ISTORIA INFORMATIT

(T.I.C.)

Termenul provine din alăturarea cuvintelor informație și matematică.

Alte surse susțin că provine din combinația informație și automatică. Istoria informaticii începe
înainte de momentul apariției computerului digital. Înainte de anul 1920, termenul de "computer"
se referea în limba engleză la o persoană care efectua calcule (un funcționar). Primii cercetători în
ceea ce avea să se numească informatică, cum sunt Kurt Gödel, Alonzo Church și Alan Turing,
au fost interesați de problema computațională: ce informații ar putea un funcționar uman să
calculeze având hârtie și creion, prin urmărirea pur și simplu a unei liste de instrucțiuni, atât timp
cât este necesar, fără să fie nevoie ca el să fie inteligent sau să presupună capacități intuitive.

Una din motivațiile acestui proiect a fost dorința de a proiecta și realiza "mașini
computaționale" care să automatizeze munca, deseori plictisitoare și nu lipsită de erori, a
unui calculator sau computer uman.

În perioada anilor 1970, când mașinile computaționale au cunoscut o evoluție accelerată,

termenul de "computer" și-a modificat semnificația, referindu-se de acum mai degrabă la mașini,
decât la predecesorii săi umani.

În prezent, informatica își găsește aplicații în toate domeniile vieții. Prezența ei este puternic
amplificată de impactul pe care îl are Internetul. Rețeaua la nivel mondial a revoluționat
comunicarea dintre companii, logistica, mass-media, dar și viața privată a fiecărui individ. Mai
puțin vizibil, dar totuși omniprezent, informatica și-a câștigat un loc stabil până și în aparatele
casnice, ca de exemplu înregistratorul video sau mașina de spălat, în care sunt înglobate așa-
numitele sisteme înglobate sau îmbarcate , care fac parte integrantă din aparat și care asigură
acestor aparate un comportament mai mult sau mai puțin "inteligent".

Calculatoarele sau computerele pot administra, memoriza, transmite și prelucra o mare

cantitate de date într-un timp scurt. Pentru efectuarea unor astfel de operații este necesară o

Bǎlosu
Marius
Alexandru
interacțiune complexă între partea fizică sau echipament (în engleză hardware) și partea logică sau
programele (în engleză software), care reprezintă domeniile fundamentale de cercetare în
Informatică.

Marele avantaj al sistemelor computaționale constă în capacitatea lor de a prelucra în mod

schematic cantități enorme de informații la o viteză foarte mare.

1950 2000 2019

Bǎlosu
Marius
Alexandru