Un medicament este o substanță chimică sau un amestec de substanțe (împreună

cu excipientul sau excipienții, fiind un produs complex) care este utilizat pentru tratamentul
(curativ), prevenirea (profilactic) sau diagnosticarea unei anumite boli.[1][2][3]
Pe de altă parte, substanța care este responsabilă de efectul terapeutic este
denumită substanță medicamentoasă sau principiu activ, și trebuie făcută diferența dintre
medicament și substanța cu efect terapeutic pe care acesta o conține. Știința care se ocupă cu
studiul medicamentelor este denumită farmacologie,[4] iar ramurile acesteia, precum
sunt farmacocinetica și farmacodinamica, sunt esențiale pentru studiul comportamentului
medicamentelor și a interacției acestora cu organismele vii.
Medicamentele se obțin pornind de la substanțe chimice sau de la produse de origine vegetală,
animală sau umană; acestea sunt transformate în medicamente cu ajutorul unor operații
farmaceutice, iar știința care se ocupă cu formularea acestora se numește tehnologie
farmaceutică sau galenică.[5]

Cuprins

 1Definire
 2Căi de administrare
 3Forme farmaceutice
 4Clasificare
o 4.1În funcție de aparate și sisteme
o 4.2Alte clasificări
 5Situație legislativă
o 5.1Eliberare
 5.1.1Cu prescripție medicală (PRF)
 5.1.2Fără prescripție medicală (OTC)
 6Situație economică
o 6.1În România
 7Vezi și
 8Note
 9Legături externe

Definire[modificare | modificare sursă]
Pe teritoriul statelor Uniunii Europene, prin lege definiția medicamentului (engleză medicinal
product) este:[6]:36
„a) orice substanță sau combinație de substanțe prezentate ca având proprietăți de
tratare sau prevenire a bolilor umane
b) orice substanță sau combinație de substanțe care poate fi folosită la om sau îi
poate fi administrată fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funcțiilor
fiziologice prin exercitarea unei acțiuni farmacologice, imunologice sau metabolice,
fie pentru stabilirea unui diagnostic medical”
În România, legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 prevede aceeași definiție pentru medicament.
[7]:176

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, medicamentul este o substanță sau un produs

destinat sau utilizat pentru studierea sau modificarea unui sistem fiziologic sau unei stări
patologice, în interesul subiectului căruia i se administrează.

Căi de administrare[modificare | modificare sursă]

 Testul de intradermoreacție la tuberculină; calea utilizată este cea intradermică (ID)

Articol principal: Cale de administrare.

Pentru a putea fi absorbit în organism, medicamentul trebuie să fie administrat, iar
administrarea este procesul prin care medicamentul ajunge în organism. Administrarea
medicamentelor se realizează prin intermediul formelor farmaceutice. Există mai multe
moduri de clasificare a căilor de administrare, de exemplu: căi enterale (administrare orală),
căi parenterale (administrarea directă în torentul sanguin) și altele căi (intranazal, topic,
inhalator, rectal, etc).[8]
O altă metodă de clasificare a căilor de administrare este:

 căi naturale - calea orală, sublinguală, intrarectală, respiratorie, oculară, intravaginală,

uretrală, cutanată;
 căi artificiale (injectabilă, parenterală), care se poate realiza:
o la nivelul sistemului cardiovascular: intravenoasă, intraarterială, intracardiacă;
o la nivelul seroaselor - calea intraseroasă: intraperitoneală, intrapleurală,
intrapericardică, intraarticulară, intrarahidiană sau subarahnoidiană (LCR),
intraventriculară (la nivelul ventriculilor cerebrali);
o la nivelul țesuturilor:
 calea extravasculară, care poate fi: subcutanată sau intramusculară;
 calea intraosoasă (măduva oaselor spongioase, scurte sau late).

Forme farmaceutice[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Formă farmaceutică.

Forme farmaceutice de uz oral: comprimate, capsule

 Forme farmaceutice de uz parenteral: perfuzie (injectare intravenoasă)

 orală: comprimate, capsule, siropuri, drajeuri, soluții
Comprimatele sunt obținute prin compresie, este o compoziție farmaceutică solidă care
conține o cantitate predeterminată de ingredient activ. Medicamentul  cel mai utilizat pe
scară largă este sub formă de tablete, comprimate. Pacientul nu are nevoie de cunoștințe
aprofundate – se administrează cu un pahar mare de apă. Administrarea este în condiții de
siguranță: conțin un compus activ bine definit, astfel permite o dozare exactă în condiții de
siguranță.
Comprimate în organism
Odată ce introducem un comprimat în organism este inginerat de sistemul digestiv. Aici
comprimatele se descompun sub influența enzimelor digestive și cu mișcarea peristaltică a
intestinului – acest proces este dezintegrarea comprimatelor – astfel, substanțele active
eliberate pot fi absorbite de mucoasă.
Influențarea absorbției este esențială pentru a obține efectul dorit al comprimatelor, precum
și pentru reducerea reacțiilor adverse. Prin urmare, au fost dezvoltate comprimate așa-
numite cu eliberarea prelungită (retard),  care se descompun în
intestin (intestinosolvent), care se descompun în stomac (gastrosolvent) și cu eliberare
controlată.  Acestea sunt obținute în general prin metode de acoperire  (cu înveliș enteric
care se dizolvă doar în intestin) sau cu alte metode alternative (tablete matrix sau sisteme de
pompe osmotice).
De aceea este foarte important să citim prospectul, pentru că aceste medicamente speciale
dacă le rupem în două sau le mestecăm, se deteriorează conținutul și nu se eliberează în
mod așteptat substanța activă. Prin urmare, în cel mai bun caz, nu se obține efectul dorit. În
alte cazuri, ingredientul activ eliberat mai rapid se absoarbe în cantitate mai mare și într-un
timp mai scurt, astfel pot să apară simptome de supradozaj. Substanța activă dacă se
absoarbe în părțile neadecvate ale sistemului gastro-intestinal (se deteriorează învelișul
enteric) poate provoca leziuni în alte porțiuni ale tractului gastro-intestinal (stomac).

 cutanată: unguente, geluri, creme, soluții
 inhalatorie: soluție, spray
 vaginală: capsule, ovule, unguente
 rectală: supozitoare
 intravenoasă, intramusculară: soluții
Clasificare[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Sistem de clasificare anatomică, terapeutică și chimică a medicamentelor.
Există diverse criterii prin care se pot clasifica medicamentele.[9] În primul rând, conform
metodei de eliberare, medicamentele se pot elibera pe bază de prescripție medicală sau să
nu necesite o rețetă la eliberare (over-the-counter). De asemenea, există o deosebire între
substanțele medicamentoase de dimensiune mică (moleculele „mici”), de obicei de origine
sintetică, și substanțele biofarmaceutice (proteine recombinante, vaccinuri, produse din
sânge, anticorpi monoclonali, etc). Medicamentele se pot clasifica pe baza modului de
acțiune, a căii de administrare, a formei farmaceutice sau a efectelor terapeutice induse. Un
sistem foarte des utilizat este sistemul de clasificare anatomică, terapeutică și chimică, ce
atribuite majorității medicamentelor un cod ATC.[10] Organizația Mondială a Sănătății a
publicat o listă a medicamentelor esențiale care nu ar trebui să lipsească dintr-un sistem
medical.[11]

În funcție de aparate și sisteme[modificare | modificare sursă]

Medicamentele se pot utiliza pentru o acțiune la următoarele nivele sau funcții ale
organismului:
Sistemul nervos central
anestezice generale, anestezice
locale, sedative - hipnotice (benzodiazepine, barbiturice), stimulante
psihomotorii, antipsihotice, medicația
bolii Alzheimer, nootrope, antidepresive, antimaniacale, stabilizatoare ale
dispoziției, anxiolitice, antiparkinsoniene, miorelaxante, analgezice opioide și
antagoniști, tranchilizante, neuroleptice.
Sistemul autacoid
histamină și antihistaminice, serotonină, kinine, angiotensină, endotelină
Funcția hormonală
glucocorticoizi, mineralocorticoizi, hormoni
tiroidieni și antitiroidiene, insulină, antidiabetice, glucagon, hormoni
sexuali (estrogeni, progestative, testosteron, antiestrogeni, antiprogestative, antiandrog
eni, gonadotropine), substanțe anabolizante
Metabolism
calciu și fosfați, reglatori ai homeostaziei minerale osoase (parathormon, vitamina
D, calcitonină, glucocorticoizi, estrogeni), medicație
pentru osteoporoză (bifosfonați, fluor)
Aparatul cardiovascular
digitalice și alte inotrop-
pozitive (glicozizi digitalici, simpatomimetice, inhibitori ai fosfodiesterazei), vasodilatatoa
re pentru insuficiență cardiacă, antiaritmice, antianginoase (nitrați organici, β-
blocante, blocante ale canalelor de
calciu), antihipertensive (simpatolitice, vasodilatatoare directe, blocante ale canalelor de
calciu, inhibitori ai sistemului renină-angiotensină-aldosteron, diuretice), medicație
vasoactivă (vasodilatatoare, vasoconstrictoare)
Aparatul renal
diuretice, antidiuretice
Aparatul respirator
antiastmatice, antitusive, expectorante, decongestionante, bronhodilatatoare
Aparatul digestiv
antiulceroase, stimulante ale secrețiilor
digestive, prokinetice, antispastice, antivomitive, antidiareice, laxative și purgative,
medicație pentru boala Crohn
Sitemul circulator
antianemice, antitrombotice, hemostatice, hipolipidemiante
 Aparatul genital
ocitocice, tocolitice, medicație pentru disfuncția erectilă, contraceptive
Sistemul osteoarticular
analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene, antireumatice specifice
pentru poliartrită reumatoidă, medicație antigutoasă
Bolile infecțioase
chimioterapice antimicrobiene, antibiotice antibacteriene (cu spectru larg, antileproase,
antituberculoase), antivirale, antifungice, antiparazitare (antimalarice, antihelmintice,
antiprotozoarice, amoebicide)
Boli neoplazice
anticanceroase, imunosupresive
Piele (dermatologie)
dermatocorticoizi, topice antiinfecțioase, topice antiseptice, topice keratolitice, topice
antiproliferative
Durere
antiinflamatoare nesteroidiene, analgezice, opioide, anestezice locale
Ochi (oftalmologie)
parasimpatomimetice, parasimpatolitice, simpatomimetice, simpatolitice, antiinfecțioase, 
antiseptice, glucocorticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene, antihistaminice, decongestive, 
antiglaucomatoase
Dinți (stomatologie)
antiinfecțioase
Pentru diagnostic
medii de contrast
Pentru intoxicații
antidoturi
Alte
clasificări
[modificare | 
modificare
sursă]

 Medicam
ent
generic
 Medicam
ent orfan
 Medicam
ent
biosimilar

Situație
legislati
vă[modifica
re | modifica
re sursă]
Eliberare[
modificare | 
modificare
sursă]
 Cu
prescripție
medicală
(PRF)
[modificare | 
modificare
sursă]
PRF este abrevierea din limba engleză de la Prescription Record Form.
Se
elibereaz
ă
din farma
cii doar
pe bază
de
prescripți
e (rețetă)
medicală.
În general
sunt
medicam
ente care
pot avea
efecte
adverse
severe,
mai ales
dacă sunt
administr
ate în
mod
irațional
de
către paci
ent și fără
o
supraveg
here a
evoluției b
olii de
către
un medic.

 exem
plu:
eliber
area 
propr
anolol
ului n
u este
permi
să
fără
presc
ripție
 medic
ală
deoar
ece
medic
amen
tul
admin
istrat
pentr
u hipe
rtensi
une
arteri
ală în 
doze 
ridicat
e
poate
produ
ce br
adicar
die
Conform
legislației
din
domeniul
sanitar
medicam
entele cu
prescripți
e
medicală
pot fi:

 comp
ensat
e - un
anumi
t
proce
nt din
prețul
medic
amen
tului
este
asigur
at de
la
buget
ul de
stat
(de
exem
plu
 medic
amen
tele a
ntineo
plazic
e)
 neco
mpen
sate -
prețul
este
supor
tat în
întreg
ime
de
pacie
nt.
Fără
prescripți
e
medicală
(OTC)
[modifica
re | modi
ficare
sursă]
OTC este abrevierea din limba engleză de la Over The Counter.
Se
eliber
ează
din
farma
cii cu
sau
fără
presc
ripție
medic
ală.
Din
aceas
tă
categ
orie
pot fi
aminti
te: vit
amin
ele, 
miner
alele, 
analg
ezice 
ușoar
e
(aspir
ină).

Sit
uaț
ie
eco
no
mi
că[
modi
ficar
e | m
odific
are
surs
ă]
În
Ro
mâ
nia[
modi
ficar
e | m
odific
are
surs
ă]
În
anul
2013,
în
Româ
nia
erau
înregi
strați
165
de
produ
cători
de
medic
amen
te, cu
o cifră
de
aface
ri
cumul
ată
de
655
milioa
ne
euro.
[12]
 În
acela
și
timp,
produ
cția
de
medic
amen
te în
Europ
a era
de
peste
200
miliar
de
dolari
anual,
iar
nivelu
l din
Româ
nia
repre
zenta
doar
0,4%
din
total.
[12]
 Cel
e mai
mari
state
prod
u-
cătoa
re de
medic
amen
te
erau
Elveți
a
(pest
e 30
miliar
de
dolari
),
Germ
ania
(pest
e 20
miliar
de
dolari
),
Mare
a
Britan
ie
(pest
e 20
miliar
de
dolari
).[12] În
Ungar
ia,
produ
cția
totală
era
de
peste
2,5
miliar
de
dolari,
iar în
Bulga
ria de
150
milioa
ne
dolari.
[12]

În
anul
2011,
piața
de
medic
amen
te era
de
2,55
miliar
de
euro.
[13]

În
primel
e 11
luni
din
anul
2011,
cele
mai
vându
te
medic
amen
te au
fost al
gocal
min (
10,9
milioa
ne de
unități
), nur
ofen (
9
milioa
ne)
și par
aceta
mol (
7,8
milioa
ne).[14]
În
anul
2008,
medic
amen
tele
cu
cele
mai
mari
vânza
ri au
fost
Neore
corm
on
(insufi
ciență
renal
ă),
Pega
sys
(hepa
tită),
Predu
ctal
(cardi
o-
vascu
lar),
Nurof
en
(anal
gezic)
,
Zypre
xa
(schiz
ofreni
e).[15]
În
anul
2008,
cei
mai
mari
jucăto
ri din
indust
ria
medic
amen
telor
erau 
Roch
e, Sa
nofi-
Avent
is, Gl
axoS
mithK
line.
[16]

În
anul
2013,
cele
1.600
de
firme
care
aveau
ca
obiect
de
activit
ate
distrib
uția
de
medic
amen
te au
realiz
at o
cifră
de
aface
ri
cumul
ată
de
23,4
miliar
de lei
(5,3
miliar
de
euro),
în
crește
re cu
60%
comp
arativ
cu
nivelu
l din
2008,
cel
mai
bun
an
pentr
u
econo
mia
româ
neasc
ă.[17]
Piața
de
medic
amen
te în
milioa
ne
euro:

 2
0
1
1:
2.
5
5
0 
[13
]
 2
0
0
8:
1.
8
1
8 
[18
]
[15
]

 2
0
0
7:
1.
8
2
8 
[18
]

 2
0
0
6:
1.
5
5
0 
[18
]

 2
0
0
5:
1.
2
7
0 
[18
]

 2
0
0
4:
9
6
0 
[18
]

 2
0
0
3:
6
 0
0 
[18
]

 2
0
0
2:
6
1
1 
[18
]

 2
0
0
1:
5
6
3 
[18
]

 2
0
0
0:
4
7
3 
[18
]

 1
9
9
9:
4
0
1 
[18
]