este de 6,5 %, culoarea este ușor brună, iar gustul intens
aduce a fructe cum sunt banana sau mărul. Se servește la o temperatură de 6 grade.
Black stout- este așa numita „bere brună”, de culoare închisă și cu gust intens de cafea.

Există și alte tipuri de bere care nu se încadrează în cele două mari categorii:

Berea din grâu- are o concentrație alcoolică începând cu 6 %. Este o bere ”blondă”, iar de
cele mai multe ori are un aspect tulbure pentru că se găsește preponderent în varianta
nefiltrată având o puternică aromă de cereale.
Berea fără alcool- aste o bere de fermentare joasă și poate fi obținută prin două metode: fie
prin oprirea fermentației, fie prin îndepărtatea alcoolului
Berea de fermentație spontană- contrar fermentației înalte și joase, acest tip nu necesită
adaos de drojdie pentru că mustul este doar expus la aer. Are puțin acid și mai puțină spumă.
Berea artizanală
Berea cu arome

Produsele comercializate de către Ursus Breweries acoperă o gamă largă de gusturi și tipuri de
bere dar și prețuri. Măcile cele mai cunoscute sunt: Timișoreana, fiind și cea mai cunoscută bere
românească, Ursus cea mai importantă bere premium de pe piață și din achizițiile recente ale firmei
menționăm beri cu tradiție românească precum Azuga și Ciucaș. Ursus Breweries a dezvotat și
tipuri de bere cu o cantitate mai mare de alcool, precum Stejar dar și beri cu arome cum este gama
Ursus Cooler.

Berea Timișoreana are o istorie de aproape 300 de ani și începe în prima fabrică de bere din
România. Preparată dupa o rețetă tradițională, Timișoreana aduce arta maeștrilor berari în stilul de
viață contemporan. Berarii iscusiți investesc toata atenția și pasiunea în fabricarea berii, creând o
bere excepțională, cu un gust echilibrat, cu aromă și un aspect ce corespund perfect categoriei din
care face parte.

Timișoreana Nepasteurizată este o bere „lager” pe care berarii o produc printr-un proces
invoativ. Tehnologia inovatoare constă în filtrarea specială la rece, care ne permite să păstram
gustul proaspăt al Nepasteurizatei mai mult timp. În același timp, asigură stabilitatea berii pe toată
durata termenului de valabilitate la toate ambalajele – sticlă, doză, keg.

Ursus, cunoscut și ca „Regele Berii în România”, s-a născut la Cluj în 1878. Ursus este o
bere plină de viaţă. Gustul său inconfundabil, proaspăt, răcoritor şi uşor amărui, îţi trezeşte
simţurile şi pofta de viaţã. Rețeta are la baza 2 tipuri de malț și hamei 100%. Ursus intruchipează
spiritul Ursului Românesc – puternic, curajos şi aventuros. Berea Ursus vine în șase variante de
prezentare și în șase gusturi diferite.

„Ursus Retro este o bere blondă nepasteurizată de tip Lager. Varianta Retro păstrează
autenticitatea gustului Ursus prin rețeta cu 100% malț, amăreala distinctivă și bine integrată în

7
corpolența gustului, cât și aroma curată cu ușoare note rășinoase de hamei, rotunjită de notele
fructate formate de drojdie în timpul fermentației. Ursus Retro este produsă prin tehnologia de
microfiltrare, un proces ce are loc la rece și înlocuiește pasteurizarea. Datorită metodei de preparare
la rece, aromele produse de drojdie în procesul de fermentare rămân intacte, iar berea are un gust
mai bogat” (https://momente.cool/descopera-berea#ursus-retro).

Ursus Premium se distinge prin aceiași amăreală și note din rășină de hamei. Gustul său
inconfundabil este dat de rețeta cu 100% malț și de exigența procesului de fabricare. „Gustul curat
și acidularea plină plusează și completează această bere cu un caracter vioi, răcoritor, tineresc”
(https://momente.cool/descopera-berea#ursus-premium).

Ursus Black a apărut pentru întâia oară în anul 2002. Are o culoare neagră profundă, spumă
generoasă și textură fină. „Cu o acidulare medie și un corp bogat, Ursus Black captează gustul
special a trei tipuri de malț: dulceața Malțului Munich, notele prăjite și de ciocolată neagră din
Malțul Negru și aromele echilibrate ale Malțului Caramel” (https://momente.cool/descopera-
berea#ursus-black).

Ursus Pils este un omagiu adus vechiului gust al berii create la Cluj. Gustul său este marcat
de accente amare echilibrate și notele rășinoase, culoarea fiind una galben deschis.

Ursus are de asemenea și gamele Cooler, în care berea este amestecată fie cu limonadă fie
cu suc de portocale roșii, dar mai are și varianta fără alcool. Aceasta este tot un Lager, făcut din
100% hamei și drojdie specială. Rezultatul este echilibrul de gust între dulceață, astringență și
amăreală.

1.3. Prezentarea producției și consumurilor la nivel regional și global

Conform datelor statistice realizate în anul 2019 pentru anul precedent, piața berii în 2018 în
România a înregistrat o creștere de 3%, ajungând la un volum de 16,6 milioane hectolitri, mai mult
față de cei 16,11 milioane HL din 2017,susține Asociația Berarii României care cuprinde cinci mari
producători de bere din România și o microberărie, împreună aceștia furnizează peste 85% din
cantitatea de bere consumată în țară.

Consumul de bere per cap de locuitor s-a situat la 85 de litri, mai mult față de cei 82 de litri calculați
pentru 2017, un rezultat care atunci ne clasa pe locul șapte la nivel european. Segmentul berii fără
alcool a înregistrat o creștere de circa 30%, ajungând la 1,87% dintre consumatori. Sectorul berii în
România are un caracter profund național - producția locală este în proporție de 97%, iar 70% din
ingrediente sunt provenite din agricultura din țară.

8
Din punct de vedere al tipurilor de ambalaje, consumatorii din România au preferat sticla în
28,45% din cazuri și doza în proporție de 20,58%. Berea la PET a cunoscut un nou an în scădere,
ajungând pentru prima dată la sub 50% din piață.

Lideri mondiali pe piața producătorilor de bere sunt China, India și Brazilia, în timp ce în
Australia și Germania s-a constatat o scădere a vânzărilor pentru anul 2018. Consumatorii devin
mult mai selectivi, de aceea deși producția unor anumite tipuri de bere scade, crește interesul pentru
berea artizanală. Generațiile actuale pun foarte mare accent pe consumul moderat de băuturi
alcoolice și pe calitatea acestora. Iată cum se prezintă situația și cifra de afaceri pentru cele mai mari
10 branduri de bere la nivel mondial.

Fig.2. Producția de bere în Europa în anul 2016

9
Fig.3. Consumul de bere la nivel european în anul 2016

10
2. Descrierea procesului industrial supus analizei

2.1. Descrierea fazelor procesului

Procesul de fabricare

Procesul tehnologic de fabricare al berii se desfășoară în sistem complet închis, folosind


echipamente din inox. Acesta este complet automatizat, urmărit și comandat din „camera de
comandă și control“. Calculatoarele de proces conțin toate programele conform cărora se desfășoară
tehnologia de fabricare a berii. Pe monitoare, se urmăresc toți parametrii tehnologici. Orice abatere
de la nivelele stabilite este semnalizată atât optic cât și sonor, astfel devine imposibilă omiterea sau
neînregistrarea acesteia, în vederea corectării imediate. Toate informațiile legate de desfășurarea
proceselor sunt înregistrate și pastrate, asigurându-se o trasabilitate perfectă.

Producerea mustului de bere

Malțul este macinat printr-o moară cu valțuri și amestecat cu apă rezultând „plămada“. În
cazanul de plămadire-zaharificare plămada este supusă unui proces de încalzire la temperaturi foarte
bine definite, în intervale de timp exacte, astfel încât, amidonul din malț este transformat în zaharuri
cu molecule mai ușor metabolizabile de către drojdie. În cazanul de filtrare se realizează separarea
fazei lichide de cojile rămase din boabele malțului. Echipamentul este prevăzut cu un sistem de site
fine cu ajutorul cărora se realizează filtrarea plămezii.

Mustul limpede de malț se colectează în cazanul de fierbere cu hamei. În acest echipament este
adăugat hameiul. Un rol important al acestui echipament este acela de a steriliza mustul înainte de
însămânțarea drojdiei. Prin răcitorul cu plăci, mustul fierbinte este răcit la aproximativ 10 grade.

Multiplicarea celulei de drojdie

Pura de drojdie este pastrată în condiții sterile și se realizează multiplicarea ei până la cantitatea
necesară unei șarje de bere. După fermentare, drojdia se recuperează din fermentator, se pastrează
în condiții speciale de temperatură și presiune în alte vase sterile. Ea se refolosește pentru o nouă
șarjă. Zilnic, se verifică condițiile microbiologice ale drojdiei și viabilitatea celulelor.

11
Fermentarea

Plămada este fermentată în niste vase uriașe, complet închise, mustul transformându-se în bere
pe parcursul a 14–21 zile. Fiecare fermentator este prevăzut cu 3 zone de răcire, prin care se
reglează în mod automat temperatura conform prescripțiilor tehnologice. Dupa fermentare, drojdia
se extrage prin partea inferioară a fermentatorului. Acesta este prevăzut cu sistem automat de
recuperare a dioxidului de carbon.

Tancuri de liniștire

Berea filtrată este depozitată în rezervoare uriașe unde are loc procesul de liniștire și maturare.
Dupa efectuarea analizelor obligatorii, berea poate fi trimisă către îmbuteliere: la sticlă, cutie sau
butoi.

12
2.2. Schema bloc a procesului, schema fluxului tehnologic

Fig.4. Schema bloc a procesului

13
Fig.5. Schema tehnologică
(https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/202001/JRC118627_FDM_Bref_2019_published.pdf)

2.3. Consumuri specifice

2.3.1. Orzul

Orzul este cereala preponderent folosită la fabricarea berii, datorită urmatoarelor avantaje pe
care le reprezintă:

se cultiva bine în zonele cu climă temperată și se obtin producții mari la hectar


nu este folosit în alimentatia omului
se presează foarte bine la încolțire artificială (germinarea), întrucât boabele sunt îmbrăcate
în palee ce protejează embrionul în timpul manipulărilor. Paleele joacă rol de material
filtrant în timpul filtrării plămezilor;
nu influențează negativ gustul berii
au un conținut de proteină de max. 10%,
au coaja subțire (respectiv un conținut de polifenoli redus)
prezintă proprietăți optime de malțificare, respectiv dau malțuri cu activitate enzimatică
mărită și cu capacitate mare de solubilitate

14
2.3.2. Hameiul

Hameiul (Humulus Lupulus) este planta erbacee, cațăratoare, ale carei rădăcini iernează în
pamânt, iar primăvara formează lăstari noi. Recoltarea hameiului se face la maturitatea tehnologică,
respectiv atunci când conurile au culoarea galben-verzuie și foșnesc la strângerea între degete, cu
revenire la forma inițială, iar lupulina are culoarea galben-aurie. Conurile de hamei, în trecut, au
fost recoltate manual. Astăzi, această operație se efectuează preponderent mecanizat.

2.3.3. Apa tehnologică

Apa tehnologică trebuie considerată materie primă deoarece influențează calitatea berii și
reprezintă 80-90% din produs. În trecut, locul de amplasare a unei fabrici de bere era determinat de
calitatea apei din locul respectiv. Astăzi, apa se tratează chimic, parametrii ceruți de tehnologie,
cantitatea de săruri dizolvate în apa variază între 500 și 200 mg/l și depinde de structura rocilor prin
care trece apa. Aceste săruri sunt disociate în mare parte, anionii si cationii menținându-se în
echilibru.

2.3.4. Drojdia de bere

În indrustia berii se folosesc drojdii de fermentație inferioare (tulpini de Saccharomyces


carlbergensis) și drojdii de fermentație superioară (tulpini de Saccharomyces cerevisiae). Cele din
urmă se folosesc doar la fabricarea anumitor sortimente de bere, ca de exemplu berea de grâu.

2.3.5. Înlocuitori de malț

Cereale nemalțificate:
Orzul negerminat
Porumbul
Orezul
Grișuri
Fulgi de cereale
Fainuri
Amidonuri rafinate
Zaharoză și zahărul invertit
Hidrolizate de amidon
Extracte de malț si siropuri de cereale

2.3.6. Enzimele indrustiale

Utilizarea preparatelor enzimatice în indrustria berii se impune în urmatoarele cazuri: pentru


prelucrarea cerealelor namalțificate și a altor înlocuitori de malț și pentru compensarea deficiențelor
de calitate ale malțurilor folosite.

15
3. Inventarul emisiilor de fluxuri gazoase și lichide, deșeuri în procesul industrial analizat

3.1. Emisii rezultate din proces: emisii gazoase, efluenți lichizi, deșeuri solide, zgomot

1.Aer

Sursele de emisii punctiforme:

a. Transportul, depozitarea şi condiţionarea materiilor prime: malţ şi făina de mălai.


Malţul şi făina de porumb din silozurile de stocare sunt transportate pneumatic şi mecanic în
vederea condiţionării. Tot sistemul de transport este carcasat şi aspirat, emisiile fiind dirijate la o
baterie de două filtre cu saci. Filtrele sunt amplasate la cota superioară a halei de fierbere, respectiv
+21,8 m.
b. Plămădirea(zaharificare)
Din această fază tehnologică emisiile de compuşi organici (COVNM) sunt minime. Procesul
are loc la o temperatură scăzută şi în mediu umed.(hidroliză) Emisiile sunt captate şi dirijate prin
tiraj natural în atmosferă. Cele două vase de plămădire sunt prevăzute cu câte un coş metalic cu
înălţimi identice H = 2,8 m şi D1 = 600 mm şi D2 =500 mm.
c. Fierberea.
Fierberea are loc în vase închise, cu recuperarea energiei termice reziduale. Vaporii sunt
captaţi şi trecuţi printr-un schimbător de căldură iar condensul este dirijat în canalizarea tehnologică
şi staţia de preepurare. În procesul de fierbere nu sunt emisii semnificative în atmosferă, acestea
fiind transferate odată cu condensul în apele uzate.
d. Fermentarea.
În faza de fermentare a berii rezulta dioxid de carbon care este captat şi trimis prin conducte
de inox în staţia de recuperare CO2, tip Steinecker. Gazul este spălat, comprimat, purificat şi
lichefiat. Dioxidul de carbon este stocat în fază lichidă. Gazul recuperat este utilizat în procesul de
producţie. Capacitatea staţiei de recuperare a CO2-ului este de 650kg /h, 15600kg/zi. Randamentul
de recuperare a dioxidului de carbon este de 97,5 %. Debitul masic al emisiei de CO2 este de 184,6
kg/zi, 2,14 g/s.
e. Combustia gazelor naturale utilizate pentru producerea energiei termice.
- cazan nr. 1, tip VITOMAX 200 NS, cu puterea termică de 5200 kW, produce 8 t/h, abur
saturat;
- cazan nr. 2, tip LOOS, cu puterea termică de 3263 kW, produce 6 t/h, abur saturat.
Gazele arse sunt evacuate în atmosferă prin două coşuri metalice cu înălţimea de 15 m.

16
Pentru încălzirea pavilionului administrativ se utilizează o microcentrala termica cu tiraj forţat cu
puterea termică de 55 KW. Combustibilul utilizat pentru producerea energiei termice este gazul
natural. Puterea termică a cazanelor este mai mică de 20 MW.
f. Emisiile de la staţia de preepurare.
Bazinul de omogenizare, bio-tancurile şi bazinul de stabilizare aerobă a nămolului sunt
acoperite. Emisiile rezultate din procesul de tratare a apelor uzate, sunt colectate prin tubulatură
metalică şi conduse la un spălător de gaze şi la o baterie de filtre cu cărbune activ. Spălătorul de
gaze este format dintr-un vas fibra de sticla armata, cu V = 30 m3, cu umplutură din material
plastic. Spălarea gazelor se face în contracurent cu o soluţie de 5 % NaOH. Soluţia este pulverizată
prin duze situate la partea superioară a spălătorului iar gazele sunt introduse pe la partea inferioară a
spălătorului. Soluţia pentru spălarea gazelor este recirculată, periodic fiind completată pentru a
asigura necesarul de soluţie de spălare în reactor. Aspiraţia gazelor se efectuează cu ajutorul unui
exhaustor Q = 7000 m3/h iar refulare gazelor se efectuează printr-un coş de dispersie metalic, cu H
= 18 m, D = 300 m. Cu ajutorul unui dispozitiv montat la partea superioară a coşului de dispersie,
gazele purificate sunt dirijate în direcţia predominantă a vântului din acel moment, pentru a favoriza
dispersia.

Sursa Poluanți Măsuri de reducere


Emisii provenite de la Pulberi Etanşarea utilajelor
diversele faze de pregătire Eliminarea posibilităţii de
a materiilor prime deversare a
materialelor pulverulente pe
sol,
platforme exterioare.
Menţinerea curăţeniei în hale
de
producţie şi platforme
exterioare.
Emisii de la livrarea Miros Menţinerea curăţenie în zona
subproduselor de
livrare a borhotului şi drojdiei
condiţionate.
Subprodusele se vor livra
doar
beneficiarilor care dispun de
recipiente
şi mijloace de transport
adecvate
pentru transportul
subproduselor
Fierbere Substanțe Funcţionarea corespunzătoare
organice(COVNM) a
17
instalaţiei de recuperare a
condensului
Emisii fugitive de la Miros Controlul permanent al
sistemul de canalizare etanşeităţii sistemului de
tehnologică şi bazinele canalizare.
staţiei de epurare Funcţionarea corespunzătoare
a
instalaţiei de spălare a
gazelor.
Controlul regimului aerob în
biotancuri
şi bazin de stabilizare nămol
în
exces.
Emisii de la mijloacele NOX, CO, SO2, Limitarea preventivă a
de transport COVNM, CO2, emisiilor de la
pulberi. mijloacele de transport, prin
inspecţii
tehnice periodice efectuate la
înscrierea în circulaţie şi pe
toată
durata de utilizare a
autovehiculelor.

2. Apa

Sursele de emisie:

Sursele de formare a apelor uzate sunt următoarele:


- Utilizarea apei în scopuri igienico-sanitare din care rezultă ape uzate menajere provenite de
la grupurile sanitare din pavilionul administrativ şi filtrele sanitare.
- Ape uzate tehnologice rezultate de la spălarea – dezinfecţia utilajelor şi a conductelor,
condensul de la instalaţia de recuperare a căldurii la fierbere, eluatul de la deshidratarea şi
condiţionarea drojdiei reziduale, a borhotului, a filtrului de nămol de la staţia de preepurare,
spălarea pardoselilor în hale.

Procedee și instalații de epurare

Fabricile de malt și bere sunt, de cele mai multe ori, amplasate în localități sau pe platforme
industriale, asa încat apele uzate sunt epurate în instalații de epurare comune.
18
Una dintre cele mai acceptabile și recomandate soluții, privind destinatia apelor uzate de la
fabricile de malt și bere, este evacuarea în cursul de ape, dupa o prealabilă epurare într-o stație
alcatuită, de exemplu, dintr-o treaptă biologică anaerobă urmată de una aeroba.

În scopul valorificării energetice superioare tuturor rezidurilor care rezultă din procesul de
fabricație, materiile reținute la locul de producere ( cele de la operațiile de sitare, drojdiile, etc.)
trebuie descărcate în rețeaua de canalizare a fabricii, întrucat soluția cea mai avantajoasă este
fermentarea anaeroba în comun a acestora cu apele uzate.

Prin fermentare, încarcarea apelor uzate evacuate se poate reduce în același timp cu 70-90%,
iar nămolul fermentat rezultat este un bun îngrășământ agricol. Acest nămol fermentat cedează ușor
apa și se manipulează cu usurința, iar din punct de vedere calitativ este bine stabilizat.

Dintre procedeele de epurare aerobă, filtrele biologice se împung pentru ca acestea, în general,
necesită consumuri mai reduse de energie în comparație cu procedeul cu nămol active în condițiile
epurării unor ape uzate mai puțin încărcate, cum sunt cele rezultate după treapta întâi de epurare
biologică.

Sursa Poluanți
Utilizarea apei în scopuri igienico-sanitare din Compuși chimici
care rezultă ape uzate menajere provenite de
la grupurile sanitare din pavilionul
administrativ şi filtrele sanitare.
Ape uzate tehnologice rezultate de la spălarea Compuși chimici, detergenți
– dezinfecţia utilajelor şi a conductelor,
condensul de la instalaţia de recuperare a
căldurii la fierbere, eluatul de la deshidratarea
şi
condiţionarea drojdiei reziduale, a borhotului,
a filtrului de nămol de la staţia de preepurare,
spălarea pardoselilor în hale.

Controlul parametrilor de proces şi al epurării apelor uzate evacuate

Operatorul instalaţiei are următoarele obligaţii:


1. Se interzice evacuarea de ape uzate neepurate sau insuficient epurate în apele de suprafaţă
sau în pânza freatică.
2. Se interzice depozitarea şi/sau aruncarea deşeurilor de orice fel pe malurile cursurilor de
apă sau în albia acestora.

19
3. Să exploateze construcţiile şi instalaţiile de captare, distribuţie, folosire, epurare şi
evacuare a apelor uzate, precum și dispozitivele de măsurare a debitelor și volumelor de apă, în
conformitate cu prevederile regulamentului de exploatare care face parte integrantă din
documentaţia pentru fundamentarea autorizaţiei de gospodărire a apelor.
4. Să întreţină construcţiile şi instalaţiile de captare, aducţiune, folosire, epurare şi evacuare
a apelor uzate în condiţii tehnice corespunzătoare în scopul minimizării pierderilor de apă.
5. În caz de modificare, retehnologizare, restrângere, de încetare provizorie sau definitivă a
utilizării apelor, să solicite emitentului modificarea autorizaţiei de gospodărire a apelor.

3. Sol

Surse posibile de poluare a solului:


- scurgerile accidentale de materii prime, materiale,
- eventualele pierderi de ulei şi produse petroliere din transportul auto,
- deversări accidentale de materiale, materii prime şi auxiliare, produse finite şi depuneri
necontrolate de deşeuri pe sol.

Controlul emisiilor pe sol

1. Se vor evita deversările accidentale de produse care pot polua solul. In caz contrar, se
impune eliminarea deversărilor accidentale, prin îndepărtarea urmărilor acestora şi restabilirea
condiţiilor anterioare producerii deversărilor.
2. Valorile concentraţiilor agenţilor poluanţi specifici activităţii, prezenţi în solul terenurilor
limitrofe perimetrului societăţii, nu vor depăşi limitele pentru terenuri de folosinţă mai puţin
sensibilă prevăzute în O.M.A.P.P.M. 756/1997.
3. Încărcările şi descărcările de materiale, materii prime şi auxiliare, deşeuri trebuie să aibă
loc în zone desemnate, protejate împotriva pierderilor prin scurgeri accidentale.
4. Toate bazinele subterane trebuie etanşate şi izolate corespunzător, după caz, pentru a
preveni contaminarea solului.
5. Operatorul instalaţiei are obligaţia să deţină în depozite/magazii o cantitate
corespunzătoare de substanţe absorbante şi substanţe de neutralizare, potrivite pentru controlul
oricărei deversări accidentale de produse.
6. Operatorul instalaţiei trebuie să planifice şi să realizeze, o dată la 3 ani, activităţile de
revizii şi reparaţii la elementele de construcţii subterane, respectiv conducte, bazine, cămine de
vizitare.
20
Sursa Poluanti
Scurgerile accidentale de materii prime,
materiale
Eventualele pierderi de ulei şi produse Hidrocarburi totale
petroliere din transportul auto din petrol
Deversări accidentale de materiale, materii
prime şi auxiliare, produse finite şi depuneri
necontrolate de deşeuri pe sol.

4. Zgomot si vibrații

Surse de zgomot şi vibraţii:


- utilajele din hala de producţie;
- staţia de compresoare;
- sisteme de ventilaţii;
- suflantele instalaţiei de preepurare a apelor uzate

Măsuri de reducere a zgomotului şi vibraţiilor:

 Operaţiile generatoare de zgomot se vor desfăşura numai în halele sau zonele special
destinate sau se vor lua măsuri de ecranare a surselor de zgomot.
 Înaintea instalării utilajelor şi echipamentelor noi, operatorul instalaţiei va demonstra
autorităţii de mediu respectarea condiţiilor privind zgomotele şi vibraţiile prevăzute de lege.
 Se vor respecta prevederile H.G. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului
ambiental.
 Se va asigura întreţinerea corespunzătoare a echipamentelor montate în exteriorul halelor de
producţie pentru a preveni creşterea nivelului de zgomot ambiental.
 Operatorul instalaţiei se va preocupa în permanenţă de monitorizarea şi reducerea nivelului
de zgomot pentru a reduce disconfortul locuitorilor din zonă.
 Se vor evita operaţiile de transport care pot mări nivelul de zgomot, în timpul nopţii, precum
şi orice alte activităţi în afara halelor.

5. Miros
Surse de mirosuri:
– emisii dirijate sau fugitive generate din următoarele operaţii:

21
- instalaţiile tehnologice ;
- zona de depozitare materii prime, materiale şi produse finite;
- staţia de preepurare a apelor uzate.

Măsurile prevăzute pentru prevenirea generării mirosurilor:

 Minimizarea emisiilor difuze.


 Controlul şi ajustarea parametrilor de proces.
 Controlul concentraţiei oxigenului dizolvat în biotancuri şi bazinul de stabilizare a
nămolului pentru asigurarea regimului aerob de funcţionare.
 Livrarea subproduselor numai beneficiarilor care dispun de vase şi mijloace de transport
adecvate.
 Asigurarea funcţionării la parametrii optimi a spălătorului de gaze din staţia de preepurare.
 Recuperarea dioxidului de carbon, din fermentație.
 Se va asigura că toate operaţiile de pe amplasament să fie realizate în aşa fel încât mirosurile
să nu determine o deteriorare semnificativă a calităţii aerului, dincolo de limitele
amplasamentului.
 Se va urmări prevenirea generării mirosurilor la sursă sau reducerea acestora prin sisteme
speciale de tratare, în cazul în care acestea nu pot fi prevenite.
 Se vor lua măsurile necesare pentru reducerea emisiilor fugitive generatoare de miros.
 Se va asigura întreţinerea corespunzătoare a echipamentelor montate în exteriorul halelor de
producţie pentru a preveni emisiile de miros în aer.
 Anual se va elabora un plan de management al mirosului.

Condiţionare drojdie reziduală subproduse şi livrare subproduse.

Staţia de condiţionare drojdie este formată din instalaţia de autoliza,vas de primire drojdie
cruda şi patru vase pentru stocarea drojdiei autolizate. Din aceste vase drojdia condiţionată este
livrată
beneficiarilor. Borhotul şi trubul sunt colectate într-un buncăr metalic, suprateran, din care se
livrează beneficiarilor pentru a fi utilizat în hrana animalelor.
Borhotul este un subprodus rezultat din procesul de fabricație al berii, de culoare brună, cu
un procent de substanță uscată între 21-28% în funcție de tehnologia de fabricație. Are un conținut
ridicat de proteine și carbohidrați ceea ce îl face un furaj valoros în special pentru bovine, fiind
folosit pe scară largă în țările cu o zootehnie dezvoltată.

22
Trubul la cald are particule de 30-80 micrometri si se formeaza in cantitate de 40-80 s.u./hl
must sau 200-400 g trub umed/ hl must. Are un continut ridicat de proteine 40-65% si carbohidrati,
fiind folosit ca si borhotul in scop de furaj pentru bovine.

Deșeuri
Prevederi generale

Din activitatea desfășurată rezultă următoarele categorii de deşeuri


- deşeurilor menajere;
- deşeurile reciclabile: hârtie, materiale plastice, lemn, doze aluminiu, metal
- deşeuri periculoase;
- nămol deshidratat aerob de la preepurarea apelor uzate.

Subprodusele (considerate actual tot deșeuri) rezultate din activitate sunt:


- pleava care rezulta din procesul de recepție şi curățare malț;
- drojdie uzata care rezulta din procesul de fermentare;
- borhot care rezulta din procesul de fabricare must de bere.
Deşeurile, subprodusele şi alte resturi sunt îndepărtate cât mai repede posibil din încăperile de
producție pentru a se evita astfel acumularea acestora.
Zonele pentru precolectarea deșeurilor de producție sunt identificate prin marcaje.
Deşeurile se precolectează selectiv. Operaţia de colectare este executată în schimbul în care se
produce deşeul de către personalul de deservire a utilajului/secției unde rezultă deşeul.

Deșeuri periculoase
 Operatorul instalaţiei are obligaţia să efectueze şi să deţină o caracterizare a deşeurilor
periculoase generate din propria activitate şi a deşeurilor care pot fi considerate periculoase
din cauza originii sau compoziţiei, în scopul determinării posibilităţilor de amestecare, a
metodelor de tratare şi eliminare a acestora.
 Producătorii/deţinătorii de deşeuri periculoase, precum şi operatorii economici autorizaţi
din punctul de vedere al protecţiei mediului să desfăşoare activităţi de colectare, transport,
stocare, tratare sau valorificare a deşeurilor periculoase sunt obligaţi să colecteze, să
transporte şi să stocheze separat diferitele categorii de deşeuri periculoase, în funcţie de
proprietăţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor de stingere care pot
fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz de incendiu, astfel încât să se poată

23
asigura un grad ridicat de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, incluzând asigurarea
trasabilităţii de la locul de generare la destinaţia finală.
 Producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase au obligaţia să nu amestece diferitele
categorii de deşeuri periculoase cu alte categorii de deşeuri periculoase sau cu alte deşeuri,
substanţe ori materiale. Amestecarea include diluarea substanţelor periculoase.
 Producătorii de deşeuri sunt obligaţi să se asigure că pe durata efectuării operaţiunilor de
colectare, transport şi stocare a deşeurilor periculoase acestea sunt ambalate şi etichetate
potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor
şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE,
precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, ale Hotărârii Guvernului nr.
1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase şi ale
Hotărârii Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la
introducerea pe piaţă a preparatelor periculoase.

Deşeuri produse, colectate, stocate temporar

Subprodusele provenite de la fabricarea berii: pleava de malț, borhot umed, drojdia


autolizată,
se depozitează în saci, buncăre metalice respectiv vase speciale şi sunt predate la operator autorizat
spre valorificare la terți.
Folia de polietilenă şi benzile de polipropilenă - se colectează separat la locul de producere a
deșeului, se balotează şi, periodic, se transportă la depozitul de stocare temporara marcat în acest
scop , urmând a fi preluate de operator autorizat.
Deşeurile de hârtie/carton - se colectează separat la locul de producere, se balotează şi se
transportă şi stochează temporar în depozit, la locul de stocare temporară marcat în acest scop
(deșeu hârtie/carton) pentru a putea fi valorificate de operator autorizat.
Ambalajele din material plastic, deșeuri preforme şi PET- uri - se colectează separat, în
containere, la locul de producere, se balotează şi, periodic, se transportă la locul de stocare
temporara marcat în acest scop şi se valorifica de către operator autorizat.
Deșeurile menajere - se colectează separat la locul de producere în recipiente cu capac.
Golirea recipientelor se efectuează la fiecare schimb/umplere după caz în containerele exterioare cu
capac, urmând a fi preluate de operator autorizat.

24
Deșeurile periculoase generate în fabrică sunt următoarele: ambalaje de produse chimice
periculoase, deșeuri chimice de laborator, uleiuri industriale de diverse tipuri, filtre ulei, deșeuri
electrice, becuri şi tuburi fluorescente, baterii, cerneluri, tonere, cauciucuri.
Ambalajele produselor chimice de igienizare se colectează la secțiile utilizatoare după ce in
prealabil recipientele au fost golite. Acestea vor fi predate pe baza Fisei de Evidenta Ambalaje
Substanțe Chimice de către secție, către depozitul de deșeuri periculoase, sau vor fi predate
furnizorului de substanţe/reactivi.
Deșeurile chimice de laborator şi ambalajele acestor deșeuri se colectează separat şi se
predau la depozitul de deșeuri periculoase pe baza aceluiași formular. Toate aceste deșeuri se vor
preda de către responsabilul de mediu pe baza de Proces verbal însoţit de Formular de Transport
către operatorul autorizat pentru colectare/transport/eliminare deşeuri periculoase, sau vor fi predate
furnizorului de substanţe/reactivi.
Deșeurile electrice se colectează şi se predau la firma autorizata in vederea eliminării.
Becurile şi tuburile fluorescente se colectează separat in containere speciale şi se predau la firma
autorizata în vederea eliminării.
Ambalajele de la cerneala şi solvent printere se colectează separat în secție şi se predau la
depozitul de deșeuri periculoase. Acestea au același regim cu ambalajele de substanțe chimice.
Filtrele de ulei şi acumulatorii se colectează de firmele specializate autorizate care asigura
întreținerea motostivuitoarelor.
Anvelopele se colectează de către firmele specializate autorizate care asigură întreținerea
motostivuitoarelor.
Deşeurile de tip ulei uzat, se colectează separat in recipiente metalice de către
operator/mecanicul de întreținere a utilajului, pe categorii: sintetic, mineral, fără a se amesteca cu
vaseline, apa şi alte resturi, conform legislației în vigoare, în butoaie metalice inscripționate
conform tipului de ulei: sintetic, mineral etc. Uleiul uzat se va depozita temporar in depozitul
special amenajat de ulei uzat prevăzut cu vane de captare ulei, extinctor, material absorbant (nisip).
Predarea acestor uleiuri se va face către firma autorizata de colectare si/sau reciclare cu respectarea
cerințelor legale conform H.G. 237/2007.
Deșeurile de kieselgur sunt evacuate din spațiul de producție în decantor şi de acolo sunt
prelucrate în stația de preepurare.
Nămolul aerob: rezultat in procesul de preepurare a apei uzate se preda la operator autorizat
care îl valorifică la terți ca îngrășământ natural în agricultură.
Deşeurile din fier vechi : utilajele casate, piesele uzate se colectează de la secții şi se
depozitează pe platforma betonată de depozitare a deșeurilor şi sunt preluate spre valorificare
conform contractului încheiat cu operator autorizat.
25
Cutiile metalice de extract hamei: se colectează în secție în loc marcat şi se predau la
magazia de deșeuri, urmând a fi preluate de către operator autorizat. Acestea sunt evacuate ritmic în
containerele de pe platforma de colectare deșeuri.
Dozele din aluminiu: se depozitează în saci şi se balotează cu o presă, apoi se predau
separate către operator autorizat.
Deșeurile de lemn: rezultate din deteriorarea paleţilor, se vor colecta pe platforma exterioara
şi vor fi valorificate către persoane fizice sau societăţi comerciale.
Deșeuri reciclabile rezultate în urma casării (etichete sau materiale promoționale cu
înscrisurile firmei sau a brandurilor): aceste deșeuri se predau pe baza de „bon predare primire”, cu
cantitatea exacta, de către gestionar magazie către responsabil gestionare deșeuri, se introduc in
presa de material plastic, respectiv hârtie, urmând a fi preluate de către operator autorizat pentru
distrugere. Astfel se evita utilizarea neautorizata a acestor materiale.
Pentru stocarea temporară a deşeurilor generate de instalaţie şi din activităţile care susţin
instalaţia, în incinta obiectivului există un spaţiu special amenajat.

Gospodărirea deșeurilor rezultate din activitate, este prezentată în tabelul următor:

Referinta deseului Sursele de deseuri Cantitati Modalităţile actuale


sau propuse de
manipulare a
deşeurilor
Pleava malt Conditionare materii 71,6t/an Se colectează în saci.
Se vinde
prime
producătorilor
agricoli.
Borhot umed Plamadire 19437 t/an Se colectează în siloz
metalic, V= 100 t,
prevăzut cu dispozitiv
de încărcare a
mijloacelor de
transport. Se vinde
producătorilor
agricoli
Drojdie uzata Fermentare 2772 t/ an Se stochează
temporar în 4
recipiente, cu
capacitatea de 120 hl
fiecare în secţia de
autoliză. Se vinde
producătorilor
agricoli
26
Deşeuri flacoane Imbuteliere 14,7 t/an Se stochează
din PET, pt. Bere temporar în depozitul
propriu pt. stocare
temporară a
deşeurilor.
Se valorifică la
colectorii de deşeuri
autorizaţi
Deşeuri doze din Imbuteliere 2,23 t /an Se stochează
aluminiu temporar în depozitul
propriu pt. stocare
temporară a
deşeurilor.
Se valorifică la
colectorii de deşeuri
autorizaţi
Deseuri mase plastice Ambalare 20 t/ an Se stochează
temporar în depozitul
-folie
propriu pt. stocare
temporară a
deşeurilor.
Se valorifică la
colectorii de deşeuri
autorizaţi
Deşeuri din lemn Manipulare 59 t/ an Platforma din
din paleţi produs finit exteriorul instalaţiei .
Se
vinde persoanelor
fizice ca lemn de foc.
Deşeuri din Activităţi de 0,28 t/an Depozit propriu pt.
PVC întreţinere stocare temporară
Se valorifică la
colectorii de deşeuri
autorizaţi
Deşeuri metale Activităţi de 148,7 t/an Platformă betonată
feroase întreţinere Se valorifică la
colectorii de deşeuri
autorizaţi
Deşeuri inox Activităţi de 0,46 t/an Depozit propriu pt.
întreţinere stocare temporară.
Se valorifică la
colectorii de deşeuri
autorizaţi
Deşeuri din hârtie Ambalare, livrare 4,3 t/an Mag. centrală
Se valorifică la
bere
colectorii de deşeuri
Deşeuri din autorizaţi
Nămol stabilizat Epurarea 234 mc /an Cuvă de colectare
deshidratat de la apelor uzate nămol deshidratat la
preepurarea apelor instalaţia de filtrare
nămol stabilizat.
27
Se valorifică la
colector autorizat.
Anvelope Mentenanţa În funcţie de Se colectează de către
Scoase din uz stivuitoarelor necesităţile de firma care asigură
înlocuire. service-ul
motostivuitoarelor
Deşeuri de Mentenanţa În funcţie de Se colectează de către
echipamente stivuitoarelor necesităţile de firma care asigură
electrice. înlocuire. service-ul
motostivuitoarelor
Deşeuri menajere Întreţinerea 108 mc/an Pubele cu capac.
curăţeniei, Se elimină prin
vestiare
operator autorizat
salariaţi
Ulei de motor, Întreţinerea 0,236 t /an În recipiente în
transmisie şi utilajelor magazia de deşeuri
ungere periculoase.
Se elimină prin
operator autorizat
Deşeuri laborator Laborator analize 0,22 t /an În recipiente în
fizico –chimice magazia de deşeuri
şi periculoase.
microbiologice, Se elimină prin
pentru controlul
operator autorizat
materiilor prime,
interfazic şi al
berii.

3.2. Identificarea și analiza pierderilor de proces

3.3. Inventarul substanțelor toxice și periculoase

28