Sunteți pe pagina 1din 3

LUCRARE DE LABORATOR

DETERMINAREA MASEI CORPURILOR

A.Considerații teoretice

În general, în laborator, masele mici se determină cu balanța, operațiunea numindu-se


cântarire.

Prin cantarire se compara greutatea corpului cu greutatea maselor marcate, prin


echilibrare pe talerele balantei.

Prin masa se intelege marimea fizica care masoara inertia unui corp, altfel spus, masa
reprezinta cantitatea de materie continuta de un corp.

Greutatea “G” a unui corp este forta cu care un corp este atras, in vid spre Pamant,
dupa directia acceleratiei gravitationale “g”. Din legea a II-a a dinamicii: F=m*a  se obtine
pentru greutate: G=m*g.

Unitatea de masa in S.I. este [m]SI = kg.

 In laborator se folosesc gramul si submultipli ai gramului. Pentru cantariri de precizie se


foloseste balanta analitica care poate evalua mase pana la valoarea de 10-1mg

Pentru a fi utilizata o balanta analitica, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a)     sa fie stabila, adica sa se gaseasca in echilibru stabil;


b)     sa fie exacta, adica sa nu devieze din pozitia de echilibru cand nu este solicitata;
c)     sa fie sensibila, deci sa devieze cat mai mult pentru mese cat mai mici.

Din cauza sensibilitatii ei mari, balanta analitica trebuie asezata pe o consola rigida,
ferita de trepidatii si la temperatura cat mai constanta. Protectia fata de curentii de aer sa se
realizeze prin cutii cu pereti de sticla.

B.Metodica experimentală

1.Descrierea balanței analitice

Constructia si utilizarea balantei se bazeaza pe principiul parghiilor. Va fi descrisa


balanta poloneza tip WA-11.
Partea principala a
balantei este o parghie
metalica (L) (fig.), cu bratele
egale, care prin intermediul
unui cutit se sprijina pe
suportul (2). La capatele
parghiei, prin intermediul
altor doua cutite, sunt
suspendati cilindrii de
amortizare (3) pe care se
suspenda cele doua plante
(4). Balanta de blocheaza si
deblocheaza cu ajutorul
manetei (5). Legat rigid de
parghie este acul indicator (6)
Balanta analitica tip WA-11 pe care este fixata scara
gradata a carei imagine se
proiecteaza pe geamul mat
(7) in momentul cand balanta
este deblocata. Scara este
gradata intre –10 si +10 mg. Cea mai mica diviziune care poate fi citita pe ea are valoarea de
0,2 mg. Claritatea scarii gradate se realizeaza prin intermediul surubului (11). Firul reticular
de pe geamul mat – vizibil la deblocarea balantei – se manevreaza prin intermediul surubului
(10).

Orizontalitatea balantei se controleaza pe nivela de bula (8) si se realizeaza prin


manevrarea surubului (9).

Balanta este echipata cu un transformator (220 V/6V), care alimenteaza becul fixat in
spatele balantei.

Echilibrarea masei corpului de cantarit se face cu masele marcate aflate in cutie


(valori intre 200 – 0,010g), care se manipuleaza cu ajutorul uneui pensete, iar valorile sub 10
mg se citesc pe scara gradata.

2.Modul de lucru

Inainte de cantarirea propriu-zisa sunt neceare cateva operatii: conectarea la retea,


verificarea orizontalitatii balantei, fixarea punctului zero sau a pozitiei de echilibru si
valorificarea sensibilitatii balantei.

Balanta se conecteaza la retea prin intermediul transformatorului. Se verifica nivela


cu bula. Prin manevrarea suruburilor de sustinere se aduce balanta in pozitia orizontala.
Se deblocheaza balanta si se fixeaza claritatea scarii gradate. Firul reticular de pe
geamul mat se fixeaza prin surubul (10) pe diviziunea zero a scalei. Daca zero al scalei cade
in afara domeniului pe care se poate plasa firul, se blocheaza balanta, se ridica capacul de
sticla (12), si se actioneaza usor unul din suruburile (13) in directia in care vrem sa incarcam
sau sa descarcam bratul respectiv al balantei.

Pozitia firului pe diviziunea zero a scalei corespunde punctului zero al balantei si fata
de aceasta pozitie se fac toate cantaririle.

Se verifica apoi sensibilitatea balantei: se adauga pe unul din talere masa marcata de
10 mg si se verifica daca aceasta produce o deplasare a scarii gradate corespunzatoare cu
diviziunea de 10 mg. Daca firul reticular nu cade pe diviziunea + sau – 10 mg, se regleaza
sensibilitatea prin operarea piulitei (14) (insurubarea in jos face sa creasca valoarea pe scala,
deplasarea in sus o face sa scada).

Cantarirea se poate face prin mai multe metode.

a.Metoda simplei cantariri. Corpul de cantarit se aseaza pe talerul din stanga. Se


inchide usita. Pe talarul din dreapta se pun mase marcate, succesiv, incepand cu cele mai
mari. Incarcarea si descarcarea balantei se face numai cu balanta blocata. Dupa asezarea
maselor marcate, deblocarea se face numai atat cat sa se poata vedea sensul de deviere
(pentru deblocare si blocare se foloseste mana stanga). Daca masa este prea mare, se pune
masa mai mica urmatoare si se procedeaza astfel cu masele marcate din cutie. Valorile sub
10 mg se citesc pe scara gradata. Valorile cu (+) se aduna la masele marcate puse pe taler,
valorile cu (-) se scad.

La cantarirea masei se noteaza temperatura de lucru si umiditatea relativa a aerului,


citita la un higrometru.

b.Metoda tarei (Borda). Se aseaza corpul de cantarit pe talerul din dreapta si se


face tara acestuia echilibrand balanta cu alice si foite de hartie. Se indeparteaza corpul si in
locul lui se pun mase marcate pana la stabilirea din nou a echilibrului. Suma maselor marcate
reprezinta masa corpului.

Se vor efecftua zece determinari.

Nr.crt. m (g) G (N) m (g) G (n) %

unde   se calculeaza cu formula:

           = , g=10-2